Revocarea suspendării executării pedepsei (art.583 cpp)

Dosar nr. xxx/297/2016

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI

Şedinţa publică de la 11 iulie 2016

Completul constituit din:

PREŞEDINTE – xxxxxxxx

Grefier - xxxxxxxxxxxxxxx

Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni – reprezentat prin

 Prim-procuror xxxxxxx

SENTINŢA PENALĂ NR.  xxxxx

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe partea vătămată xxxxxxxxxxxx condamnat xxxxxxxxxx, având ca obiect revocarea suspendării executării pedepsei (art. 583 CPP) .

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au răspuns condamnatul, asistat de av. ales  xxxxxxxxxxxxx pentru partea vătămată lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, s-a luat act de ancheta socială comunicată la dosar de Primăria Ungureni, apărătorul condamnatului depune la dosar dovada achitării sumei de 200 lei din prejudiciul datorat.

Văzând că nu mai sunt de dat alte explicaţii ori de formulat cereri noi,  conform art. 387 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa declară terminată cercetarea judecătorească, fiind deschise dezbaterile.

Av. XXXX pentru petenta-p.vătămată solicită admiterea cererii şi revocarea  suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin D.P. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava, întrucât condamnatul - cu rea-credinţă - nu şi-a îndeplinit obligaţiile civile din sentinţă.

Reaua–credinţă a condamnatului constă în faptul că acesta a avut posibilitatea să achite parte din prejudiciul cauzat, este de notorietate faptul că tatăl condamnatului este persoană fizică autorizată având posibilitatea de a-l ajuta, a trecut aproximativ 1 an de la rămânerea definitivă a sentinţei şi condamnatul nu a achitat nici o sumă de bani, cu toate că acesta a fost plecat la lucru în Germania. De asemenea, în cursul executării silite condamnatul a înstrăinat autoturismul VW Passat tocmai în scopul sustragerii de la executarea silită, tatăl condamnatului învederând, în mod repetat, faptul că fiul său nu va achita niciodată prejudiciul cauzat. Pe de altă parte, apărătorul părţii civile arată că deşi condamnatul se află în termenul prev. de art. 84  C.P./1969, conform Deciziei I.C.C.J.nr. 14/2011 s-a stabilit că sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in cazul neindeplinirii de catre condamnat a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, trebuie facuta inainte de expirarea termenului de incercare, indiferent daca judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expirarii acestui termen, astfel încât solicită admiterea cererii şi executarea de către condamnat a pedepsei în regim de detenţie.

Av. XXXXXXXXX pentru condamnat, solicită respingerea cererii, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul–condamnat nu are bunuri bunuri materiale sau animale, nu realizează venituri, a întreprins demersuri conform înscrisurilor depuse pentru a se angaja, nu are bunuri urmăribile. Arată că, într-adevăr, condamnatul a fost la muncă în Germania dar a avut doar slujbe temporare, nici măcar sezoniere, are familie, un copil minor, sumele mici de bani pe care le-a câştigat fiind pentru întreţinerea familiei. Referitor la faptul că tatăl condamnatului realizează unele venituri, arată că acesta are familia sa, veniturile realizate sunt precare.

În concluzie, solicită respingerea cererii de revocare a suspendării executării pedepsei, sentinţa de condamnare aflându-se înlăuntrul termenului legal prevăzut de C.p.p. în care condamnatul are posibilitatea să achite prejudiciul. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Condamnatul, având cuvântul, arată că urmează să plece la muncă în Italia, va plăti despăgubirile la care a fost obligat.

Reprezentantul Ministerului Public, procuror XXXXXXXXX solicită  admiterea cererii formulată de petentă şi revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată prin Sentinţa penală nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, condamnatul nefăcând dovada achitării despăgubirilor la care a fost obligat prin sentinţă.

Dezbaterile au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio conform disp. art. 369 alin.1 Cod procedură penală.

I N S T A N Ţ A ,

Asupra cererii de faţă,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.02.2016, sub nr. XXXXX, partea vătămată SXXXX în calitate de parte civilă, în temeiul art. 15 al. 1 şi 2 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 84 Cod penal vechi, a solicitat revocarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului XXXXXX, prin S.p. nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin d.p. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de „distrugere”, condamnatul fiind obligat la plata sumei de 190.337,16 lei cu titlu de daune materiale produse ca urmare a săvârşirii infracţiunii.

Prin D.p. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava, i s-a atras atenţia inculpatului cu privire la art. 84 din codul penal anterior, în cazul neexecutării obligaţiilor civile dispuse prin hotărârea judecătorească.

În motivare, arată partea vătămată că de la data rămânerii definitive a sentinţei, respectiv 10.06.2015,  condamnatul nu a achitat nici un leu din suma la care a fost obligat, motiv pentru care s-au adresat BEJ Sînziana Secrieru din Botoşani pentru punerea în executare silită a titlului executoriu, înregistrându-se dosarul nr. 853/2015.

Executorul judecătoresc a emis încheierea din 04.02.2016 prin care dispus încetarea executării silite, reţinând următoarele: In urma investigaţiilor efectuate la Primăria Comunei Ungureni, Oficiul registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Botosani, Direcţia Sanitar-Veterinară Botoşani, I.T.M. Botoşani, ANAF Botoşani, Primăria Municipiului Botoşani, s-a constatat, în urma adreselor întocmite de aceste instituţii, că debitorul nu figurează cu bunuri mobile sau/şi imobile, nu înregistrează venituri, nu deţine conturi bancare, nu figurează înregistrat ca  asociat/administrator la nici o societate şi nici nu figurează înregistrat cu animale (bovine, ovine, caprine, porcine).

In urma investigaţiilor efectuate la Instituţia Prefectului Botoşani-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, s-a comunicat adresa nr. 50.006 din 15.10.2015 de unde reiese faptul că debitorul XXXXXXX figurează cu un autovehicul marca Volkswagen Passat, de culoare albastru, din anul 2004, serie WVWZZZ3BZ5P008406, cu nr. de înmatriculare BT-92-SRM, drept pentru care în conformitate cu prevederile art. 731 Cod procedură civilă s-a emis somaţie mobiliară pe numele debitorului, prin care i s-a pus în vedere faptul că, neachitarea debitului presupune continuarea executării silite prin urmirea mobiliară a autovehiculului descris mai sus.

Debitorul nu s-a conformat, drept pentru care prin procesul-verbal data de 19.10.2015 a fost sechestrat autovehiculul Volkswagen Passat, conform procesului-verbal fiind comunicat în conformitate cu prevederile art. 740 alin. 4 Cod procedură civilă.

La cererea creditorului, executorul judecătoresc s-a deplasat la domiciliul debitorului XXXXXXX, XXXX, unde era prezent domnul XXXX, tatăl debitorului. Aici s-a constatat, conform procesului-verbal din data de 05.11.2015, ora 1600, faptul că debitorul XXXXXXXX nu era prezent la domiciliu, iar din cele relatate de tatăl său, s-a reţinut că debitorul este plecat din ţară, mai exact Germania. Mai mult, tatăl debitorului a precizat că fiul său, debitorul XXXXXXX nu are bunuri şi nu are posibilitate de a achita debitul datorat creditorului XXXXXX., prin administrator XXXX. Întrebat despre proprietatea imobiliară unde figurează debitorul cu domiciliul, domnul XXXXXXXX a declarat ca acestea îi aparţine şi solicită să i se  transmită creditorului că nu va reuşi să recupereze debitul nici de la debitorul XXXXX şi nici de la un alt membru al familiei XXXXXXX.

Referitor la bunul mobil constând în autovehicul marca VW Passat, tatăl debitorului a menţionat faptull că această maşină a fost înstrăinată în urmă cu aproximativ 1 an şi jumătate, însă noul proprietar nu a definitivat actele datorită taxei de înmatriculare foarte mari. Procesul-verbal a fost semnat şi înmânat domnului XXXXXXX, tatăl debitorului.

Întrebat dacă cunoaşte întocmai dispoziţiile instanţei de judecată cu referire la art. 84 din Codul penal de la 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării a exercitării pedepsei principale în cazul în care nu se achită obligaţiile civile, domnul XXXXXXX a menţionat faptul că va face tot posibilul ca fiul său să nu facă închisoare, dar în acelaşi timp îşi menţine punctul de vedere cu privire la neplata debitului.

Ulterior, în data de 24.11.2015 avocatul ales al debitorului, domnul XXXXXXX, a adus la cunoştinţa executorului judecătoresc, prin documentele depuse la dosarul execuţional, faptul că debitorul este plecat din ţară şi nu înregistrează venituri, conform adeverinţei de venit pe anul 2015, eliberată de Primăria com. Ungureni jud. Botoşani.

 Executorul judecătoresc a întocmit în data de 14.01.2016 adresa prin care debitorul XXXXXXXX avea obligaţia, în conformitate cu prevederile art. 627 alin. 2 şi 3 Cod procedură civilă, să comunice situaţia bunurilor deţinute în proprietate deplină cât şi pe cote părţi, acesta fiind invitat la sediul executorului judecătoresc în data de 03.02.2016, începând cu ora 10:30.

Debitorul a luat la cunoştinţa, conform dovezii de comunicare a actelor de procedura aflată la dosarul execuţional nr. 853/2015, iar în data de 03.02.2013 acesta s-a prezentat la sediul executorului judecătoresc şi a precizat că s-a întors în ţară în urmă cu puţin timp, deoarece nu a reuşit să-şi găsească un serviciu în străinătate. Acesta nu a achitat nici o sumă de bani şi nici nu a solicitat executorului judecătoresc să obţină acceptul creditorului cu privire la o eventuală plata eşalonată, fapt ce denotă lipsa totală de interes a debitorului cu privire la obligaţiile ce îi revin.

Se apreciază de persoana vătămată că debitorul condamnat a acţionat cu rea-credinţă cu privire la patrimoniul său, a înstrăinat autoturismul marca Volkswagen Passat cu care figura în proprietate tocmai pentru a-şi crea o stare de insolvabilitate totală;  cu toate că a fost în Germania la muncă nu a înţeles să achite nici măcar un leu suma la care a fost obligat, mai mult a declarat executorului judecătoresc că nu va achita suma de bani întrucât nu doreşte acest lucru şi că nu i se poate întâmpla nimic dacă nu va achita debitul.

Condamnatul legal citat  s-a prezentat în instanţă, la dosar s-au depus înscrisuri de către acesta (f. 47–50, 55 ds.).

Instanţa a dispus, la cererea condamnatului, efectuarea unei anchete sociale de către Primăria com. XXXXX , fiind ataşată la filele 53-54 ds.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa va constata următoarele:

Prin S.p. nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin D.P. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava, astfel cum a fost desfiinţată în parte, inculpatul XXXXXXXX a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, cu aplicarea disp. art. 81 cu aplicarea art. 83 C.p./1969, condamnatul fiind obligat la plata sumei de 190.337,16 lei cu titlu de daune materiale produse ca urmare a săvârşirii infracţiunii.

Prin D.p. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava, i s-a atras atenţia inculpatului cu privire la art. 84 din Codul penal/1969, în cazul neexecutării obligaţiilor civile dispuse prin hotărârea judecătorească.

Analizând dosarul de executare nr. 853/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc Sînziana Secrieru rezultă că debitorul XXXXXXXXX nu figurează cu bunuri urmăribile  în evidenţele Primăriei com.Ungureni, imobilul în care locuieşte este proprietatea părinţilor  acestuia, debitorul fiind în insolvabilitate, motiv pentru care s-a încetat executarea silită în conformitate cu prevederile art. 703 alin. 1 pct. 2 C.p.civ.

Din analiza adresei nr. 740231962887/17.11.2015 a Serviciului fiscal Oraşenesc Săveni  rezultă că acest condamnat nu figurează în evidenţele fiscale cu venituri impozabile pentru anul 2015 (f.48 ds.). Acelaşi lucru se constată şi în adeverinţa nr. 9860/17.11.2015 eliberată de Primăria Ungureni, fila 47, respectiv nu figurează în evidenţe cu bunuri cât şi în ancheta socială (f. 53-54 ds.)

În fapt, se constată că petenta S.C. XXXXXX - prin administrator XXXXX, a solicitat revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare, motivat de faptul că acest condamnat nu a achitat, cu rea-credinţă, nici o sumă din totalul  la care a fost obligat prin sentinţa de condamnare.

S.p. nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, a rămas definitivă prin D.P. nr. 469/10.06.2015 a Curţii de Apel Suceava , termenul de încercare de 3 ani a început să curgă la data de 10.06.2015 si expira la data de 09.06.2018.

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 447 alin. 2 din V. Codul de procedura penala raportat la art. 84 si art. 864 din Codul penal/1969, admitând recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 14 din 17.10.2011, prin care  a stabilit ca:  „Sesizarea instantei în vederea revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, in cazul neindeplinirii de catre condamnat a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, trebuie facuta inainte de expirarea termenului de incercare, indiferent daca judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expirarii acestui termen. “

Prezenta cerere a fost introdusa în termen legal.

Potrivit art. 84 Cod penal/1969, daca pana la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, instanta dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei.

Daca pana la expirarea termenului de încercare nu au fost respectate obligatiile civile prevazute in art. 84 din V.Codul penal, partea interesata sau procurorul sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, în vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei.

Potrivit art. 583 alin. 2 C.p.p., dacă, până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare partea interesată sesizează instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea, în vederea revocării acesteia.

Pe fond, convingerea magistratului este acea stare a unei persoane răspunzătoare de aplicarea legii, bazată pe buna-credinţă, care este împăcată cu propria conştiinţă morală care a îndrumat-o în aflarea adevărului prin utilizarea tuturor mijloacelor legale, respectiv a probelor. Convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunţă are drept fundament o conştiinţă juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere judecătorul va face o analiză logică, ştiinţifică şi riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor ca un tot unitar. Aşa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituţional al independenţei judecătorului care se supune numai legii, atunci ea nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiţie, ci, dimpotrivă, ca o garanţie a lui. Chiar dacă judecătorul, asemeni multor altor profesiuni, poate dezvolta în cadrul activităţii sale anumite deprinderi, acest fapt nu echivalează cu libertatea sa de a da dezlegare unei pricini bazându-se numai pe ceea ce ar putea crede, deoarece "cunoaşterea" evenimentului supus judecăţii presupune existenţa unui echilibru între acuzare şi apărare, astfel încât acuzaţia să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În analiza prezentei cauze se va avea în vedere considerentele Dec. nr. 718/2015 a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 din Codul penal din 1969. Curtea  a constatat că, potrivit doctrinei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, reglementată de Codul penal din 1969 ca măsură de individualizare a reacţiei penale, constă în suspendarea, pe o anumită durată denumită termen de încercare, a executării pedepsei aplicate, cu obligaţia pentru condamnat de a avea o comportare corectă în tot acest timp. Astfel, suspendarea condiţionată a executării pedepsei este o măsură de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării condamnatului şi pe punerea lui la încercare în acest scop, fiind destinată să ducă la realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia. Realizarea măsurii suspendării condiţionate a executării pedepsei nu se reduce la instituirea ei, prin hotărârea instanţei de judecată, ci presupune desfăşurarea raportului juridic special creat prin dispunerea ei, raport în cadrul căruia condamnatul trebuie să aibă, pe toată durata termenului de încercare, comportamentul care condiţionează realizarea scopului măsurii. Prin hotărârea de suspendare, condamnatul beneficiar al suspendării este ţinut, potrivit art. 84 din Codul penal din 1969, să-şi îndeplinească obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, având în vedere că art. 81 alin. 5 din acelaşi cod prevede că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare. Caracterul condiţionat şi deci provizoriu al suspendării condiţionate a executării pedepsei durează cât termenul de încercare. La expirarea acestuia, situaţia se definitivează, în sensul că încetează obligaţia de a executa atât pedeapsa principală, cât şi pedeapsa accesorie şi eventualele pedepse complementare aplicate. Potrivit art. 86 din Codul penal din 1969, dacă persoana condamnată nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării pentru vreuna din cauzele prevăzute în art. 83 şi 84 din Codul penal din 1969, atunci condamnatul este reabilitat de drept, ceea ce înseamnă înlăturarea tuturor consecinţelor condamnării, nu numai a celor penale, dar şi a celor extrapenale, de unde reiese interesul condamnatului de a se îndrepta în cadrul suspendării condiţionate a executării pedepsei, respectând obligaţiile speciale impuse de vechiul Cod penal, şi anume de a nu săvârşi din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi de a îndeplini obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Raportul juridic penal de constrângere, născut ca urmare a săvârşirii infracţiunii între stat, pe de o parte, şi infractor, pe de altă parte, este un raport complex al cărui conţinut îl formează dreptul statului, ca reprezentant al societăţii, de a trage la răspundere pe infractor, de a-i aplica sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită şi de a-l constrânge să o execute, precum şi obligaţia infractorului de a răspunde pentru fapta sa şi de a se supune sancţiunii aplicate, în vederea restabilirii ordinii de drept şi restaurării autorităţii legii. Faptul că neîndeplinirea cu rea-credinţă de către condamnatul care beneficiază de suspendarea condiţionată a executării pedepsei a obligaţiilor de natură civilă stabilite prin hotărârea de condamnare atrage pierderea beneficiului suspendării nu schimbă temeiul executării pedepsei, care constă în răspunderea penală a autorului infracţiunii stabilită, ca urmare a finalizării procesului penal, prin hotărârea prin care instanţa a aplicat pedeapsa, ceea ce se schimbă fiind numai modul de executare a acesteia. Prin reglementarea cazului de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzut de dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul Codului penal din 1969 a urmărit descurajarea persoanelor condamnate care beneficiază de suspendarea condiţionată a executării pedepsei de a se sustrage cu rea-credinţă de la executarea obligaţiilor de natură civilă stabilite prin hotărârea de condamnare. În acest sens, sunt exceptaţi de la aplicarea cazului de revocare prevăzut de art. 84 din Codul penal din 1969 condamnaţii care dovedesc că nu au avut putinţa de a îndeplini acele obligaţii.

Reaua-credinţă a condamnatului XXXXXXXXX nu se prezumă ci trebuie dovedită, ceea ce presupune ca acest condamnat să dispună de mijloacele materiale dar să refuze în mod nejustificat să plătească despăgubirile stabilite în sarcina sa. Din cele expuse rezultă în mod evident faptul că acest condamnat este apt de muncă, a fost plecat în străinătate la muncă, obţinând venituri din care putea şi trebuia să plătească despăgubirile.

Or, faptul că:

- acest condamnat nu şi-a declarat veniturile din Germania precizând doar că „a avut doar slujbe temporare, nici măcar sezoniere, are familie, un copil minor, sumele mici de bani pe care le-a câştigat fiind pentru întreţinerea familiei”;

- condamnatul a înstrăinat autoturismul VW Passat marca Volkswagen Passat, de culoare albastru, din anul 2004, serie WVWZZZ3BZ5P008406, cu nr. de înmatriculare BT-92-SRM, în scopul sustragerii de la executarea silită;

- domnul XXXXXXX, tatăl debitorului, a solicitat să i se  transmită creditorului că nu va reuşi să recupereze debitul nici de la debitorul XXXXX şi nici de la un alt membru al XXXXXXXX

- condamnatul a declarat executorului judecătoresc că nu va achita suma de bani întrucât nu doreşte acest lucru şi că nu i se poate întâmpla nimic dacă nu va achita debitul;

- prejudiciul a fost creat prin fapta din 29/30.10.2011 şi a fost acoperită doar suma de 200 lei până la data prezentei, şi, în aceste condiţii înţelege, având apărător ales, că termenul de încercare este un termen de graţie de la plata despăgubirilor, termen care ar avea ca finalitate prescripţia dreptului de a se solicita plata despăgubirilor,

conduce la certitudinea că acest condamnat foloseşte reaua-credinţă ca un mijloc de a nu plăti despăgubirile.

În consecinţă, în temeiul art. 583 alin. 2 C.proc.pen. va admite cererea formulată de persoana vătămată/parte civilă S.C. XXXXXX Botoşani cu privire la neîndeplinirea de către condamnat a obligaţiilor civile stabilite prin sent.pen. nr. XXXX a Judecătoriei Săveni, modificată şi rămasă definitivă prin dec.pen. nr. XXXXX, cu privire la despăgubirile materiale 190.137,16 lei, în raport de plata parţială de 200 lei efectuată la acest termen.

Plata parţială de 200 lei nu poate conduce la scăderea din pedeapsă a unei zile în condiţiile în care o zi ar fi echivalentul sumei de 520,92 lei (190.137,16 lei/365 zile).

În temeiul art. 84 C.pen./1969 cu aplicarea art,. 15 alin. 2 din L. nr. 187/2012 va dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei principale de 1 (unu) an închisoare şi dispune ca XXXXXXX,  să execute pedeapsa în regim de detenţie.

În temeiul art. 71 Cod penal 1969, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012,va  interzice condamnatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a şi lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E :

În temeiul art. 583 alin. 2 C.proc.pen. admite cererea formulată de persoana vătămată/parte civilă SXXXXXX cu privire la neîndeplinirea de către condamnat a obligaţiilor civile stabilite prin sent.pen. nr. 399/23.06.2014 a Judecătoriei Săveni, modificată şi rămasă definitivă prin dec.pen. nr. 469/10.06.2015, cu privire la despăgubirile materiale 190.137,16 lei, în raport de plata parţială de 200 lei efectuată la acest termen.

În temeiul art. 84 C.pen./1969 cu aplicarea art,. 15 alin. 2 din L. nr. 187/2012 dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei principale de 1 (unu) an închisoare şi dispune ca XXXXXXXX, să execute pedeapsa în regim de detenţie.

În temeiul art. 71 Cod penal 1969, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012,  interzice condamnatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a şi lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11.07.2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare