Obligaţie de a face

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2270/2015

Şedinţa publică de la 25 Iunie 2015

Obiectul cauzei:obligaţie de a face

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă, deliberând:

Constată că, prin cererea înregistrată sub nr. 1950/216/29 iulie 2013, reclamantul (...) i-a chemat în judecată pe pârâţii (...) , (...) , (...) , (...) şi (...) , solicitând următoarele:

1) obligarea pârâţilor (...) , (...)  şi (...)  să efectueze/să construiască şanţuri de colectare a apei pluviale pe toată lungimea din faţa gospodăriei lor situată în comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, judeţul Argeş;

2) obligarea pârâţilor (...) şi (...)  să efectueze/să construiască şanţurile ( rigolele) de scurgere a apelor pluviale aferente drumului comunal care trece prin faţa proprietăţii reclamantului din comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, pct.,,Acasă” judeţul Argeş;

3) obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul deţine o gospodărie în comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, compusă din teren în suprafaţă de 6134 mp. şi  casă cu anexe edificate pe acest teren. Pe proprietatea lui se scurg apele pluviale care vin de pe proprietatea pârâţilor (...) , (...)  şi (...) , întrucât aceştia au refuzat să-şi construiască şanţuri de colectare a apei pluviale în faţa gospodăriei lor. Acest aspect  rezultă din nota de constatare din 18 martie 2013 încheiată între viceprimar şi cantonier. De asemenea, pe terenul reclamantului se scurg şi apele pluviale care vin din drumul comunal, întrucât reprezentanţi autorităţii locale nu au luat nicio măsură de edificare a unor şanţuri/rigole de colectare a apelor pluviale. Deşi reclamantul a sesizat de peste 2 ani instituţiile locale, care au şi fost obligate să facă acele lucrări prin nota de constatare nr. 737/29 ianuarie 2013, nici până acum  nu s-a întâmplat acest lucru. Prefectul judeţului, prin adresa nr. 1011/07 noiembrie 2012, a adus la cunoştinţa autorităţilor comunale că, potrivit art. 29 lit. g) din Ordinul comun nr. 1422/192/2012 cu privire la inundaţii, primarul este cel care trebuie să asigure scurgerea normală a apelor pluviale, iar conform OG 21/2012 autorităţile locale sunt obligate să ia măsurile care se impun pentru gestionarea drumurilor publice şi amenajarea şanţurilor. Mai mult decât atât, conform art. 68 din Legea 215/2001, printre alte aribuţii, primarul trebuie şi să:

a) asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, dispunând măsurile necesare şi acordând sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

b) asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, iar în situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare, să îl sesizeze pe prefect;

c) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor.

(...)  a încălcat aceste atribuţii, neaducând la îndeplinire Hotărârea Consiliului Local din 24 octombrie 2012, nerespectându-i drepturile reclamantului.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1527 C.civ., ale Legii 215/2001 şi OG 21/2012.

Reclamantul a depus la dosar : (…)

Pârâţii (...)  şi (...) au formulat întâmpinare (f. 66-67), prin care au solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată. S-a susţinut că pe partea dreaptă ( de sus)  a drumului comunal există şanţ care preia apa pluvială şi pe partea stângă ( de jos) a drumului configuraţia terenului nu permite executarea şanţurilor. Şanţul a fost executat la 23 septembrie 2013, conform procesului-verbal nr. 6349/23 septembrie  2013. Şanţul preia apele pluviale şi nu s-a mai constatat că zona este inundabilă în exces ori că proprietatea reclamantului a fost inundată. Gospodăria reclamantului este situată sub nivelul drumului comunal şi apele se scurg în mod natural la el în gospodărie. Reclamantul a blocat scurgerea apelor prin împrejmuirea proprietăţii sale cu grad de beton, fără să lase orificiu de scurgere normală a apelor, conform art.604 C.civ. Nu există vreo hotărâre a Consiliului Local prin care să se fi alocat fonduri pentru executarea lucrărilor  solicitate de reclamant.

Cei doi pârâţi au depus la dosar : procesul-verbal din 23 septembrie 2013 şi fotografii efectuate  la faţa locului, procesul-verbal din 2 octombrie 2013, nota de constatare din 21 iunie 2013 a Primăriei comunei Băiculeşti.

(...)  şi (...) şi (...)  au formulat şi ei întâmpinare (f.77-79), prin care au solicitat respingerea cererii reclamantului, cu cheltuieli de judecată. S-a susţinut că reclamantul este de rea-credinţă şi face presiuni la diverse organe ale statului pentru a-şi satisface propriile interese. Niciodată proprietatea lui nu a fost inundată de apele pluviale. El a  obţinut finanţare de la  primărie pentru a face un şanţ de beton între proprietatea sa şi cea a lui (...) , pe  o lungime de 35 m.l. După aceea, el a ocupat din terenul lui (...)  şi a edificat şi un gard cu temelie de beton şi plăci de beton, fără să lase loc pentru scurgerea apelor naturale. Pârâţii respectivi au o gospodărie situată în faţa proprietăţii reclamantului, dincolo de drumul public şi ei nu au obligaţia de amenajare a unor şanţuri pe marginea drumului public. Potrivit art. 38 alin. 1 din OG 43/1997, pârâţii trebuie doar să-şi întreţină şanţurile existente în dreptul locuinţelor lor sau al terenurilor pe care le deţin. Lucrarea pe care o doreşte reclamantul este foarte costisitoare, care necesită timp şi mijloace  financiare, dar nu există pericolul inundării proprietăţii sale.

Pârâţii persoane fizice au depus la doar unele cereri adresate de cetăţenii din (...) către autorităţile administraţiei locale din judeţ, precum şi adresele nr. 7928/16 noiembrie 2012 şi 7686/21 noiembrie 2012 emise de Primăria comunei Băiculeşti şi Consiliul Local Băciuleşti.

Reclamantul a formulat răspunsuri la întâmpinările pârâţilor, arătând că susţinerile acestora sunt total nefondate.

Prin precizările formulate la data de 27 ianuarie 2014 după momentul primului termen de judecată fixat, pârâţii (...) , (...) şi (...)  au ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestora, arătând că ei nu pot fi obligaţi la efectuarea lucrărilor de construire,  edificare sau amenajare de şanţuri de colectare a apelor pluviale pe spaţiul aparţinând domeniului public al comunei, aşa cum a solicitat reclamantul.

În cursul judecăţii s-au luat interogatorii părţilor, s-au audiat martorii (...) , (...) , (...) şi (...) şi s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expertul (...) .

Pentru pârâţii persoane fizice a fost desemnat şi expertul consilier (...) , care a depus punctul său de vedere cu privire la obiectivele stabilite pentru expertiza dispusă în cauză.

Pârâta (...) a mai depus unele note de şedinţă la termenul de judecată din 28 octombrie 2014, iar pârâţii (...) , (...)  şi (...)  au depus şi concluzii scrise.

S-au mai depus la dosar şi alte înscrisuri  apreciate ca utile în soluţionarea cauzei: (…)

Prin sentinţa civilă nr. 1179/05.11.2014, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor (...) , (...) şi (...) , excepţie ridicată de aceştia.

A fost respins, ca neîntemeiat, capătul doi din cererea formulată de reclamantul (...) , în contradictoriu cu pârâţii (...) , (...) , şi (...) .

A fost admis capătul unu din cererea formulată de reclamantul (...) în contradictoriu cu pârâţii (...) legal reprezentată prin primar (...) , şi (...)  – (...)

Au fost obligaţi aceşti pârâţi să asigure construirea şi amenajarea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, judeţul Argeş, pe toată lungimea din faţa gospodăriei reclamantului situată în punctul „Acasă”, apelându-se în acest sens la un specialist pentru stabilirea tuturor caracteristicilor lucrării (se vor avea în avea în vedere şi concluziile expertului (...)  la obiectivul 9 b din raportul de expertiză tehnică – pagina 228 dosar).

Au fost obligaţi pârâţii (...) şi (...)  să-i plătească reclamantului 1543 lei cheltuieli de judecată.

A fost obligat reclamantul  să le plătească pârâţilor (...) , (...) şi (...)  suma de 902 lei cheltuieli de judecată. 

În considerentele sentinţei se reţin următoarele:

În cazul dedus acestei judecăţi sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864 şi ale Codului de procedură civilă în vigoare, având în vedere sesizarea instanţei de către reclamant şi situaţia juridică analizată în dosar.

Potrivit art. 59 din Legea 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, dispoziţiile art. 602-625 din acesta nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior datei de 1 octombrie 2011, iar reclamantul s-a plâns de problema sa mai înainte de această dată, sesizând Primăria comunei Băiculeşti cu adresa înregistrată sub nr. 1879/10 martie 2010.

Potrivit art. 578 Cod civil de la 1864, locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireşte din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta. Proprietarul inferior nu poate ridica stăvili ca să oprească această scurgere. Proprietarul superior nu poate face nicio lucrare spre agravarea servituţii fondului inferior.

Intră sub incidenţa acestui text de lege şi apele pluviale la care se referă reclamantul în demersul său judiciar.

Reclamantul (...) este proprietarul unui teren de 6068 mp în comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, judeţul Argeş, pe acesta aflându-se casa de locuit  şi mai multe anexe.

Pârâţii (...) , (...)  şi (...)  sunt şi ei proprietari ai unui teren de 6315 mp în aceeaşi localitate, situat în faţa gospodăriei reclamantului, pe cealaltă parte a drumului public DC 213.

Ambele terenuri au fost identificate şi în schiţele anexe la raportul de expertiză tehnică, întocmit de expertul (...) .

Drumul comunal este amplasat, ca nivel,  mai jos de terenul pârâţilor şi mai sus de terenul reclamantului. Există două şanţuri de pământ în faţa fiecărei gospodării a părţilor, unul pe partea cu pârâţii şi unul pe partea cu reclamantul, făcute pe marginea drumului public. Şanţul aflat pe partea proprietăţii reclamantului nu este unul care să fie în paralel până la capăt cu gospodăria acestuia. Şanţul este din pământ, fără rigole, şi are  lungimea de 25, 79 m, conform măsurătorilor făcute de expert. Prin faţa proprietăţii  pârâţilor este un şanţ de pământ, fără rigole, în lungime de 34,31 m, în interiorul căruia se află  un tub de beton lung de 8,18 m şi cu diametrul de 19 cm, în dreptul pârâţilor, la intrarea în gospodăria lor .De asemenea, mai există tot acolo un alt tub din ţeavă de fier şi un altul din PVC, la intrarea din drumul public pe proprietăţile numiţilor  (...) şi (...) .

Scurgerea apelor de pe terenul pârâţilor în şanţ se face în mod natural din cauza diferenţei de nivel.

Martorii audiaţi au confirmat şi ei existenţa acestor şanţuri de pământ şi faptul că locuinţa reclamantului este sub nivelul drumului public, iar  locuinţa pârâţilor persoane fizice este mai sus de acest nivel.

Martorii (...)  şi (...) , la fel ca şi martorul (...) , au confirmat că atunci când plouă în mod normal proprietatea reclamantului nu este inundată de apele pluviale, dar atunci când plouă abundent, două-trei zile,  gospodăria lui (...) este inundată.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ridicată de pârâţii persoane fizice, instanţa, raportat la art. 245-248 C.pr.civ., a apreciat că această excepţie este  neîntemeiată şi o va respinge. Potrivit legii, respectiv dispoziţiilor  Codului civil şi ale art. 38 alin. 1 din OG 43/1997, proprietarii vecini au  obligaţia să-şi exercite dreptul de proprietate cu bună-credinţă şi unii să nu încalce drepturile altora, iar în concret, referindu-ne la obiectul litigiului de faţă, cei trei pârâţi trebuie să-şi întreţină şanţurile existente în dreptul gospodăriilor lor.

Cel care stabileşte cadrul procesual este reclamantul, acesta având dreptul de a chema în judecată orice persoană cu privire la care apreciază că-i încalcă un drept subiectiv civil. (...) a apreciat că pârâţii respectivi nu şi-au îndeplinit  toate obligaţiile pentru a-i asigura  executarea liniştită a dreptului de proprietate, deci excepţia ridicată de (...) , (...) şi (...)  este neîntemeiată.

Împrejurarea că aceşti pârâţi şi-ar fi respectat obligaţiile legale şi astfel ei nu mai pot fi obligaţi să efectueze acele şanţuri de colectare a apelor pluviale  este o chestiune de fond, care, dacă se confirmă, face ca acţiunea reclamantului să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Faptul că reclamantul  şi-ar fi delimitat partea din spate a terenului proprietatea sa cu un gard din beton care nu ar permite scurgerea apelor pluviale nu înlătură obligaţia persoanelor răspunzătoare de a asigura executarea unor şanţuri pe marginea drumului public, astfel încât apele să nu inunde gospodăria sa.

În raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză s-a  concluzionat, la pct. 9, că adâncirea şanţului la drumul comunal doar în dreptul proprietăţii pârâţilor persoane fizice ar face ca şi apa ce ajunge în şanţul de la drum de pe proprietatea lui (...) să fie preluată de acest şanţ, ceea ce conduce la mărirea debitului de apă, care ar ajunge pe  proprietatea reclamantului. Apa de pe terenul pârâţilor se scurge în mod natural, pe acest teren neexistând edificii care să dirijeze într-un anume fel scurgerea apelor pluviale.

Astfel, cei trei pârâţi persoane fizice nu pot fi obligaţi să efectueze lucrări de colectare a apelor pluviale nici pe proprietatea lor şi nici în faţa gospodăriei lor, pe marginea drumului public, motiv pentru care cererea reclamantului va fi respinsă ca nefondată cu privire la pretenţiile faţă de pârâţii respectivi (capătul doi de cerere).

Fondul inferior (al reclamantului) trebuie să primească apele ce se scurg în mod natural, ca urmare a configuraţiei terenului, de pe fondul superior, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta. Scurgerile de apă, care sunt determinate de factori naturali, de panta terenului, viciile solului, nu determină răspunderea civilă a proprietarului superior în cazul unor eventuale daune, ce ar fi ocazionate proprietarului inferior din cauza  scurgerii  apei.

În cazul viiturilor sau scurgerilor masive, titularul fondului din aval poate lua măsuri pentru protejarea proprietăţii sale.

Proprietarul fondului superior are deci numai obligaţia de a se abţine să facă unele lucrări care agravează servitutea naturală de scurgere.

În ceea ce priveşte obligaţiile ce le revin Comunei Băiculeşti şi primarului , s-a apreciat că acest capăt al cererii reclamantului este fondat.

Potrivit art. 68 din Legea nr. 215/2001, printre alte atribuţii ale primarului, acesta trebuie şi să  :

a) asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; el va dispune măsurile necesare şi va acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

b) asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, iar  în situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare, îl va sesiza pe prefect;

c) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor.

Cazul reclamantului este  cunoscut la nivelul judeţului Argeş, în rezolvarea lui fiind  implicaţi : Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, ISU Argeş, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Bazinală a Apelor  şi reprezentanţii Comunei Băiculeşti.

Potrivit art. 29 alin. 2 lit. g) din Ordinul comun nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, primarii au atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor  de urgenţă generate de riscurile menţionate. Primarul trebuie să asigure realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor (f.12).

De asemenea, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi  rurale stabileşte obligaţiile şi răspunderile ce revin tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor, consiliile locale şi primării răspunzând de organizarea, conducerea, îndrumarea coordonarea şi controlul întregii activităţi de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor.

Astfel, potrivit art. 8 lit. g) din OG 21/2001, consiliile locale şi primarii au obligaţia să asigure repararea şi întreţinerea străzilor, a domeniilor comunale, podurilor, podeţelor, curăţarea şi amenajarea şanţurilor, modernizarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi.

(...)  şi (...) nu au emis vreo hotărâre sau vreo dispoziţie prin care să rezolve problema reclamantului, singura HCL nr. 19/25 martie  2014 care stabilise o variantă de rezolvare a situaţiei fiind revocată în şedinţa Consiliului Local Băiculeşti din 24 septembrie 2014.

Şi expertul (...)  a concluzionat în luarea sa că evitarea inundării proprietăţii reclamantului presupune refacerea şi dimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectare a apelor pluviale, atât pentru cele care se scurg de pe versantul vestic din zonă şi care ajung în drumul comunal, cât şi pentru cele de pe versantul sudic ce ajung pe uliţa situată lângă proprietatea reclamantului. Şanţul din drumul public de pe partea cu reclamantul este mai scurt decât lăţimea totală a terenului său, ceea ce face să rămână o porţiune neprotejată de scurgere a apei  intrate pe drum.

Este oricând posibil să se producă o calamitate naturală de luat în seamă şi să plouă torenţial mai multe zile, astfel încât proprietatea reclamantului să fie inundată, deci amenajarea corespunzătoare a şanţului din drumul public, din dreptul proprietăţii acestuia, se impune a fi executată, acest lucru trebuind să-l facă reprezentanţii comunei Băiculeşti din cadrul administraţiei publice locale.

Susţinerea pârâtei (...) că, potrivit dispoziţiilor Codului civil de la 1864, aplicabil în speţă, nu ar avea nicio obligaţie nu poate fi primită de instanţă, câtă vreme obligaţiile sale şi ale primarului, ca autorităţi, sunt stabilite de legislaţia specială la care s-a făcut referire mai sus în aceste considerente.

În raport de cele ce precedă, instanţa urmează să admită primul capăt din cererea reclamantului şi să-i oblige pe pârâţii (...) şi (...)  să asigure construirea şi amenajarea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din comuna Băiculeşti, satul Băiculeşti, judeţul Argeş, pe toată lungimea din faţa gospodăriei reclamantului situată în punctul „Acasă”, apelându-se în acest sens la un specialist pentru stabilirea tuturor caracteristicilor lucrării (se vor avea în avea în vedere şi concluziile expertului (...)  la obiectivul 9 b din raportul de expertiză tehnică – pagina 228 dosar).

Împotriva sentinţei civile nr. 1179 din 05.11.2014 a declarat apel reclamantul (...) şi pârâţii (...) prin primar şi primarul comunei Băicuşeti.

Reclamantul (...) în motivarea apelului arată că hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât nu a avut în vedere că pârâtele, persoane fizice în faţa porţilor de acces pe proprietatea lor au pus un tub de beton pe o lungime de 8 m cu diametru de 19 cm, iar apa pluvială care se scurge de pe terenul lor trece peste acest tub inundând mai grav proprietatea sa.

Apelatului mai susţine că tubul a fost pus înclinat , astfel încât să nu preia apa ce vine de pe drumul cu care aceştia se învecinează şi care este perpendicular pe drumul DC 213, astfel toată apa, de pe versant se scurge dirijat pe proprietatea sa, inundându-l.

Apelantul mai criticat hotărârea instanţei de fond şi sub aspectul neobligării pârâţilor (...) şi (...)  să edifice şanţuri cu rigole, şanţuri betonate pe ambele părţi ale drumului, pe toată distanţa drumului comunal aşa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză şi omologat de instanţă.

S-a mai susţinut că şanţurile existente nu sunt corespunzător dimensionate şi sunt din pământ conducând la inundarea proprietăţii apelantului prin imposibilitatea captării şi devierii apelor pluviale în alte zone.

Apelantul mai critică hotărârea instanţei de fond şi sub aspectul obligării sale la plata onorariului  expertului consilier al pârâţilor, apreciind că acest onorariul se suportă de partea care solicită încuviinţarea unui expert consilier şi nu poate fi acordat cu titlul de cheltuieli de judecată potrivit art.451 C.pr.civ.

Apelantul mai arată că pârâţii persoane fizice şi-au încălcat obligaţia legală de a nu face, de a se abţine, fiind în culpă procesuală şi pe cale de consecinţă nu se datorează onorariul de avocat.

În drept apelul a fost pe disp. art.466 şi urm. C.pr.civ.

Pârâţii (...) prin primar şi (...)  în motivarea apelului susţin că în mod greşit a fost obligată unitatea administrativ teritorială comuna Băiculeşti, proprietar al terenului pe care se află drumul comunal şi şanţul de preluarea a apelor pluviale să asigure construirea şi amenajarea şanţului de scurgere a apelor pluviale pe drumul comunal 213 din (...) pe toată lungimea din faţa gospodăriei reclamantului situată în punctul acasă. Raportat la temeiurile pe care prima instanţă le-a avut în vedere la pronunţarea hotărârii rezultă că doar primarul şi consiliul local ar avea atribuţii în sensul celor dispuse de instanţă, iar nu unitatea administrativ teritorială.

Apelanţii mai susţin că unitatea administrativ teritorială nu poate fi debitoarea unei obligaţii de natura celei stabilite de instanţa de fond.

Refacerea şi dimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectare a apelor pluviale recomandate de expertul (...)  nu poate atrage obligaţii în sarcina primarului.

Apelanţii mai susţin că instanţa de fond nu a ţinut seama la pronunţarea hotărârii de calitatea pe care o are primarul în această cauză , de atribuţiile acestuia şi de faptul că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate judeca cu autoritatea administrativă şi nu poate obţine alte măsuri, decât cele prevăzute de art.18 din Legea nr.554/2004.

Tribunalul constată că până la sfârşitul şedinţei de judecată s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 32 lei, prin urmare a rămas fără obiect excepţia netimbrării apelului declarat de reclamantul (...) .

Tribunalul, examinând sentinţa civilă atacată în raport de situaţia de fapt reţinută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, reţine următoarele: 

În privinţa apelului declarat de reclamantul, (...) tribunalul reţine că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea  pârâţilor (...) prin primar şi (...)  să construiască şanţuri, rigole de scurgere a apelor pluviale aferente drumului comunal care trece prin faţa proprietăţii reclamantului din comuna Băiculeşti, sat Băiculeşti, punct Acasă şi obligarea pârâţilor (...) , (...) , (...) să construiască şanţuri de colectare a apei pluviale pe toată lungimea din faţa gospodăriei acestora situată în comuna Băiculeşti, sat Băiculeşti, jud. Argeş.

Instanţa  poate dispune doar în limita investirii prin cererea de chemare în judecată, procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilităţii părţilor, potrivit art.9C.pr.civ..

Potrivit art. 478 alin1 şi alin.3 C.pr.civ. prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe şi nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Tribunalul constată că, critica apelantului (...) în sensul că instanţa de fond nu a dispus obligarea pârâţilor (...) prin primar şi primarul localităţii Băiculeşti să edifice şanţuri cu rigole , şanţuri betonate pe ambele părţi ale drumului comunal, pe toată lungimea drumului comunal  este o cerere nouă în apel , motiv pentru care va fi respinsă această critică ca neîntemeiată, apelantul-reclamant neînvestind prima instanţa, cu un astfel de petit.

Din raport de expertiză întocmit în cauză de dl. expert (...) 

se reţine că proprietatea intimaţilor, persoane fizice este mai sus decât terenul reclamantului, iar intimaţii au în faţa gospodăriei un şanţ din pământ în lungime de 34,31 m, în interiorul cărui este montat un tub de beton de 8,18 m, tub care nu favorizează scurgea apelului pluviale pe proprietatea reclamantului. Terenul reclamantului este situat sub nivelul drumul public, vis-a-vis de terenul intimaţilor, persoane fizice iar apa rezultată din ploi se scurge în mod natural pe terenul reclamantului, inundându-i gospodăria apelantului doar când plouă continuu două trei zile au arătat martorii (...) şi (...) , audiaţi în cauză.

Tribunalul constată că în mod corect a reţinut instanţa de fond că intimaţii, persoane fizice nu au contribuit la dirijarea apelor pluviale să se scurgă pe terenul apelantului, acestea curgând în mod natural pe terenul reclamantului datorită diferenţie de nivel a celor două proprietăţi. Potrivit art.578 C.civ. de la 1864 locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireşte din locurile superioare, fără ca mâna omului să contribuie la acesta.

În privinţa criticării sentinţei sub aspectul obligării apelantului la plata cheltuielilor de judecată suportate de intimaţii persoane fizice constând în onorariul consilierul expert tribunalul constată ca fiind întemeiată.

  Potrivit art. 451 alin.1  C.pr.civ. cheltuielile de judecată constau în taxele judicare de timbru şi timbru judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art.330 alin.3.

La art. 330 alin.5 C.pr.civ. se prevede că la efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute de alin.1 şi 2 pot participa experţi aleşi de părţi sau încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţii, dacă prin lege nu se dispune altfel . În acest caz, ei pot fi să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul , să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. 

Prin urmare, rolul expertului consilier este de a urmării ca interesele părţii care l-a numit să nu fie nesocotite la efectuarea expertizei, iar nu să întocmească raportul de expertiză încuviinţat în cauză pentru lămurirea unor împrejurări de fapt

Tribunalul constată că onorariul expertul consilier  nu este inclus în sfera cheltuielilor de judecată, rămânând în sarcini părţii care l-a propus.

În speţa de faţă intimaţii-pârâţi, persoane fizice le-a fost încuviinţat un expert consilier, în persoana d-lui. expert  (...) .

Prin urmare, onorariul expertului consilier (...)  în cuantum de 402 lei va rămâne în sarcini intimaţilor persoane fizice.

În privinţa onorariul avocatului care a apărat interesele intimaţilor-pârâţii persoanele fizice, tribunalul constată că acesta a fost dovedit cu chitanţa depusă la dosar fila 110, iar prin respingerea cererii de chemare în judecată cu privire la aceşti pârâţi culpa îi aparţine reclamantului, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.452 şi art.453 alin.1 C.pr.civ. În mod corect instanţa de fond a dispus obligarea reclamantul (...) la plata onorariului avocatului  pârâţilor persoane fizice. 

În privinţa apelului declarat de pârâţii (...) prin primar şi primarul comunie Băiculeşti tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerentele.

În privinţa căii procesuale aleasă de reclamant, tribunalul constată că acesta nu a contestat vreun act administrativ, aspect ce ar fi atras competenţa unui complet specializat  de contencios administrat din cadrul tribunalului, potrivit art.1 din Legea nr.554/2004. Prin cererea de chemare în judecată a fost sesizată instanţa cu o acţiune personală de a face faţă de care este competentă judecătoria.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză se reţine că se impune refacerea şi redimensionarea corespunzătoare a sistemului de colectarea a apelor provenite din precipitaţii pentru evitarea inundării proprietăţii reclamantului.

Starea fizică a proprietăţii reclamantului în urma precipitaţiilor este cunoscută, atât autorităţilor locale, sens în care s-a emis hotărâre (...) prin care s-a aprobat varianta I-canal de pământ pe amplasamentul actual de colectare apelor pluviale în zona DC 213, punctul Pandelică, comuna Băiculeşti, sat Băiculeşti , asupra căreia s-a revenit, fiind revocată, cât şi autorităţile de la nivelul judeţului.

Potrivit art. 8 lit.g din OG nr.21/2002 primarii localităţilor au obligaţia  să asigure repararea şi întreţinerea străzilor, a domeniilor comunale, podurilor, podeţelor, curăţarea şi amenajarea şanţurilor, modernizarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi.

Primarul în calitatea de reprezentant al comunei are atribuţii de a lua măsuri pentru evitarea calamităţilor naturale, potrivit art.68 din Legea nr.215/2001 şi art.29 alin.2 lit.g din Ordinul comun nr. 1422/192/2012.

Pentru neîndeplinirea atribuţiilor este răspunzătoare comuna prin primar în calitate de reprezentat al localităţii.

Prin urmare, evitarea inundării gospodăriei apelantului prin creare unui sistem apt să colecteze apele rezultate din ploi este o obligaţie ce revine apelantelor pârâte, potrivit actelor normative menţionate mai sus.

 Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ. va fi respins apelul declarat de pârâţii (...) prin primar şi (...)  ca nefondat.

În temeiul art.480 alin.2 C.pr.civ. va fi admis apelul formulat de reclamantul (...) şi va fi schimbată în parte sentinţa în sensul obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată către pârâţii (...) , (...) , (...) în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat, menţinându-se în rest hotărârea instanţei de fond.

Tribunalul reţinând culpa procesuală a apelanţilor-pârâţii prin respingerea căii de atac ca nefondată şi a intimaţilor, persoane fizice prin admiterea apelului reclamantului (...) , în temeiul art. 453 C.pr.civ. va dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată către apelantul-reclamant.

Cheltuielile de judecată în sumă de 199,91 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului suportat de apelantul-reclamant pentru transportul său la instanţă  dovedit cu chitanţă vor fi suportate astfel ,99,5 lei de către apelanţii-pârâţii (...) prin primar şi (...)  în solidar şi 99,5 lei de către intimaţii-pârâţi (...) , (...) , (...) în solidar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge apelul pârâţilor (...) - PRIN PRIMAR (...)  şi (...)  - (...) împotriva Sentinţei civile nr. 1179/05.11.2014, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, în dosarul nr. 1950/216/2013

Admite apelul reclamantului (...) , împotriva Sentinţei civile nr. 1179/05.11.2014, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, în dosarul nr.1950/216/2013, intimaţi fiind pârâţii (...) , , (...) , şi (...) ,

Schimbă în parte sentinţa în sensul că stabileşte suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată datorate de reclamant pârâţilor persoane fizice.

Menţine în rest sentinţa. Obligă apelanţii - pârâţi şi intimaţii persoane fizice la plata a câte 99,5 lei cheltuieli de judecată către apelantul - reclamant. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25.06.2015.

Domenii speta

Spete similare