Cerere de încuviinţare a efectuării unui act de dispoziţie de către curator. Verificarea interesului persoanei ocrotite.

Sentinţă civilă 1450/17.04.2015 din 17.04.2015


Cerere de încuviinţare a efectuării unui act de dispoziţie de către curator. Verificarea interesului persoanei ocrotite

În raport de caracterul de protecţie al instituţiei curatelei, instanţa învestită cu o cerere de încuviinţare a efectuării unui act de dispoziţie de către curator are obligaţia de a  verifica dacă actul pe care acesta urmează sa îl efectueze în numele persoanei pentru care s-a instituit curatela este în interesul persoanei ocrotite.

Judecătoria Satu Mare, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1450/17.04.2015, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 348/13.07.2015 pronunţată de Tribunalul Satu Mare

În fapt, la data de 13.11.2014 prin încheierea nr. 3824, Judecătoria Satu Mare, in temeiul art. 167 C.civ. raportat la prevederile art. 178 alin. 1 lit. a C. civ., a numit in calitate de curator al paratei BM reclamanta CR. In motivarea hotărârii, s-a arătat ca respectiva soluţie este impusa de starea de boala severa si de vârsta paratei BM. Prin respectiva hotărâre, raportându-se la prevederile art. 183  alin. 1 C.civ., instanţa a constatat ca se impune numirea curatorului pentru administrarea generala a veniturilor paratei, in limitele prevăzute de lege pentru acte de administrare generala a bunurilor si a veniturilor celui pentru care s-a numit curator.

Instanţa a constatat ca prin această acţiune reclamanta a solicitat încuviinţarea, in calitate de curator al paratei BM, sa o reprezinte pe aceasta din urma in vederea efectuării unui act de dispoziţie.

Temeiul de drept al prezentei acţiuni îl constituie art. 183 alin. 2 C. civ, potrivit căruia daca sunt aplicate regulile de la mandat (prin încheierea nr. 3824/13.11.2014 s-a hotărât aplicarea regulilor de la mandat cu privire la reclamanta), instanţa de tutela poate stabili limitele mandatului si da instrucţiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile in care acesta din urma nu este in măsura să o facă.

Având in vedere caracterul de protecţie al instituţiei reglementate in Codul Civil din 2009, instanţa, in temeiul art. 183 alin. 2 C. civ., a verificat daca actul pe care mandatarul (in speţa curatorul) urmează sa îl efectueze in numele mandantului (persoana pentru care s-a instituit curatela) este in interes persoanei ocrotite. In acest sens trebuie interpretate prevederile art. 183 alin. 2 C. civ. care arata faptul ca instanţa stabileşte limitele mandatului si da instrucţiuni curatorului, finalitatea fiind aceia de a se asigura protecţia persoanei care din varii motive nu este in măsura sa efectueze acte de conservare/administrare/dispoziţie.

De asemenea, potrivit art. 145 C. civ. instanţa de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.

Instanţa a considerat ca este necesară îndeplinirea aceloraşi condiţii şi în cazul persoanei pentru care s-a desemnat un curator atunci când se solicita instanţei autorizarea in vederea încheierii unui act de dispoziţie, aşa cum se solicita prin prezenta acţiune.

Astfel, potrivit art. 1 alin. 2 din C. civ., in cazurile neprevăzute de lege se aplica uzanţele, iar in lipsa acestora, dispoziţiile legale referitoare la situatii asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziţii principiile generale ale dreptului. In cazul de fata, ipoteza din cererea de chemare in judecata nu este reglementata in mod expres de lege (prevederile art. 183 C. civ. fiind de ordin general), motiv pentru care instanţa considera ca sunt aplicabile prevederile de la tutela, cu atât mai mult cu cat ambele instituţii au acelaşi scop - protecţia persoanei aflata intr-o situaţie speciala: minor, in cazul tutelei, respectiv, persoana care, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, nu poate personal sa îşi administreze bunurile.

Prin urmare, este necesară existenţa unei stări de nevoie in care se afla cel reprezentat, respectiv probarea faptul ca actul de dispoziţie va duce la un folos neîndoielnic pentru acesta.

Instanţa a reţinut că reclamanta nu a indicat preţul de vânzare al terenului. De asemenea, se retine faptul ca vânzarea urmează a se face, potrivit paratei, către fiul reclamantei, fiul curatorului desemnat de instanţa. Acest aspect a fost confirmat de reclamanta la interpelarea instanţei la termenul de judecata din data de 17.04.2015.

In ceea ce priveşte potenţiala stare de nevoie a pârâtei, instanţa constată că, potrivit dispoziţiei nr. 7455/19.12.2008 privind stabilirea drepturilor (prestaţiilor sociale) pentru doamna BM, pârâta beneficiază de o suma lunara, reprezentata de indemnizaţia pentru persoană adultă cu handicap şi de un buget personal complementar pentru persoana cu handicap. De asemenea, instanţa a constatat ca prin certificatul de încadrare in grad de handicap BM a fost încadrata in gradul de handicap grav cu asistent personal. Astfel, parata beneficiază, sub forma de asistenta sociala, de un venit lunar constant. De asemenea, se remarca faptul ca, potrivit certificatului de încadrare in grad de handicap, BM necesita protecţie speciala, beneficiind atât ea cât şi persoana care o îngrijeşte, de drepturile prevăzute în Legea 448/2006. Cu siguranţă, venitul lunar al pârâtei BM nu este îndestulător pentru asigurarea unui trai decent, dar nu se poate susţine că aceasta se afla într-o stare de nevoie iminentă care să ducă la înstrăinarea terenului aflat în proprietate. 

În ceea ce priveşte folosul neîndoielnic pentru parata, instanţa constată ca nu s-a precizat preţul de vânzare al imobilului, vânzarea urmând a fi efectuata către fiul reclamantei.

Pe de alta parte, potrivit art. 181 C. civ., in cazurile prevăzute de art. 178 C. civ., instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacităţii celui pe care curatorul îl reprezintă.  Astfel, in mod uzual, persoana pusa sub curatela poate încheia acte de dispoziţie, desigur in măsura in care are discernământ la momentul încheierii unui contract de vânzare, de exemplu.

Pentru aceste motive, instanţa a respins cererea de chemare in judecata, ca neîntemeiată.