Contestaţie la executare

Decizie 31 din 15.01.2016


Titlu Contestaţie la executare

Tip speta decizie civilă

Nr.31

Data 15 ianuarie 2016

Domeniu asociat Executare silită

Continut speta  . Rate lunare, reţinute pe statul de plata în condiţiile art. 4 pct. 3 din contractul de împrumut Debitorul contestator nu mai datorează şi că nu datora nici la momentul începerii executării vreo sumă de bani intimatei în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut. Instanţa de fond a apreciat că executarea silită care face obiectul dosarului de executare  este nelegală, astfel că a fost admisă contestaţia la executare şi anulate toate actele de executare emise în dosarul de executare.

Prin cererea înregistrată la data de 22.12.2014 pe rolul Judecătoriei Rm. Vâlcea sub nr. 14483/288/2014, contestatorul, C M, în contradictoriu cu intimata creditoare, C.A.R. Oltchim, a formulat contestaţie la executare, solicitând anularea actului de executare nr. 566/09.12.2014, întocmit de B.I.E.J. ..

În motivarea contestaţiei, contestatorul arată că, în cursul anului 2011, fiind angajat la S.C. …S.A., a făcut un împrumut de la C.A.R. Oltchim, care a fost plătit în întregime prin rate lunare, reţinute pe statul de plata în condiţiile art. 4 pct. 3 din contractul de împrumut nr. 1253.

Precizează contestatorul că art. 4 pct. 5 din contractul de împrumut stipula că, în situaţia în care ratele nu erau virate de angajator în contul creditoarei, trebuia să le plătească la casieria C.A.R.-ului, dar nu a fost anunţat despre o astfel de împrejurare nici de angajator, nici de creditoare.

În plus, în anul 2012, contestatorul a făcut un alt împrumut la acelaşi C.A.R., ceea ce nu ar fi fost posibil dacă avea rate restante din împrumutul anterior.

Consideră contestatorul că nu mai poate fi executat silit atât timp cât  angajatorul i-a oprit banii în contul ratelor, iar creditoarea nu a făcut timp de 400 zile nici o înştiinţare cum că banii  reţinuţi pe statul de plată nu au ajuns în casieria sa. Mai consideră contestatorul că nu poate să plătească de două ori  în baza greşelii conducerii C.A.R. Oltchim şi că a existat o complicitate între creditoare şi angajator prin faptul că nu l-au informat despre problemele financiare intervenite.

Intimata creditoare, prin întâmpinare, a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, raportat la data emiterii încheierii nr. 566/09.12.2014 şi a somaţiei nr. 566/15.12.2014. Pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată. Arată intimata că, prin contractul de împrumut nr. 1253/04.07.2011, a acordat contestatorului Ciuculete Marian un împrumut în sumă de 900 lei, care trebuia restituit în 4 luni împreună cu dobânda de 8,12” la sold pe an, potrivit art. 3 pct. 3.1 din contract. Astfel, împrumutul, inclusiv dobânda în sumă de 61,40 lei, trebuiau restituite integral de contestator până la data de 10.11.2011, dar, potrivit graficului de rambursare a ratelor scadente şi a dobânzii aferente, anexă la contractul de împrumut, contestatorul a plătit doar o parte din obligaţii, în prezent fiind înregistrat cu un debit în sumă de 675 lei, reprezentând cotizaţii şi rate scadente. În aceste condiţii, apreciază intimata că este titulara unei creanţe certe, lichide şi exigibile. Intimata recunoaşte că, potrivit art. 4 pct. 4.3 din contract, restituirea ratelor lunare scadente la termenele stipulate se efectua prin reţinere pe statul de plată şi virarea ratei de către angajatorul debitorului, S.C. Mentchim, dar arată că nu a primit prin virament astfel de sume.

Pe de altă parte, intimata consideră că nu a avut nici un raport juridic cu angajatorul debitorului, astfel că nu are niciun temei legal să solicite acestuia virarea sumelor reţinute pe statul de plată, acest lucru putând fi solicitat numai de contestator, în calitate de angajat. Se învederează că, totuşi, intimata a făcut demersurile necesare către conducerea angajatorului, iar S.C. … S.A., prin adresa nr. 871/16.01.2014, a confirma existenţa sumelor reţinute pe statul de plată a salariilor, dar care nu au fost virate către C.A.R.

De asemenea, prin adrese ulterioare, angajatorul motivează întârzierile la plata drepturilor salariale şi, implicit, întârzierile la virarea sumelor reprezentând ratele şi cotizaţiile C.A.R., cu promisiunea că va depune eforturi pentru virarea sumelor restante, insistând, totodată, să se acorde în continuare credite salariaţilor.

De aceea, consideră intimata că, atât prin adresa nr. 3535/03.03.2014, cât şi prin înştiinţarea  din data de 06.06.2014, contestatorul a fost informat cu privire la situaţia creată prin nevirarea sumelor de către S.C. ….al cărui salariat a fost, fiind invitat la sediul său pentru clarificarea situaţiei, solicitare rămasă fără efect.

Mai susţine intimata că debitorul contestator nu a făcut nici o dovadă că s-a adresat angajatorului său pentru a solicita relaţii privind nevirarea sumelor reţinute pe statul de plată creditoarei.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind ataşat dosarul de executare nr. 566/2014 al BEJ ….

De asemenea, prin încheierea din 03.04.2015, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile. 

Prin  sentinţa civilă nr.3771/29.05.2015 pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea a fost respinsă excepţia tardivităţii contestaţiei la executare ca neîntemeiată, a fost admisă contestaţia la executare, au fost anulate actele de executare efectuate de executorul judecătoresc … în dosarul de executare nr.566/2014. A fost obligată intimata la plata către contestator a sumei de 352,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Între părţi, s-a încheiat contractul de împrumut nr. 1253/04.07.2011, prin care  intimata a acordat contestatorului suma de 900 lei cu titlu de împrumut, restituibil în patru luni, cu o dobândă de 30% la sold pe an. Potrivit art. 3, pct. 3.5 din contract, valoarea totală plătibilă de împrumutat la data semnării contractului a fost stabilită la suma de 961,40 lei, formată din împrumutul în sumă de 900 lei şi dobânda totală în sumă de 61,40 lei. Prin art. 4 din contract, contestatorul s-a obligat să restituie creditoarei împrumutul primit împreună cu dobânda aferentă într-un număr de 4 rate lunare, începând cu data de 10.08.2011, termenele de restituire a ratelor scadente plus dobânzile aferente fiind prevăzute în anexa la contract, respectiv câte 225 lei în datele de 10.08.2011; 10.09.2011, 10.10.2011 şi 10.11.2011. Prin faptul că în anexa la contract nu a fost inclusă în ratele lunare şi dobânda, se deduce că ea a fost plătită anticipat de împrumutat.

Art. 4 pct. 4.3 din contract prevedea că ,,restituirea ratelor lunare scadente la termenele prevăzute se face prin reţinere pe statul de plată şi virarea sumei de către M…” 

De asemenea, art. 4. pct. 4.5 din contract stipulează că: ,, În cazul în care drepturile băneşti ce urmează a fi reţinute şi virate  de către unitatea la care este angajat împrumutatul nu acoperă integral nivelul ratei de rambursat, acesta se obligă să depună în numerar la casieria C.A.R. diferenţa respectivă. Nedepunerea diferenţei constituie rata scadentă şi nerambursată.

La baza contractului de împrumut, pe lângă cererea de acordare a împrumutului, a stat adeverinţa de venituri ale împrumutatului, emisă de S.C. M… S.A. sub nr. 491/04.07.2011. Această adeverinţă nu conţine numai atestarea veniturilor împrumutatului, ci şi consimţământul angajatorului său de a reţine din salariu ratele şi dobânzile stabilite prin contractul de împrumut. 

Contractul de împrumut a fost investit cu formulă executorie, iar în data de 09.12.2014 creditoarea a formulat cerere de executare silită pentru recuperarea sumei de 675 lei, constituindu-se dosarul de executare silită nr. 566/2014 pe rolul B.I.E.J. ….

În data de 15.12.2014, executorul judecătoresc a emis somaţia în baza art. 731 C. pr. civ., prin care a pus în vedere debitorului să plătească, în termen de o zi de la comunicare, suma de 675 lei, reprezentând debit şi suma de 123,30 lei reprezentând cheltuieli de executare.

Somaţia, împreună cu încheierea prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, cu titlul executoriu şi încheierea de încuviinţare a executării silite a fost comunicată contestatorului în data de 17.12.2014, potrivit dovezii de înmânare din copia certificată a dosarului de executare.

Cum contestatorul a depus la instanţă contestaţia în data de 22.12.2014, se reţine că ea a fost exercitată în termenul legal prevăzut de art. 715 (fost art. 714) alin.1 pct. 3 C. pr. civ., astfel că excepţia tardivităţii invocată prin întâmpinare a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanţa de fond a reţinut însă că sunt întemeiate susţinerile contestatorului referitoare la faptul că a achitat în întregime debitul restant, în sensul suma de 675 lei reprezintă  ratele lunilor iulie 2011, august 2011 şi septembrie 2011, a câte 225 lei fiecare, care au fost reţinute de angajatorul SC …..SA, în condiţiile art. 4.3 din contractul de împrumut încheiat de părţile din prezenta cauză.

Susţinerile contestatorului sunt întărite de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert … şi de celelalte înscrisuri depuse la dosar (de pildă, corespondenţa creditoarei cu angajatorul debitorului, situaţiile  viramentelor ratelor efectuate de angajator şi depuse la dosarul cauzei de lichidatorul judiciar al acestuia, BNP Consult S.P.R.L. în care nu figurează şi cele pentru contestator).

Astfel, s-a reţinut că în speţă este cert faptul că prin plăţile efectuate de debitor direct creditoarei şi prin sumele reţinute de SC …. SA a fost achitat în întregime debitul din contractul de împrumut nr. 1253/04.07.2011, singura chestiune litigioasă – ridicată de intimată – constând în aceea că sumele reţinute de SC … SA, însă nevirate intimatei, nu au reprezentat o plată valabilă, nu au fost susceptibile să libereze debitorul de datorie.

Susţinerile intimatei sunt neîntemeiate raportat la prevederile art.  4.3 din contractul de împrumut nr. 1253/04.07.2011, conform  restituirea ratelor lunare se face prin reţinere pe statul de plată şi virarea ratei de către SC … SA (angajatorul debitorului) către creditarea intimată şi raportat la angajamentul expres al angajatorului faţă de creditoare, întrucât adeverinţa de venit nr.491/04.07.2011 se adresa creditoarei, iar nu debitorului,  de a reţine contravaloarea fiecărei rate. Cu alte cuvinte, S.C. ….. S.A. a fost împuternicită de creditoare să încaseze ratele, a acţionat în calitate de reprezentant al creditorului să primească plata, astfel încât debitorul s-a liberat în mod valabil de datorie, în condiţiile art. 1096 din V. C.civ., conform căruia „plata trebuie să se facă creditorului sau împuternicitului său (…)”.

Împuternicirea S.C. …. SA de a primi plata datoriei, respectiv încheierea convenţiei de mandat dintre aceasta şi creditoare sunt neîndoielnice şi rezultă pe de o parte, din dispoziţiile art. 4.3 din contractul de împrumut nr. 1679/04.05.2011, iar pe de altă parte, din acceptarea mandatului de către SC ….SA, în condiţiile art. 1533 din C.civ. (conform cărora, „mandatul poate fi expres sau tacit. Şi primirea mandatului poate să fie tacită şi să rezulte din executarea lui din partea mandatarului”). Acceptarea tacită a mandatului de către SC …. SA rezultă din faptul că a reţinut ratele pe statul de plată al debitorului. De altfel, aceeaşi relaţie contractuală de reprezentare au avut-o creditoarea şi SC ….. SA şi cu alţi angajaţi ai acesteia din urmă, aşa cum se deduce din răspunsul lichidatorului SC …. SA de la fila 43, din care rezultă că datorează sume similare celei în speţă către creditoarea intimată în cuantum de 230.109,28 de lei din suma totală de 383.515,46 de lei cu care creditoarea s-a înscris la masă credală a SC … SA. Şi această din urmă împrejurare a înscrierii creditoarei intimate la masa credală cu sumele nevirate la scadenţă de angajatorul împrumutaţilor este un indiciu în plus faţă de cele reţinute mai sus cu privire la împuternicirea SC …. SA de către creditoare de a reţine ratele din contractul de împrumut în litigiu. Altfel, intimata nu ar fi avut calitatea de creditor al SC …. SA, mandatar care are obligaţia de a restitui intimatei sumele primite în exercitarea mandatului.

Având în vedere că debitorul contestator nu mai datorează şi că nu datora nici la momentul începerii executării vreo sumă de bani intimatei în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut 1253/04.07.2011, instanţa de fond a apreciat că executarea silită care face obiectul dosarului de executare  nr. 566/2015 al BEJ … este nelegală, astfel că a fost admisă contestaţia la executare şi anulate toate actele de executare emise în dosarul de executare nr. 566/2014.

Având în vedere culpa procesuală a intimatei şi văzând dispoziţiile art. 453 din C.p.c., instanţa a obligat intimata la plata către contestator a sumei de 352,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata CASA DE AJUTOR RECIPROC (C.A.R.) OLTCHIM S.A. IFN Râmnicu Vâlcea, pe care o consideră netemeinică şi nelegală, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la executare formulată de contestatorul C M, ca nefondată, şi menţinerea, ca legale, a actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc …, în dosarul de executare nr. 566/2014, şi obligarea intimatului-contestator la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea căii de atac, a arătat că între CAR …. SA IFN şi contestator s-a încheiat contractul de împrumut nr. 1253 la data de 04.07.2011 şi suma împrumutată, de 900 lei, trebuia restituită în 4 luni. Potrivit art. 4, pct. 4.3 din contract, restituirea ratelor lunare scadente la termenele prevăzute se face prin reţinere pe statul de plată şi virarea ratei de către MENTCHIM. Debitorul C M a restituit doar o parte din împrumut, în prezent fiind înregistrat în evidenţele contabile ale CAR-ului cu un debit în sumă de 675 lei. Potrivit dispoziţiilor art. 8, pct.8.7 din contractul de împrumut, contractul precum şi garanţiile constituite au valoare de înscrisuri autentice şi constituie titluri executorii fără îndeplinirea altor formalităţi, conform Legii nr. 122/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare. Creanţa este una certă, lichidă şi exigibilă. CAR …. este creditoarea contestatorului care a contractat împrumutul pe care nu l-a restituit.

A mai arătat că CAR …. S.A. IFN trebuia să primească prin virament de la S.C. …. S.A. sumele reţinute lunar, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste sume (reprezentând rate, dobânzi şi contribuţii la fondul social) nu au fost virate de către S.C….. S.A Râmnicu Vâlcea, motiv pentru care contestatorul este debitorul CAR …. cu sumele menţionate în titlul executoriu.

Între CAR …. SA IFN Râmnicu Vâlcea şi S.C. … S.A. Râmnicu Vâlcea nu a existat raport juridic. Raporturi juridice au existat, pe de o parte, între Casa de Ajutor Reciproc Oltchim şi contestatorul C M, în baza contractului de împrumut, iar, pe de altă parte, între contestatorul C M şi S.C. ….S.A. Râmnicu Vâlcea, în baza contractului individual de muncă.

Deci, neexistând niciun raport juridic cu S.C. … S.A, CAR …S.A. IFN nu avea niciun temei juridic să solicite societăţii respective virarea sumelor reţinute pe statul de plată, acest lucru putând fi solicitat doar de către contestatorul C M care a fost salariatul societăţii.

Convenţia de mandat pe care instanţa de fond o reţine că ar fi existat, tacit, între CAR … şi SC …SA, a existat în fapt între SC … SA şi contestator, prin menţiunea înscrisă în adeverinţa de venit emisă salariatului, potrivit căreia contestatorul consimţea reţinerea ratelor pe statul de plată a salariului şi virarea acestora către CAR ….

Cu toate acestea, CAR O….S.A. IFN a făcut demersurile necesare către conducerea S.C. …S.A., care a confirmat existenţa sumelor reţinute pe statul de plată ale salariaţilor, dar care nu au fost virate către CAR, datorită dificultăţilor financiare.

Chiar dacă CAR …s-a înscris la masa credală, creanţa a fost considerată una chirografară, iar CAR …nu şi-a recuperat toate sumele care trebuiau virate de SC … SA şi nu există nicio garanţie că aceste sume vor mai fi recuperate. Acesta este şi motivul pentru care s-a procedat la executarea silită a sumelor rezultate din contractele de împrumut.

Contestatorul nu a făcut nicio dovadă că s-ar fi adresat societăţii ….S.A., al cărei salariat a fost, pentru a solicita relaţii privind nevirarea de către aceasta a sumelor reţinute pe statul de plată către CAR …

De altfel, intimatul-contestator, care cunoştea foarte bine situaţia financiară a angajatorului său, nu a făcut nicio dovadă că s-ar fi adresat societăţii …S.A. pentru a solicita virarea de către aceasta a sumelor reţinute pe statul de plată către CAR …. Chiar şi în raportul de expertiză se arată că niciuna din ratele reţinute pe statul de plată, respectiv trei rate a câte 225 lei flecare, în total 675 lei, nu a fost virată CAR ... Reţinerile pe statele de plată, dovedite de expert ca sume nevirate de SC …, angajatorul contestatorului, nu pot stinge un credit atâta timp cât aceste sume nu au ajuns în conturile CAR O... Este logic că, atâta timp cât se stabileşte că suma reţinută din statul de salariu al contestatorului nu a ajuns în contul CAR … aceasta este incontestabil un debit real.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. şi art. 718 C.pr.civ.

În dovedirea cererii, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.

La data de 14.10.2015, intimatul C M, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat C.A.R. .. IFN Rm.Vâlcea. S-a arătat, în esenţă, atât timp cât a fost angajat la S.C. .. S.A, C.A.R. .. IFN nu i-a adus la cunoştinţă nevirarea ratelor reţinute pe statul de plată de către S.C. … S.A pentru lunile iulie 2011, august 2011, septembrie 2011. Când a făcut cerere pentru alt împrumut, C.A.R. … IFN l-a informat că ultima rată din împrumutul nr.1253 din 04.0.2011 nu i-a fost virată de către S.C. .. S.A, a plătit ultima rată la casierie şi i s-a acordat un alt împrumut. În fişa de lichidare a semnat şi C.A.R. .. IFN că la data de 28.09.2012 nu are nici o datorie faţă de C.A.R..

Nici S.C. .. S.A şi nici C.A.R. .. nu l-au anunţat de ratele restante neachitate.

Menţionează că C.A.R. …la data de 20.11.2013 reconsidera ratele achitate prin reţinerea pe statul de plată în perioada iulie, august, septembrie 2011, reprezentând credit neachitat, însă în toată acesta perioadă nu a fost înştiinţat de nevirarea banilor.

Susţinerea C.A.R. că nu a fost o convenţie de mandat între C.A.R. .. şi S.C. .. S.A este falsă, raportat la prevederile art. 4.3 din contractual de împrumut nr. 1253/04.07.2011 şi adeverinţa de venit nr. 491/04.07.2012 care se adresează creditoarei, iar nu debitorului de a reţine contravaloarea fiecărei rate. Cu alte cuvinte, S.C. … S.A a fost împuternicită de creditoare să încaseze ratele, a acţionat în calitate de reprezentant al creditorului să primească plata, astfel încât debitorul Ciuciulete Marian s-a liberat în mod valabil de datorie în condiţiile art. 1096 din V.C. civ.

La data de 09.11.2015, apelanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimat prin întâmpinare, fiind reluate, pe scurt, susţinerile din motivarea apelului.

 Analizând motivele invocate, sentinţa apelată şi dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Critica apelantei, ca şi apărarea formulată în faţa primei instanţe, vizează nevalabilitatea plăţii, cu susţinerea că sumele reţinute de SC .. SA şi nevirate acesteia, nu au fost susceptibile a libera debitorul de datorie.

Prin memoriul de apel s-a arătat că CAR … S.A. IFN trebuia să primească prin virament de la S.C. … S.A. sumele reţinute lunar, ceea ce nu s-a întâmplat, iar CAR …S.A. IFN a făcut demersurile necesare către conducerea S.C. … S.A., care a confirmat existenţa sumelor reţinute pe statul de plată ale salariaţilor, dar care nu au fost virate către CAR, datorită dificultăţilor financiare.

Faţă de aceste susţineri, apare ca nefondată critica apelantei privind lipsa contractului de mandat dintre aceasta şi angajatorul contestatorului şi implicit inexistenţa raportului juridic dintre cele două societăţi.

Prima instanţă în mod corect a reţinut, în baza probatorului administrat, situaţia de fapt, necontestată de altfel nici de apelantă, şi totodată a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor contractuale şi legale incidente.

În condiţiile art.4.3 din contractul de împrumut, ratele lunare scadente au fost reţinute pe statele de plată. O parte dintre acestea au fost virate către creditoarea apelantă, iar o altă parte din rate, deşi reţinute de angajatorul debitorului, nu au mai fost virate. Împuternicirea acordată rezultă aşadar atât din îndeplinirea obligaţiilor de către SC … SA de a vira sumele reţinute, până la un anumit moment, cât şi din acceptarea plăţilor de către creditoare, dar şi demersurile cei din urmă de înscriere la masa credală a mandatarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor. În cadrul procedurii de insolvenţă ce se derulează faţă de debitorul …, apelanta figurează în tabelul definitiv consolidat al creanţelor (reprezentând sumele reţinute de angajator de la salariaţi şi nevirate către CAR …) cu suma de 153.017,28 lei, în acelaşi timp fiind efectuate plăţi în sumă totală de 77092 lei (filele 43-44 dosar fond).

Prin urmare, în mod corect a fost reţinută de prima instanţă existenţa raportului juridic între CAR …S.A. IFN şi S.C. … S.A., precum şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.1096 C.civ., privind valabilitatea plăţii şi liberarea debitorului prin plata efectuată împuternicitului creditoarei, precum şi a dispoziţiilor art.1533 C.civ., cu privire la existenţa mandatului şi calitatea de mandatar a angajatorului debitorului.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu există în cauză motive pentru anularea sau schimbarea sentinţei  primei instanţe şi, de asemenea, nu există motive de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art.479 alin.1 C.pr.civ, în baza prevederilor art.480 alin.1 C.pr.civ., tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat şi să menţină soluţia pronunţată de judecătorie ca legală şi temeinică.

1