Nulitate act

Dosar nr. ........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. .....

Şedinţa publică de la .....

Completul compus din:

PREŞEDINTE ..............

Grefier ..........................

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta X, în contradictoriu cu pârâtul Y, având ca obiect nulitate act juridic.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la data de  30.06.2016 care face parte din prezenta hotărâre, data la care instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de ...., când in aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de ......, şi înregistrată la această instanţă sub nr. ........, reclamanta X, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Y constatarea nulităţii contractului de folosinţă gratuită fabrică pentru lumânări cultice, înregistrat sub nr. ............. din data de ..............., precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

În motivare s-a arătat că între părți  s-a încheiat contractul ................, având ca obiect transmiterea de către pârâtă a folosinței gratuite a unei fabrici  complete pentru producerea şi inscripţionarea lumânărilor, în valoare de 245.000 Euro, în schimbul asumării de către reclamantă a obligaţiei de a achiziţiona materia prima: parafină, stearină, cerezină şi ceară şi materialele necesare producerii lumânărilor numai de la Y şi de a le prelucra numai la această societate.

S-a arătat că de esența contractului de comodat este carcterul gratuit la acestuia, conform art. 2146 C. civ.

S-a învederat că contractul nr. ............, prin impunerea unui "preţ" al folosinţei asupra fabricii de lumânări încalcă dispoziţiile art. 2146 C Civ, fiind încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă. Astfel, raportat la dispoziţiile art. 1246 și 1247 Cod civil, contractul este lovit de nulitate absolută.

S-a precizat totodată faptul că la încheierea acestui contract, reclamanta a fost indusă în eroare prin manoperele frauduloase ale reprezentantului societăţii Y Astfel, s-a învederat că, sub masca aparentă a bunei-credinţe şi a intenţiei de a sprijini activitatea bisericii, aceasta a pretins că transmite reclamantei, în temeiul unui contract, folosinţa gratuită asupra fabricii de producere lumânări, impunând însă nişte condiţii contractuale foarte împovărătoare, care nu au nimic de a face cu esenţa noţiunii de folosinţă gratuită şi care, de fapt, au condus la pierderi financiare în patrimoniul reclamantei.

Aşadar, consimţământul reclamantei la încheierea contractului a fost în mod vădit viciat, contractul fiind, raportat la dispoziţiile art. 1214 alin. [1) şi (3) anulabil.

S-a solicitat instanţei să observe existente leziunii ca viciu de consimţământ, întrucât pârâta a profitat de calitatea de neprofesionist a reclamantei şi prin urmare de lipsa de cunoştinţe economice şi a simulat intenţia de a le sprijini activitatea, stabilind în sarcina acesteia obligaţii deosebit de împovărătoare.

În acest sens, s-a susţinut că este indubitabil caracterul vădit disproporţionat al prestaţiilor reclamantei în comparaţie cu cele ale pârâtei Y, de vreme ce prin contract în mod aparent se transmitea folosinţa gratuită asupra fabricii de lumânări, în schimb însă impunându-se achiziționarea și prelucrarea  materiei prime necesară producerii lumânărilor exclusiv la pârâtă.

Mai mult, s-a învederat că posibilitatea de denunţare, de reziliere, de cesiune a contractului, sunt prevăzute exclusiv în beneficiul Y, reclamanta fiind ţinută de acest contract  pentru o durată de 10 ani.

S-a precizat, totodată că reclamantei i s-a impus obligaţia de a asigura bunul ce face obiectul contractului pentru suma de 245.000 Euro, pe toată durata contractului, la un asigurător agreat de pârâtă.

De asemenea, în sarcina reclamantei a fost impusă şi o clauză-penală deosebit de oneroasă pentru neîndeplinirea oricăreia dintre obligaţiile contractuale fiind ţinută să achite suma de 40.000 euro pentru fiecare an de neexecutare a contractului, precum şi să achite contravaloarea fabricii de lumânări (de 245.000 Euro) în termen de 30 de zile de la constatarea de către pârâtă a încălcării obligaţiei.

S-a precizat că obligaţiile descrise anterior nu au fost aduse la cunoştiinţa reclamantei şi nu au fost explicate în mod clar la momentul negocierii contractului, fiind încălcate drepturile de consumator, reglementate de art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, respectiv de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia ce urma a fi adoptată în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor reclamantei.

S-a solicitat instanţei de judecată să observe că dezinformarea reclamantei la încheierea contractului este evidentă, de vreme ce acest contract a fost  prezentat ca fiind unul cu titlu gratuit, lucru care în teorie ar fi implicat lipsa oricărei prestaţii din partea noastră, dar în realitate nu numai impunând prestaţii în sarcina reclamantei, ci chiar obligaţii vădit disproporţionate faţă de cele ale pârâtei.

De asemenea, s-a învederat acest contract constituie un act de concurenţă neloială, nefiind altceva decât o practică comercială ce contravine uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe, producând pagube participanţilor la piaţă, întrucât îngrădeşte dreptul reclamantei de a contracta în mod liber şi necondiţionat serviciile de achiziţionare şi prelucrare a materiei prime de la operatorii economici care furnizează astfel de bunuri şi servicii pe piaţa de profil.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1169, 1206, 1207 alin. (2) pct. 2, 1214, 1221, 1222, 1246, 1247, 1248 Cod civil, pe cele ale art. 3 pct. b) şi c) ale Ordonanţei de Guvern nr. 21/1992, pe cele ale art. 2 din Legea 11/1991, precum şi pe cele ale art. 194 şi urm. Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii s-a solicitat admiterea probei cu înscrisuri şi cu martori.

La data de ............, reclamanta X a depus la dosar o precizare la acțiune arătând  că "preţul" folosinţa al fabricii de lumânări, reprezintă un angajament contractual materializat prin obligarea reclamantei de a achiziţiona materia prima necesară prelucrării lumânărilor în mod exclusiv de la pârâtă sau de la o societate agreata de aceasta, născându-se astfel raporturi juridice care exced analizei contractului ce face obiectul prezentei cauze, însă care se afla in strânsa legătură cu acesta.

S-a învederat că aceasta clauza contractuala s-ar putea traduce prin constrângerea acceptării anumitor condiţii contractuale nefavorabile din punct de vedere al pretenţiilor materiale ale cocontractantului viitor, fiind astfel obligată reclamanta ca, în condiţiile in care dorea utilizarea fabricii de lumânări pusa la dispoziţie cu titlu gratuit, sa sufere pierderi materiale în dorința de a o utiliza in mod efectiv.

S-a  mai solicitat să se observe ca în măsura in care reclamanta este obligată  să îşi limitam sfera comerciala doar la persoanele agreate de către pârâtă, ar fi pusă într-o lumina deloc favorabila din punct de vedere al negocierii condiţiilor colaborării, iar in măsura in care aceste condiţii nu ar fi agreate de reclamantă, utilizarea bunului pus la dispoziţie prin contractul ce face obiectul prezentei cauze devenind imposibila, creându-se astfel un prejudiciu evident, raportat la faptul ca activitatea reclamantei ar putea fi perturbată în mod irecuperabil, lumânările produse prin intermediul utilajului respectiv fiind necesare in activitatea zilnică.

Cu privire la locul unde se afla „fabrica de lumânări, s-a învederat că ca bunul transmis prin contractul vizat de cererea introductiva, reprezintă un utilaj, bun mobil, prin intermediul cărui sunt fabricate lumânările. S-a menţionat faptul ca utilajul transmis prin contractul vizat de cererea introductiva se afla în prezent la adresa din ................

La data de ......, pârâta Y a formulat întâmpinare prin care s-a invocat atât excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj în soluţionarea cauzei, în acest sens solicitându-se  trimiterea cauzei  Tribunalului Ilfov, precum şi excepţia insuficientei timbrării. Cu privire la fondul cauzei , s-a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată

S-a învederat că prin acţiunea promovată, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de folosinţă gratuită - Fabrica pentru lumânări cultice ...............

S-a învederat că cauzele de nulitate invocate sunt încălcarea caracterului gratuit  al contractului de comodat încheiat între părţi prin impunerea unor obligaţii în sarcina reclamantei  ca şi preţ al folosinţei fabricii

S-a învederat că potrivit disp. art. 1 169 Cod civil, părţile sunt libere sa încheie orice contracte si sa determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică si de bunele moravuri, precum şi că contractul poate fi numit oricum, dar dacă din interpretarea clauzelor sale rezultă un alt act, acesta va fi calificat potrivit interpretării clauzelor sale şi nu potrivit denumirii sale.

Potrivit disp. art. 1266 alin. 1 ) Cod civil, contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal al termenilor, iar potrivit alin. (2) al aceleiaşi norme juridice, la stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile statornice  între acestea  şi de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.

Deci, s-a considerat că, chiar în condiţiile în care s-ar aprecia ca obligaţiile stabilite prin contractul sus amintit în sarcina reclamantei reprezintă un preţ al folosinţei bunului, contractul poate fi calificat drept unul de împrumut  oneros, cu drepturi şi obligaţii în sarcina ambelor părţi şi care nu loveşte contractul, indiferent cum este numit acesta, de nulitate absolută.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 1246 C. Pr. Civ. orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabila este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune. Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Or, s-a învederat astfel că invocându-se încălcarea unor dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular, reclamanta nu poate solicita decât eventual constatarea nulităţii relative a contractului şi nu nulitatea sa absolută (art. 1248 alin. 1 Cod civil), ce nu ar putea fi acoperită prin confirmare.

S-a solicitat în acest sens să se constatate că cererea privind constarea nulităţii contractului argumentată de această manieră nu poate fi primită.

S-a susţinut că inducerea în eroare a reclamantei prin manoperele frauduloase a reprezentantului intimatei care, sub masca aparentă a bunei credinţe şi a intenţiei de a sprijini activitatea bisericii, a pretins că transmite reclamantei folosinţa gratuită a fabricii, când de fapt a impus nişte condiţii contractuale împovărătoare, ce nu au nimic de a face cu esenţa noţiunii de folosinţă gratuită şi care, de fapt, au condus la pierderi financiare în patrimoniul reclamantei.

Aşadar, consimţământul reclamantei la încheierea contractului a fost în mod vădit viciat, contractul fiind, raportat la disp. art. 1214 alin. (1 ) şi (3), anulabil;

Potrivit disp. art. 1206 alin. 1 Cod civil, consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă

S-a învederat că reclamanta vorbeşte despre manopere frauduloase, dolosive, care au indus-o în eroare şi solicită anularea contractului în temeiul disp. art. 1214 alin. (1 ) şi (3) Cod civil.

Potrivit acestor norme juridice, consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urma a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea sa i le dezvăluie. S-a susţinut că contractul este anulabil si atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți.

S-a solicitat să se constatate că reclamanta nu arată care au fost aceste manopere dolosive exercitate de reprezentantul intimatei şi nici care sunt pierderile financiare din patrimoniul său, astfel că alegaţiile sale sunt doar simple afirmaţii fără vreo susţinere faptică sau valoare juridică.

S-a învederat că, în ce privește existența leziunii ca viciu de consimțământ, s-a invocat faptul că societatea pârâtă a profitat de calitatea de neprofesionist a reclamantei şi prin urmare de lipsa de cunoștințe economice a acesteia, şi s-a simulat intenţia de a-i sprijini activitatea, stabilind în sarcina acesteia obligaţii deosebii de împovărătoare.

Potrivit disp. art. 1221 alin. 1 Cod civil, există leziune atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii.

S-a solicitat să se constate că la semnarea contractului reclamanta a fost reprezentată de un academician doctor ..........,  care este şi absolvent al facultăţi de drept, dar şi de un economist, în persoana ............, care este practic şeful sectorului economico-financiar al Arhiepiscopiei.

Contractul a fost încheiat în urma unor negocieri, iar forma acestuia a fost convenită de părţi avându-se în vedere toate avantajele şi dezavantajele pe care le-ar aduce ambelor părţi încheierea unui astfel de contract.

S-a făcut precizarea că avantajele aduse reclamantei prin încheierea contractului au fost deosebit de importante, fapt ce poate fi dovedit printr-o expertiză financiar contabilă.

S-a învederat că potrivit disp. art. 2 alin. 1 pct. 2 din OG nr. 21/1992 consumator este persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpără , dobândeşte sau  utilizează ori consumă produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale, în acest sens învederându-se că reclamanta nu este nici persoană fizică, nici grup de persoane fizice constituite în asociaţii;  în plus, contractul nu este unul prin care reclamanta a dobândit, utilizat ori a consumat produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale.

S-a învederat că producerea şi inscripţionarea lumânărilor nu este o activitate în afara activităţii profesionale a reclamantei. O dovadă în acest sens este faptul că anterior încheierii cu societatea pârâtă a contractului a cărui nulitate o solicită, reclamanta a mai încheiat un contract identic cu acesta, ...............

S-a învederat că, faţă de aspectele menţionate anterior, motivul de nulitate invocat nu poate fi primit;

 În ce privește susținerea în sensul că  contractul constituie un act de concurenţă neloială, nefiind altceva decât o practică comercială de contravine uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei credinţe, producând pagube participanţilor la piaţă, întrucât îngrădeşte dreptul reclamantei de a contracta în mod liber şi necondiţionat serviciile de achiziţionare şi prelucrare a materiei prime de la operatorii economici care furnizează astfel de bunuri şi servicii pe piața de profil s-au învederat următoarele:

Potrivit disp. art. 2^1 alin. 1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, autoritatea administrativă autonomă în domeniul concurenţei ce asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială, este Consiliul Concurenţei, competenţa de constatare şi sancţionare a practicilor de concurenţă neloială aparţinând acestei autorităţi şi nu instanţelor de judecată, fapt ce face inadmisibilă cererea de chemare in judecată prin care reclamanta a solicitat nulitatea contractului pentru motivele de fapt şi de drept ce fac trimitere la disp. Legii nr. 11/1991.

S-a învederat că impunând reclamantei obligaţia de a achiziţiona materia primă şi materialele necesare producerii lumânărilor exclusiv de la societatea intimată, contractul încalcă in mod vădit principiul libertăţii de a contracta, aşa cum este acesta reglementat de dispoziţiile art. 1.169 C. Civ.

Totodată, s-a susținut de către reclamantă că obligația impusă acesteia constituie un abuz de libertate economică ce denaturează concurenţa normală pe piaţa de profil încălcând morala comercială, regulile de deontologie profesională şi uzanţele comerciale.

În ceea ce priveşte această susţinere a reclamantei, s-a susţinut că potrivit disp. art. 1.169 C. Civ, părţile sunt libere să încheie orice contracte si să determine conţinutul acestora în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.

Contractul, aşa cum a fost el încheiat reprezintă voinţa părţilor de la momentul semnării sale.

Clauzele contractuale nu au fost impuse de intimată, ci au fost negociate de părţi în deplină cunoştiinţă de cauză.

Or, nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nimeni nu poate invoca in susţinerea intereselor sale propria sa culpă, nimeni nu poate să obţină foloase invocând propria sa vină, incorectitudine, necinste, şi nici să se apere valorificând un asemenea temei.

S-a învederat că libertatea reclamantei de a contracta nu a fost îngrădită prin semnarea acestui contract, clauza la care se face referire fiind acceptată de reclamantă ca o condiţie a folosinţei gratuite a bunului pe  care a fost pus la dispoziţie.

De altfel, s-a susţinut că condiţia prevăzută la art. 2.1. al contractului a cărui nulitate se solicită a fi constatată, este de a prelucra materia primă (ceară şi parafină) necesară producerii de lumânări doar la societatea pârâtă, şi nu de a achiziţiona materia primă aşa cum în mod greşit arată reclamanta în cererea de chemare în judecată.

S-a învederat că activitatea de prelucrare a materiei prime doar de către pârâtă a fost convenită de părţi la solicitarea expresă a reprezentanţilor reclamantei pentru a asigura o calitate superioară a lumânărilor cultice, tocmai pentru creşterea productivităţii şi comercializării acestora şi obţinerea de profituri importante.

În plus, s-a susţinut că potrivit disp. art. 2.5. din Anexa 2 - parte integrantă a contractului ..............., preţurile materiei prime şi materialelor nu se pot modifica cu un adaos mai mare de 5% faţă de preţurile practicate pe piaţă, pentru a aceasta se vor prezenta3 oferte de pe piaţa pentru acest produs cu caracteristici identice şi se va face o medie, care va fi negociată de părţi.

Această clauză contractuală arată lipsa intenţiei intimatei de a prejudicia în vreun fel pe reclamantă prin încheierea contractului de folosinţă a fabricii de lumânări

Faţă de aceste argumente, s-a considerat că acţiunea reclamantei se impune a fi respinsă.

În susţinerea întâmpinării s-a solicitat admiterea probei cu: înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantei, expertiză financiar contabilă şi orice alt mijloc de probă a cărui utilitate se va ivi pe parcursul soluţionării cauzei.

În susţinerea cererii de chemare în judecată, s-a depus la dosar contractul de folosinţă gratuită - Fabrica pentru lumânări cultice ........., încheiat la data de ............ între reclamanta şi Z.

Instanța a administrat proba cu acte, interogatoriu, martori și expertiză contabilă, la cererea amebelor părți.

La data de ......... Z a formulat cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtei Y, solicitându-se ca instanţa să dispună admiterea în principiu și pe fond a cererii de intervenţie accesorie, admiterea excepţiei prescripţiei dreptului X la acţiunea in anulare pentru leziune a contractului de folosinţă gratuită fabrică pentru lumânări cultice, înregistrat sub nr. ............ din data de .............., respingerea acţiunii, precum şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor .

În susţinerea cererii de intervenţie, s-a învederat că la data de la data de ............ între X şi societatea intervenientă s-a încheiat contractul nr. ........, având ca obiect transmiterea, în folosinţa gratuită a X, a unei fabrici complete pentru producerea lumânărilor, în schimbul asumării de către reclamantă a obligaţiei de a achiziţiona materia primă şi materialele necesare producerii lumânărilor numai de la societatea intervenientă, sau, în caz fortuit, numai de la un producător/distribuitor aprobat în mod expres de către Z.

La încheierea contractului intervenienta a fost reprezentata in calitate de împuternicit de dl ............., persoana care purtase negocierile cu reprezentanţii X cu privire la un proiect mai amplu ce includea producţia si aprovizionarea cu vin liturgic si producerea de lumânări cultice.

În temeiul acestui contract, s-a pus la dispoziţia reclamantei iar la data de ........ aceasta a făcut recepţia următoarelor echipamente: o maşina automata cu opt braţe, o maşina de pus fitil pe rame, un cazan de topire parafina, un cazan special de înmuiere, o pompa de parafina, un set de rame.

Acest parteneriat a adus beneficii însemnate X care, in anul ....., a solicitat să se suplimenteze echipamentele deja puse la dispoziţie, cererea de lumânări fiind mare.

Pentru că pârâta Y deţinea utilajele necesare si pentru ca intervenienta nu a avut posibilitatea la acel moment sa mai investească capital în astfel de echipamente, la data de .......... s-a reziliat in mod amiabil contractul nr. .........., X încheind la aceeaşi data, cu Y, Contractul de folosinţă gratuită fabrică pentru lumânări cultice nr. ..........., ce a avut aproximativ aceleaşi clauze cu contractul încheiat cu intervenienta si care tocmai fusese reziliat.

S-a învederat că în compensare, parata Y s-a obligat sa cumpere de la societatea intervenientă materii prime (ceara, parafina, cerezina, stearina si fitil) pe care urma sa le pună la dispoziţia X pentru producţia de lumânări.

În acest sens, la data de ....... s-a încheiat cu X contractul de vânzare cumpărare nr. ...........

În temeiul contractului s-a furnizat paratei diverse cantităţi de ceară si parafină cu care aceasta a aprovizionat-o pe reclamantă.

S-a susţinut că interesul intervenientei pentru formularea prezentei cereri de intervenţie rezida in existenta contractului ......... care a ajuns la termen iar executarea acestuia este întrerupta datorita litigiului intervenit intre reclamanta si parata.

Contractul de folosinţa gratuita pentru fabrica de lumânări nr. .............. constituie premisa ca societatea intervenienta are asigurata desfacerea pentru materii prime necesare producerii de lumânări si implicit, obţinerea de venituri, iar Z este interesata de menţinerea acestui contract.

Mai mult decât atât, s-a învederat că deşi contractul nr. ........ a încetat la data de ........ prin acordul de voinţa al pârtilor semnatare, fabrica de lumânări a rămas in continuare la dispoziţia X. La aceeaşi data s-a convenit ca dreptul de proprietate asupra fabricii sa fie dobândit de parata Y. În baza acestei convenţii, Y a încheiat cu reclamanta contractul nr. ......., suplimentând echipamentele deja existente.

S-a mai învederat că nici pana la acest moment Y nu a achitat in întregime contravaloarea fabricii de lumânări si a materiilor prime furnizate, figurând in evidentele contabile ale intervenientei cu un debit de 198.773 leva, echivalentul a 101.627,84 euro.

S-a arătat ca din data de ......, Y nu a mai efectuat plaţi către societatea intervenientă, situaţia financiara grea a acesteia datorându-se si litigiilor cu X.

S-a solicitat să se constate că Z justifica un interes propriu, legitim, actual, concret de a interveni în proces, motiv pentru care s-a solicitat să fie admisă în principiu cererea de intervenţie.

Cu privire la momentul invocării prescripţiei, aceasta nu poate fi invocată oricând, ci numai într-un anumit termen. Astfel, conform art. 2513 C. Pr. Civ. Civ poate fi invocată în primă instanţă, prin întâmpinare sau cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

S-a învederat că prin întâmpinarea depusa la dosar si aparerile formulate pana la primul termen de judecata la care reclamanta si parata au fost legal citate, pîrîta nu a înţeles sa invoce prescripţia dreptului la acţiunea in anulare pentru leziune.

Cum o astfel de apărare este utila pîrîtei Y, intervenienta a arătat că înţelege să intervenă în prezentul litigiu in sprijinul acesteia si să invoce pe aceasta cale prescripţia dreptului X la acţiunea in anulare pentru leziune a contractului.

Contractul de folosinţă gratuită fabrică pentru lumânări cultice a fost încheiat la data de ...., iar cererea privind anularea sa pentru leziune a fost înregistrata la Tribunalul Dolj la data de 28.11.2014, peste termenul de un an la care fac referire disp. art. 1223 alin. 1 Cod civil.

S-a solicitat să se constate ca aceasta excepţie este întemeiata, motiv pentru care s.a solicitat sa se dispună admiterea sa si respingerea acţiunii reclamantei.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 61 alin. 1 si 3, art. 63 si următoarele C. pr. civ, art. 1223 alin. 1 Cod civil si celelalte temeiuri de drept invocate in cuprinsul cererii de intervenţie.

S-a solicitat admiterea probei cu înscrisuri si celelalte probe administrate pana in acest moment la cererea paratei.

În susţinerea cererii de intervenţie s-au ataşat: Certificat nr. .... emis de Ministerul Justiţiei, Agenţia de înscrieri, Sofia, din care rezulta noul nostru sediu social, Contract de folosinţa gratuita fabrica pentru lumânări cultice nr. ..... cu Anexele 1 si 2, încheiat la data de ........,Proces verbal de predare/primire - fabrica pentru producţia de lumânări cultice ........ încheiat la data de .........., Act adiţional la Contractul de folosinţa gratuita fabrica pentru lumânări cultice nr. ..........., încheiat la data de ........., Contract de vânzare cumpărare nr. .......... din ............. si comenzile ferme pe anii ........... si .......... efectuate de Y către noi pentru furnizarea de ceara si parafina, Extrase din contul analitic - clienţi - Y, Captura site X, privind biografia IPS Irineu, Captura site baroulolt.ro, tabloul avocaţilor incompatibili unde, la pag 6 este înregistrat ......, numele de mirean al IPS Irineu, împuternicire avocaţiala si dovada achitării onorariului de avocat in suma de 2.246 lei.

La teremenul de judecată din  data de 09 iunie 2016 a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interesul pârâtei Y

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de ......... s-a încheiat între reclamantă și pârâtă contractul ......... denumit ”contract de folosință gratuită fabrică pentru lumânări cultice”, la art.II al acestuia precizându-se obiectul său, respectiv predarea de către pârâta Y a unei fabrici complete pentru producerea și inscripționarea lumânărilor în valoare de 245.000 euro, în folosință gratuită, reclamanta X obligându-se , în schimb, să prelucreze materia primă- ceară și parafină numai de la Y,( art. 2.1), și respectiv ”să nu achiziționeze materia primă necesară procesului tehnologic (...) decât de la un producător desemnat de pârâtă”.

Totodată, reclamanta s-a obligat să asigure bunul la valoarea sa ( art. 3,1 lit.h),  la art. IX părțile stipulând și o clauză penală în caz de neexecutare culpabilă a contractului de către reclamantă.

Prin prezenta cerere, reclamanta a înțeles să invoce nulitatea absolută a contractului, arătând că de esența contraacului de comodat este caracterul gratuit al acestuia, și, totodată, a înțeles să invoce vicierea consimțământului, pretinzând că a fost indusă în eroare prin manoperele frauduloase ala pârâtei pentru a semna contractul și totodată s-a invocat și leziunea ca viciu de consimțământ ( nulități relative).

A mai înțeles reclamanta să invoce faptul că i-a fost încălcat dreptul de consumator și, la solicitarea instanței, a precizat că , în esență, obligația de a achiziționa materia primă numai de la pârâtă sau de la societăți agreate de aceasta este o clauză care duce la constrângerea reclamantei de a accepta condiții contractuale nefavorabile ( precizarea fila 23 dosar), iar contractul nu are caracter gratuit.

Instanța observă că nulitatea unui contract este sancțiunea care intervine pentru nerespectarea normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Prin urmare, motivele de nulitate sunt contemporane cu încheierea contractului.

În ce privește leziunea, ca viciu de consimțământ invocată de reclamantă ca motiv de anulare a contractului, se constată că această cererea este prescrisă, urmând a fi admisă astfel, excepția invocată de intervenienta accesorie.

Astfel, potrivit art. 1223 alin.1 C.civ. ”dreptul la acțiunea în anulare (...) pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului”. Or, contractul a fost încheiat la data de .........., iar cererea privind anularea sa pentru leziune a fost înregistrată la Tribunalul Dolj la data de ...........,  cu depășirea termenului de un an la care face referire  art. 1223 alin. 1 Cod civil.

Un alt motiv de nulitate, considerat de reclamantă a fi nulitate absolută, îl privește faptul că, deși intitulat ”contract de folosință gratuită fabrică pentru lumânări cultice”, acesta impune un preț al folosinței bunului, respectiv o obligație de a face, de a prelucra materia primă- ceară și parafină numai de la Y,( art. 2.1), și respectiv ”să nu achiziționeze materia primă necesară procesului tehnologic (...) decât de la un producător desemnat de pârâtă„.

Reclamanta, în considerația denumirii dată contractului, de folosință gratuită, consideră , prin cererea introductivă de instanță, că acesta este un contract de comodat.

Instanța observă, însă, că potrivit  art. 1169 C.civ., care consacră principiul libertății de a contracta, „părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri”.

La interpelarea instanței, părțile prezente la data la care s-au pus concluzii asupra fondului, au fost de acord, însă, că prezentul contract este nenumit, și ca, atare se aplică regulile generale de la contracte.

Se constată, astfel, că prin contractul de comodat se transmite folosința gratuită a unui lucru determinat de la o persoană, numită comodant, unei alte persoane, numită comodatar, care are obligația de restitui lucrul în individualitatea sa ( art. 2146 C.Civ).  Gratuitatea contractului de comodat ține atât de natura, cât și de esența sa. Dacă, însă, folosința bunului se transmite contra unui folos material pentru comodant, atunci contractul nu ar mai fi un contract de împrumut de folosință, ci de locațiune, definit ca fiind contractul prin care se transmite folosința unui bun mobil sau imobil în schimbul unui preț.

În prezenta cauză, deși contractul a fost denumit ”contract de folosință gratuită” , reclamanta și-a asumat o contraprestație, ceea ce apropie contractul de locațiune, însă de esența locațiunii este instituirea unui preț numit chirie, care este reprezentat întotdeauna de o sumă de bani, și nicidecum de o obligație de a face, cum e cazul de față.

Ca atare, contractul este, din punct de vedere al reglementării, un contract nenumit, respectiv un contract al cărui conținut nu este expres reglementat de norme de drept, ci este stabilit de către părți, prin combinarea unor elemente specifice diferitelor contracte numite, și chiar prin stabilirea unor elemente noi, independent de orice contract numit.

În această situație, contractul trebuie interpretat potrivit intenției comune a părților, iar în completare, potrivit reglementărilor generale de la contracte ( art. 1168 C.civ).

Instanța observă că denumirea de ”contract de folosință gratuită fabrică pentru lumânări cultice”, unită cu existența unei contraprestații din partea reclamatei nu constituie motiv de nulitate absolută, așa cum s-a expus mai sus, contractul fiind pe deplin valabil, prin prisma principiului libertății de a contracta instituit de art. 1169 C.civ. Totodată, se constată că încheierea unor astfel de contracte a fost practicată de reclamantă și anterior încheierii prezentului contract -conform ”contract de folosință gratuită fabrică pentru lumânări cultice nr. 0101/2012, încheiat cu  Z. , care cuprinde clauze asemănătoare cu contractul ce face obiectul prezentei cereri ( filele 48-53 dosar).

Ca atare, se constată a fi neîntemeiate susținerile reclamantei privind existența unui motiv de nulitate absolută în acest sens.

În ce privește motivul de nulitate relativă invocat, relativ la faptul că reclamanta a fost indusă în eroare prin manoperele frauduloase al reprezentanților pârâtei pentru a încheia contractul, instanța observă că potrivit art.1214 alin1 C.Civ., invocat de reclamantă, ”consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți (...).”. Așadar, dolul este acel viciu de consimțământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic.

Ca viciu de consimțământ, dolul este alcătuit din două elemente: un element obiectiv ( material) ce constă în utilizarea de mijloace viclene ( manopere frauduloase, șiretenii) pentru a induce în eroare; un element subiectiv ( intențional), ce constă în intenția de a induce în eroare o persoană, pentru a o determina să încheie un act juridic. Simplul fapt de a profita, însă, de ignoranța sau lipsa de experiență a unei persoane, nu constituie dol, întrucât lipsește elementul obiectiv.

Instanța constatată că încheierea unor astfel de contracte, intitulate” contract de folosință gratuită fabrică pentru lumânări cultice”, cu obligația asumată de reclamantă de a achiziționa materia primă și materialele necesare procesului tehnologic de la un producător agreat de partea cocontractantă, constituie o practică statornicită în activitatea reclamantei ( contractul de folosință gratuită fabrică pentru luminări cultice nr. 0101/2012, încheiat cu  Z. , ( filele 48-53 dosar), art. 2.1, art. 2.2, ), iar în ce privește prezentul contract acesta a fost semnat de ÎPS Acad. ., X, acesta fiind, printre altele doctor în drept civil al Facultății de Drept Nicolae Titulescu, Craiova, titlu obținut în anul ........ ( fila 297-298), și, totodată avocat incompatibil al Baroului Olt, și de către Economist ............

Totodată, nu s-au indicat ce ”manopere frauduloase” a folosit pârâta pentru a încheia contractul ce face obiectul prezentei cereri, fiind cert, din probele administrate că reclamanta era în deplină cunoștință de cauză cu privire la natura și conținutul contractului, întrucât, așa cum s-a expus mai sus, încheierea unor astfel de contracte era o practică uzuală, iar semnatarii contractului erau persoane avizate, având cunoștințe, atât juridice cât și economice. Totodată, din expertiza contabilă administrată în cauză rezultă că  profitul obținut de reclamantă, urmare a derulării prezentului contract este de 3.893.378,82 lei( fila 195 verso).

Nici martorii audiați în cauză la propunerea reclamatei nu au făcut vorbire de existența unor manopere dolosive contemporane cu data încheierii contractului, ci au arătat nemulțumiri legate de modul de derulare a contractului, prin prisma livrării de către pârâtă unor materii prime de o calitate slabă.

Nu poate fi reținută nici susținerea că reclamantei i-ar fi fost încălcat dreptul de consumator, această calitate putând-o avea în sensul legii, doar persoanele fizice. Astfel, potrivit art. 2 pct. 2 din OG2 1/1992 consumator este  persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpără, dobândeşte, utilizează ori consumă produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale.

Așa fiind, constatând a fi neîntemeiată cererea reclamantei, așa cum a fost precizată la solicitarea , urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, și urmează a fi admisă, pe cale de consecință cererea de intervenție în interesul pârâtei, formulată de intervenienta Z, prin care aceasta sprijină apărările pârâtei Y.

În temeiul art. 453 C.pr.civ.va fi obligată reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, reprezentând onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de intervenţie în interesul pârâtei, formulată de intervenienta Z persoană juridică bulgară cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură  la Cabinet ...........

Respinge cererea  precizată de reclamanta X cu sediul în .........., împotriva pîrîtei Y, cu sediul în ..............

Obligă reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, reprezentând onorariu expert.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa publică din data de

Preşedinte,

Grefier,

Redactat jud.

Tehnored. gref.

5ex/

Domenii speta

Spete similare