Somaţie de plată

Sentinţă civilă 206/2015 din 23.06.2015


SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 206/2015

Şedinţa publică de la 23 Iunie 2015

Obiectul cauzei:somaţie de plată

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.10.2014, sub nr. 4705/109/2014, reclamantul (...) a chemat în judecată pe pârâta (...)  solicitând instanţei, mai întâi prin procedura ordonanţei de plată, iar, ulterior, pe calea dreptului comun, obligarea pârâtei la plata sumei de 204.380 lei, reprezentând penalităţi de întârziere datorate conform convenţiei încheiată la data de 02.05.2013.

În motivarea s-a arătat că reclamantul a avut calitatea de asociat în cadrul societăţii pârâte, calitate în care a împrumutat-o cu suma de 52.000 de euro. Urmare a retragerii sale din societate, în ceea ce priveşte restituirea sumei împrumutate, s-a încheiat o convenţie în data de 02.05.2013 prin care s-a convenit eşalonarea plăţii, iar, în cazul întârzierii la plată, s-a prevăzut o penalitate de 0, 5% pe zi de întârziere pentru debitele restante. A mai învederat reclamantul faptul că pârâta nu şi-a respectat obligaţia de plată la termenele scadente, astfel că aceasta datorează penalităţi în cuantumul sus menţionat.

În susţinere, au fost ataşate, în copie, conformă cu originalul, înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii cu motivarea că acea convenţie a fost încheiată cu o persoană care şi-a depăşit limitele mandatului, iar, pe de altă, parte s-a semnat un alt înscris care modifică convenţia iniţială, în care s-a prevăzut un alt termen scadent, dar şi neacordarea unor penalităţi de întârziere, astfel că acesta din urmă îşi produce efectele între părţi.

Instanţa a încuviinţat şi administrat probele cu înscrisuri şi expertiza de specialitate contabilitate, raportul de expertiză fiind depus la dosar.

La termenul de judecată de astăzi s-a pus în discuţie nulitatea clauzei privind penalităţile de întârziere.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin convenţia din 02.05.2013, numitul (...) , în calitate de administrator al (...)  şi (...) , s-a obligat să restituie reclamantului (f. 7) suma pe care acesta din urmă a împrumutat-o firmei (...) , în trei tranşe, respectiv: 15.000 euro până la 31.05.2013, 17.000 euro până la 30.06.2013 şi 20.000 euro până la 31.07.2013, în cazul neplăţii la termen urmând a fi percepută o penalitate de întârziere de 0, 5% pe zi de întârziere.

Potrivit art. 5 alin. 1 din OG 13/2011 R, în raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an, iar conform alin. 2 orice clauză prin care se încalcă dispoziţiile alin. (1) este nulă de drept, în acest caz, creditorul fiind decăzut din dreptul de a pretinde dobânda legală.

Art. alin. 3 din legea 287/2009 R defineşte întreprinderea cu scop lucrativ ca fiind exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

În cauză este vorba despre un împrumut civil ce nu decurge din exercitarea unei activităţi din cele prevăzute de textul de lege sus menţionat, iar dobânda convenţională, respectiv - penalităţi de 0,5 % pe zi de întârziere – stabilită de către părţi prin contract are caracter moratoriu şi depăşeşte plafonul maxim impus prin norme imperative (0,5 * 365 zile = 182, 5% pe an). Aşadar, clauza inserată este nulă absolut. Astfel că, în absenţa unei clauze valabile privind dobânda convenţională cu caracter moratoriu, aşa cum reiese din partea finală a art. 5 alin. 2 din OG 13/2011, creditorul este decăzut şi din dreptul de a mai cere dobânda legală care i s-ar fi cuvenit.

În consecinţă, având în vedere cele expuse, constatând că prin inserarea unei clauze nule în convenţia părţilor, reclamantul creditor nu este îndreptăţit la plata penalităţilor de întârziere solicitate, dar nici măcar a dobânzii legale, prezenta cerere de chemare în judecată urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea precizată formulată de către (...) , împotriva pârâtei (...) .

Cu apel în 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Piteşti.

Pronunţată în şedinţa publică de la 23 Iunie 2015.

Domenii speta