Încuviinţarea executării silite. Limitele executării silite

Încuviinţarea executării silite. Limitele executării silite

În ipoteza în care prin sentinţa care constituie titlul executoriu s-a dispus atât evacuarea pârâtei – titulara contractului de chirie şi a familiei acesteia din locuinţă, cât şi obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând chiria restantă prevăzută în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare, însă în încheierea de încuviinţare a executării silite s-a dispus numai autorizarea creditorului să pună în executare silită titlul executoriu pentru evacuarea debitorului şi a familiei acestuia din imobil, în aplicarea art. 666 alin. 3 din Codul de procedură civilă, executarea silită nu poate avea ca obiect şi recuperarea debitului constând în chiria restantă.

Judecătoria Satu Mare, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1338/07.04.2015, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 543/04.11.2015 pronunţată de Tribunalul Satu Mare

Notă: după pronunţarea sentinţei, art. 665 menţionat în cuprinsul acesteia a fost renumerotat, în prezent fiind art. 666 din Codul de procedură civilă.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de către Judecătoria Satu Mare, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de către reclamantul Municipiul Satu Mare în contradictoriu cu pârâta BM şi a membrilor de familie BA, BV şi BH, dispunând rezilierea contractului de închiriere nr. 32580-2017/12.09.2007, încheiat între părţi, evacuarea pârâtei – titulara contractului de chirie şi a familiei acesteia din locuinţa situată în loc. … şi obligarea pârâtei la plata sumei de 3289.93 de lei, reprezentând chiria restantă prevăzută în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.

Prin cererea formulată de executorul judecătoresc MI, s-a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în sentinţa civilă nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de către Judecătoria Satu Mare, pentru evacuarea debitoarei BM şi a familiei acesteia din imobilul situat în …, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege.

Această cerere a fost încuviinţată prin încheierea nr. 2562/25.06.2014 pronunţată de către Judecătoria Satu Mare, instanţa dispunând în mod expres autorizarea creditorului Municipiul Satu - Mare să pună în executare silită titlul executoriu sentinţa civilă nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare pentru evacuarea debitorului şi a familiei acestuia din imobilul situat în …, faţă de debitorul BM, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege.

Astfel cum reiese din cuprinsul somaţiei emise în dosarul execuţional nr. 78/2014, numitei BM şi familiei acesteia i s-a pus în vedere ca, în termen de 8 zile, să se conformeze dispozitivului sentinţei civile nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare, în sensul de a preda imobilul situat în … şi de a achita următoarele sume de bani: 18.842,85 de lei reprezentând chiria restantă până la data de 31.05.2014 şi în continuare până la data executării efective, 20 de lei reprezentând taxa de timbru pentru încuviinţare, 744 de lei reprezentând avans onorariul executor judecătoresc, 150,04 de lei reprezentând alte cheltuieli de executare şi 4320,52 de lei reprezentând diferenţă de onorariu executor judecătoresc.

Prin contestaţia la executare formulată în cauză contestatorii au invocat, în principal, că executarea silită mobiliară s-a iniţiat împotriva acestora în lipsa încuviinţării prealabile din partea instanţei de executare, că aceeaşi executarea silită mobiliară s-a iniţiat pentru o creanţă care nu are caracter cert, că onorariul executorului judecătoresc nu este corect stabilit şi că executarea silită imobiliară a obligaţiei de evacuare s-a iniţiat cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.

Asupra susţinerilor reclamanţilor vizând iniţierea executării silite mobiliare cu încălcarea dispoziţiilor legale, instanţa a constatat că aceste susţineri sunt întemeiate.

Astfel, în fapt, astfel cum reiese din starea de fapt mai sus reţinută, cererea adresată de către executorul judecătoresc instanţei de executare a vizat, explicit, evacuarea debitoarei BM şi a şi a familiei acesteia din imobilul situat …, instanţa sesizată dispunând, în mod expres, prin încheierea nr. 2562/25.06.2014, autorizarea creditorului Municipiul Satu-Mare să pună în executare silită titlul executoriu sentinţa civilă nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare pentru evacuarea debitorului şi a familiei acestuia din imobilul situat în …, faţă de debitorul BM, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 665 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite, încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. 1, arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta şi autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Ori, în raport de această normă legală care instituie obligaţia menţionării exprese şi neechivoce în cuprinsul încheierii de încuviinţare a executării silite a sumei şi a tuturor accesoriilor pentru care s-a încuviinţat executarea silită, luând totodată în considerare cuprinsul încheierii nr. 2562/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în care nu au fost menţionate niciun fel de astfel de sume, instanţa constată că în cauză încuviinţarea executării silite nu a avut ca obiect executarea silită a debitului menţionat în cuprinsul titlului executoriu, ci exclusiv executarea dispoziţiei de evacuare a debitoarei şi a familiei acesteia.

Chiar dacă cererea iniţială a creditorului, adresată executorului judecătoresc, a vizat şi modalitatea executării silite mobiliare, în cauză, în raport de împrejurarea că instanţa nu a evidenţiat, în cuprinsul încheierii analizate, debitul supus executării silite, se constată că executarea unei sume de bani în favoarea creditorului nu a fost în fapt încuviinţată, în sensul art. 665 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Mai mult, în ceea ce priveşte apărările reclamanţilor privind lipsa caracterului cert al debitului menţionat în cuprinsul somaţiei ca fiind executat, şi în ipoteza în care s-ar putea aprecia că executarea silită mobiliară a fost încuviinţată implicit în cauză, ipoteză exclusă însă de către legiuitor, instanţa reţine că debitul executat nu are un caracter cert.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 662 din Codul de procedură civilă, executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, creanţa fiind certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Ori, astfel cum reiese din sentinţa civilă nr. 3760/31.05.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare, instanţa a dispus în mod expres obligarea pârâtei la plata sumei de 3.289,93 de lei, reprezentând chiria restantă prevăzută în contractul de închiriere, în dispozitivul sentinţei nefiind menţionată în mod neechivocă obligaţia debitorilor de a achita şi pentru viitor chiria restantă, fiind necesară, eventual, în situaţia în care creditorul apreciază că este în interesul său, formularea unei cereri de completare sau lămurire a acestei hotărâri judecătoreşti pentru clarificarea acestui aspect.

Până la soluţionarea unui astfel de demers eventual al creditorului, se constată însă că sentinţa supusă analizei menţionează un debit principal total de 3.289,93 de lei, cu titlu de chirie restantă, fără a face vreo referire la accesoriile datorate acestei sume sau la situaţia chiriei pentru viitor, în cazul refuzului de executare de către debitori a dispoziţiilor sentinţei.

Ori, atâta timp cât în somaţia comunicată reclamanţilor este evidenţiată obligaţia de a achita  suma de 18.842,85 de lei apreciată ca fiind chiria restantă până la data de 31.05.2014 şi în continuare până la data executării efective, instanţa constată că acestei sume îi lipseşte caracterul cert impus de dispoziţiile legale precitate, fiind lipsită de suport faptic în cuprinsul sentinţei civile nr. 3760/31.05.2013.

Ca atare, pentru cele arătate, în ceea ce priveşte executarea silită obiect al dosarului execuţional nr. 78/2014 al executorului judecătoresc MI în ceea ce priveşte executarea debitului de 18.842,85 de lei apreciat ca fiind chirie restantă şi penalităţi de întârziere, se constată că această executare s-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor legale, impunându-se anularea executării sub acest aspect.

Privitor la apărările contestatorilor în sensul că executarea silită imobiliară a obligaţiei de evacuare s-a iniţiat cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, instanţa a constatat că aceste susţineri sunt neîntemeiate.

Astfel, după cum s-a arătat, executarea silită a acestei măsuri dispuse prin titlul executoriu a fost încuviinţată prin încheierea nr. 2562/25.06.2014, executarea măsurii de evacuare fiind solicitată în mod expres în cererea adresată instanţei de către executorul judecătoresc.

Instanţa a apreciat că utilizarea, în dispozitiv, a formulării că executarea silită a măsurii evacuării se va realiza ”prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege” nu este de natură să conducă la concluzia existenţei vreunei confuzii cu privire la modalitatea în care această măsură va fi adusă la îndeplinire, în raport de împrejurarea că dispoziţiile art. 887-891 şi art. 895-901 reglementează unica modalitate specială silită în care se realizează măsura evacuării, respectiv prin predarea silită a bunurilor imobile.

Totodată, în ceea ce priveşte existenţa unor neconcordanţe între dispozitivul încheierii nr. 2562/25.06.2014, căruia prezenta instanţă îi acordă relevanţă, şi considerentele aceleiaşi hotărâri judecătoreşti, trebuie reţinut că aceste eventuale neconcordanţe nu pot conduce la concluzia că executarea silită a măsurii de evacuare nu a fost încuviinţată în cauză, în raport de dispoziţiile exprese cuprinse în dispozitiv.

Ca atare, instanţa reţine că cele alegate de către debitori nu sunt de natură să conducă la anularea încheierii nr. 2562/25.06.2014, în sensul solicitat de aceştia.

În ceea ce priveşte criticile reclamanţilor privind cuantumul onorariului executorului judecătoresc, instanţa urmează să admită în parte contestaţia la executare şi cu privire la acest aspect, cu luarea în considerare a împrejurării că susţinerile contestatorilor au fost găsite ca fiind întemeiate în ceea ce priveşte executarea debitului de 18.842,85 de lei apreciat ca fiind chirie restantă şi penalităţi de întârziere.

Potrivit celor menţionate în cuprinsul somaţiei emise în dosarul execuţional nr. 78/2014, cuantumul total al onorariului executorului judecătoresc calculat de acesta este de 5.064,52 de lei, fiind alcătuit din suma de 744 de lei cu titlu de avans onorariul executor judecătoresc şi suma de 4320,52 de lei reprezentând diferenţă de onorariu executor judecătoresc.

Întrucât în cauză s-a constatat că a fost încuviinţată exclusiv executarea silită a măsurii de evacuare a debitorilor, instanţa reţine aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor punctului 2 al Anexei Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti.

Potrivit acestor dispoziţii, pentru executări directe având ca obiect evacuare, onorariul minimal este de 150 de lei, iar cel maximal se situează la cuantumul de 2.200 de lei, în cazul în care debitorul este persoană fizică.

Având a aprecia asupra cuantumului onorariului executorului judecătoresc pentru executarea silită a măsurii de evacuare, instanţa a apreciat că în cauză se impune acordarea cuantumului maxim de 2.200 de lei prevăzut de textul de lege precitat, în raport de numărul debitorilor împotriva cărora se impune a se proceda la executarea silită.

Ca atare, reţinând ca fiind întemeiat un cuantum de 2.200 de lei din valoarea totală calculată de executorul judecătoresc cu titlu de onorariu, s-a constatat că în cauză se impune anularea executării silite în ceea ce priveşte diferenţa în sumă de 2864,52 de lei.

Pentru aceste motive, apreciind parţial întemeiată contestaţia la executare formulată, instanţa a admis în parte acţiunea formulată de către contestatori, a anulat în parte executarea silită obiect al dosarului execuţional nr. 78/2014 al executorului judecătoresc MI în ceea ce priveşte: executarea debitului de 18.842,85 de lei apreciat ca fiind chirie restantă şi penalităţi de întârziere şi suma de 2864,52 de lei reprezentând parte din onorariul executorului judecătoresc, respingând cererea de anulare a încheierii nr. 2562/26.06.2014 pronunţată de Judecătoria Satu Mare şi restul pretenţiilor reclamanţilor privind anularea executării silite obiect al dosarului execuţional nr. 78/2014 al executorului judecătoresc MI.

Domenii speta

Spete similare