Loviri sau alte violenţe

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău înregistrat sub dosar nr. XX au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- XX, pentru săvârşirea pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice,  fapte prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din C. pen. şi art. 371 din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 din C. pen. şi art. 77 lit. a şi d din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C. pen.;

- XX, pentru săvârşirea pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, fapte prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din C. pen. şi art. 371 din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 77 lit. a şi d din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C. pen.;

- XX, pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, fapte prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din C. pen. şi art. 371 din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 77 lit. a şi d din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C. pen.;

- XX, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice,  faptă prev. şi ped. de art. 371 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d din C.pen.;

- XX, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice,  faptă prev. şi ped. de art. 371 din C. pen cu aplicarea art. 77 lit. a şi d din C. pen.;

- XX, pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, fapte prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 din C. pen. şi art. 371 din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 77 lit. a din C. pen. şi art. 113 alin. 2 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C. pen.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f. 21-22); declaraţii persoană vătămată DV (f. 23-25); certificat medico-legal nr. 4504/A2D/1327 din 20.11.2014 (f. 26); declaraţii martor XX (f. 68-69); declaraţii martor XX (f. 70-71); declaraţii martor XX (f. 72-74); declaraţii martor Munteanu Ovidiu (f. 75-77); declaraţii martor XX (f. 78-80); declaraţii martor XX X (f. 81-82); proces-verbal de vizionare înregistrări video (f. 83); declaraţii inculpat X X (f. 28, 30); declaraţii inculpat XX (f. 34, 36-37); declaraţii inculpat XX (f. 41, 43); declaraţii inculpat XX (f. 47, 49); declaraţii inculpat XX (f. 53, 55); declaraţii inculpat XX (f. 59, nr. 61-62); Raport de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 65-67); înscrisuri.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 21.11.2014, a fost luată faţă de suspectul DC, măsura reţinerii pentru 24 de ore, din 21.11.2014, ora 1610 până la 22.11.2014, ora 1610.

Prin încheierea nr. 99/2014, pronunţată la data de 22.11.2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bacău a admis propunerea parchetului şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului DCl, pentru o durată de 30 de zile, începând cu 22.11.2014 şi până la 21.12.2014, inclusiv.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 21.11.2014, a fost luată faţă de suspecta BAP, măsura reţinerii pentru 24 de ore, din 21.11.2014, ora 1520 până la 22.11.2014, ora 1520.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 21.11.2014, a fost luată faţă de suspectul PC, măsura reţinerii pentru 24 de ore, din 21.11.2014, ora 1455 până la 22.11.2014, ora 1455.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 21.11.2014, a fost luată faţă de suspecta BVC, măsura reţinerii pentru 24 de ore, din 21.11.2014, ora 1550 până la 22.11.2014, ora 1550.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 21.11.2014, a fost luată faţă de suspecta BE, măsura reţinerii pentru 24 de ore, din 21.11.2014, ora 1635 până la 22.11.2014, ora 1635.

Prin ordonanţa procurorului din data de 22.11.2014 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţii BE, BA  , PC şi BVC, până la finalizarea urmăririi penale.

Prin încheierea de şedinţă din data de 19.12.2014 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bacău a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive luate faţă de inculpaţii DC, BE, BAP, PC şi BVC şi a dispus menţinerea acestora.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15.01.2015 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bacău a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive luate faţă de inculpatul DC şi a dispus menţinerea acesteia.

Prin încheierea din data de 22.01.2015 a judecătorului de cameră preliminară, s-a constatat competenţa Judecătoriei Bacău de a soluţiona cauza, legalitatea actului de sesizare a instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecării cauzei privind pe inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate anterior.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.02.2015 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bacău a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive luate faţă de inculpaţii  DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV şi a dispus revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpata BVC şi menţinerea măsurilor preventive luate faţă de ceilalţi inculpaţi.

La termenul de judecată din data de 16.02.2015 instanţa a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive luate faţă de inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV şi a dispus menţinerea acestora.

La termenul de judecată din data de 02.03.2015 s-a procedat la citirea actului de sesizarea a instanţei şi li s-a adus la cunoştinţă inculpaţilor, cu excepţia inculpatului BSC, care nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, învinuirea, încadrarea juridică a acesteia şi drepturile prevăzute de art. 374 alin. 2 C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă de la acest termen de judecată instanţa a admis cererile inculpatelor BAP şi BVC de a fi judecate în baza procedurii recunoaşterii învinuirii şi a respins cererile inculpaţilor DC şi BE de a fi judecaţi în baza acestei proceduri. Inculpatul Paraschiv Costică nu s-a prevalat de procedura simplificată.

La termenul de judecată din data de 16.03.2015 instanţa a procedat la audierea inculpatului DC şi a martorilor ME, SFN şi BDV. Întrucât inculpaţii BEşi PC au refuzat să dea declaraţii în faţa instanţei, s-a procedat la citirea, în şedinţă, a declaraţiilor date de aceştia în faza de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 30.03.2015 instanţa a procedat la audierea martorului MO.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.04.2015 instanţa a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive luate faţă de inculpatul DC şi a dispus înlocuirea acesteia cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

La termenul de judecată din data de 09.04.2015 instanţa a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatele BE şi AP şi a dispus revocarea măsurii, iar la termenul de judecată din data de 15.04.2015 a dispus revocarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul PC.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12.05.2015 instanţa a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul DC cu măsura arestării preventive, acesta fiind arestat la data de 18.05.2015.

La termenul de judecată din data de 08.06.2015 persoana vătămată DVa declarat că îşi retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpaţilor care au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 19.11.2014, organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul DV, a fost lovit cu pumnii şi picioarele de către inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV. De asemenea, în acelaşi context, inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV împreună cu inculpaţii PC şi BVC au provocat scandal pe drumul judeţean 252F din centrul satului, com., jud., tulburând grav ordinea şi liniştea publică.

La data de 20.11.2014, persoana vătămată DV a formulat plângere prealabilă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 C. pen., reclamând faptul că în seara de 19.11.2014 a fost lovit cu pumnii şi picioarele de către inculpaţii  DV, BE, BSN şi  BAP.

Astfel, în seara de 19.11.2014 persoana vătămată DV, s-a deplasat la barul S.C. S.R.L. din loc., jud., având asupra sa un par pentru a se apăra de câini, pe care l-a lăsat la intrarea în local. În incinta localului se aflau şi inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV care, împreună, au consumat băuturi alcoolice.

În jurul orei 20.30 persoana vătămată DVasile a părăsit localul, a luat parul pe care îl lăsase anterior la intrarea în bar şi a pornit spre casă, fiind ajunsă din urmă de inculpaţii DV şi BEV, aceştia având un limbaj şi un comportament agresiv faţă de persoana vătămată, care le-a solicitat să o lase în pace. În contextul acestor discuţii în contradictoriu şi pe fondul unor relaţii mai vechi de duşmănie, inculpatul DC a sărit la persoana vătămată şi a doborât-o la pământ, iar inculpatul BSN a luat parul pe care persoana vătămată îl avea asupra sa şi a început să o lovească, ambii inculpaţi continuând  să îi aplice lovituri persoanei vătămate în timp ce aceasta se afla întinsă la pământ.

În timp ce persoana vătămată era lovită de inculpaţii DC şi BSN, din incinta localului S.C. S.R.L. au ieşit inculpatele BE şi BAP care au intervenit în conflict lovindu-o şi ele cu mâinile şi picioarele pe persoana vătămată. În timp ce era lovită de inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV persoana vătămată încercând să scape, s-a târât pe jos până în centrul satului, pe o distanţă de aproximativ 15 m. Ulterior, inculpata BE a luat parul de la inculpatul BSN şi i-a aplicat persoanei vătămate mai mute lovituri în zona picioarelor.

La un moment dat, a intervenit martorul MR care a încercat să aplaneze conflictul, iar persoana vătămată a reuşit să se ridice de jos şi s-a îndreptat către postul de poliţie fiind urmărită şi lovită în continuare de inculpaţi. Ajunsă pe drumul judeţean 252F din faţa postului de poliţie  , persoana vătămată, încercând să se apere de loviturile ce îi erau aplicate de inculpaţi, a căzut la pământ, fiind în continuare lovită de aceştia.

Pentru aplanarea conflictului a intervenit un lucrător de poliţie din cadrul postului de poliţie  , persoana vătămată fiind aşezată pe o bancă din faţa postului de poliţie până la sosirea ambulanţei.

Ca urmare a loviturilor primite, persoana vătămată a suferit mai multe leziuni la nivelul feţei, mâinilor şi picioarelor, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 4504/A2D/1327 din 20.11.2014.

După intervenţia lucrătorului de poliţie, în prezenţa acestuia, inculpaţii intenţionau să o lovească în continuare pe persoana vătămată, deşi aceasta sângera puternic în zona capului şi a feţei, fiind parţial inconştientă.

În aceste circumstanţe, agentul de poliţie a pulverizat un spray lacrimogen, pentru a-i îndepărta pe inculpaţi de persoana vătămată.

Inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV împreună cu inculpata BVC şi inculpatul PC s-au retras în centrul satului Ungureni, la o distanţă de aproximativ 15 m, unde au tulburat ordinea şi liniştea publică, ţipând, ameninţând şi proferând injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate DV, a familiei sale şi a lucrătorului de poliţie prezent la locul faptei. În acest context inculpata BVC s-a dezbrăcat de la jumătate în jos şi a proferat expresii jignitoare la adresa organului de poliţie şi a persoanei vătămate.

Întrucât lucrătorul de poliţie din cadrul postului de poliţie  , prezent la faţa locului, nu a putut aplana singur conflictul au intervenit şi lucrătorii de poliţie din cadrul postului de poliţie  , reuşind astfel să îi oprească pe inculpaţi din manifestările lor agresive.

Toate aceste aspecte reies din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f. 21-22 dos. u.p.) şi a declaraţiilor martorilor PC, PFN, MO, BDV, AVS (f. 70-71, 72-74, 75-77, 78-80, 81-82 dos. u.p.).

Prin comportamentul adoptat, inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat grav ordinea şi liniştea publică, producând indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au fost audiaţi în cauză.

Astfel, cu ocazia audierii, inculpatul DC a recunoscut nuanţat săvârşirea faptelor de lovire sau alte violenţe reţinute în sarcina sa, declarând că a lovit-o pe persoana vătămată, întrucât a fost provocat de aceasta. Cu privire la fapta de tulburarea ordinii şi liniştii publice inculpatul a relatat că inculpata BVC şi-a dat pantalonii jos, menţionând că ceilalţi participanţi nu au făcut scandal (f. 28, 30 dos. u.p.).

În schimb, în faţa instanţei de judecată, acest inculpat a recunoscut că a săvârşit infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, susţinând în continuare că a fost provocat de persoana vătămată (f. 14-15 dos. jud. vol. II).

Fiind audiată în cauză, inculpata BAP nu a recunoscut săvârşirea faptei de lovire sau alte violenţe reţinute în sarcina sa, însă, a recunoscut săvârşirea faptei de tulburarea ordinii şi liniştii publice, declarând că împreună cu inculpatul PV şi ceilalţi inculpaţi au făcut scandal public (f. 36-37 dos. u.p.).

Cu ocazia audierii, inculpatul PC nu recunoscut faptele reţinute în sarcina sa (f. 43 dos. u.p.).

Instanţa constată că poziţia procesuală a acestuia este nesinceră având în vedere că, atât din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (f. 21-22 dos. u.p.), cât şi din declaraţiile martorilor menţionaţi anterior, dar şi din declaraţia inculpatei BAP, reiese că acesta a participat la provocarea scandalului, prin adresarea de ameninţări şi expresii jignitoate la adresa persoanei vătămate şi a agentului de poliţie.

Fiind audiată, inculpata BVC a declarat faptul că toate persoanele implicate în conflict se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice, recunoscând că şi-a dat pantalonii jos în faţa organelor de cercetare penală, adăugând că a făcut acest lucru întrucât aceştia au folosit spray cu substanţe lacrimogene (f. 49 dos. u.p).

Inculpata BE a recunoscut faptul că a lovit-o pe persoana vătămată DV în zona picioarelor, însă a precizat că a făcut acest lucru întrucât a încercat să o deposedeze de parul pe care îl avea asupra sa. Cu privire la fapta de tulburarea ordinii şi liniştii publice, inculpata nu a recunoscut comiterea acesteia (f. 55 dos. u.p.).

Cu ocazia audierii sale, inculpatul BSN a recunoscut faptul că, atât el cât şi inculpatul DC au lovit-o pe persoana vătămată, însă a precizat că a făcut acest lucru pentru a se apăra, întrucât a fost lovit în prealabil de către persoana vătămată. De asemenea, inculpatul a adăugat faptul că persoana vătămată a fost lovită şi de către inculpata BE cu parul în zona picioarelor. Totodată, inculpatul a adăugat că cei din familia sa au făcut scandal public, precizând că el personal nu a văzut ce s-a întâmplat (f. 61-62 dos. u.p.).

Declaraţia dată de martorul ME în faza de judecată (f. 17 dos. jud. vol. II) nu cuprinde informaţii concludente cu privire la situaţia de fapt.

De asemenea, în declaraţia martorului SFP, dată în faţa instanţei (f. 18 dos. jud. vol. II), sunt prezentate doar aspecte cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, aspecte redate mai sus, însă nu şi cu privire la infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Această deosebire faţă de declaraţia dată în faza de urmărire penală, în care sunt redate de acest martor, în mod detaliat, împrejurările în care a avut loc incidentul în cauză, a fost justificată de trecerea timpului şi de lipsa importanţei acestui eveniment pentru dânsul.

În schimb, prin declaraţiile date în faza de judecată (f. 19, 43 dos. jud. vol. II), martorii BDV şi MO au revenit asupra unor aspecte esenţiale cu privire la modul de desfăşurare a evenimentului analizat.

Astfel, martorul BDV a susţinut că persoana vătămată i-a provocat pe inculpaţii DC şi BSN prin lovirea primului inculpat cu un par, că scandalul provocat de inculpaţi a încetat în faţa postului de poliţie din satul  , când a intervenit şeful de post, şi că în acele împrejurări, conduita inculpaţilor nu i-a provocat nicio stare de temere sau de indignare. Toate aceste aspecte sunt în vădită contradicţie cu declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală, această din urmă declaraţie fiind dată într-un moment apropiat de data săvârşirii infracţiunilor şi administrată cu loialitate de organele judiciare.

De asemenea, martorul MO a precizat că persoana vătămată i-a provocat pe inculpaţii DC şi BSN şi că inculpaţii din prezenta cauză nu au provocat scandal în centru comunei, ci doar au vorbit pe un ton înalt, fără a profera injurii. Şi această declaraţie infirmă, fără nicio justificare, aspectele prezentate de martor în faza de urmărire penală.

Pentru aceste motive, instanţa înlătură aceste declaraţii, situaţia de fapt fiind clar stabilită prin intermediul celorlalte mijloace de probă menţionate anterior. 

I. În ceea ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., instanţa reţine următoarele:

La termenul de judecată din data de 08.06.2015 persoana vătămată DV s-a prezentat în faţa instanţei şi a declarat că îşi retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpaţilor care au fost trimişi în judecată, în prezenta cauză, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 193 alin. 3 C. pen. în cazul acestei infracţiuni “Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Întrucât legea condiţionează punerea în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate, aceasta permite, pe cale de consecinţă, revenirea asupra acestei manifestări de voinţă, dacă sunt îndeplinite condiţiile în acest sens.

Astfel, retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată trebuie să fie explicită, necondiţionată şi să fie realizată până la judecarea definitivă a cauzei.

Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite toate aceste condiţii, neexistând niciun indiciu că manifestarea de voinţă a persoanei vătămate DV a fost viciată prin dol sau violenţă, instanţa va lua act că persoana vătămată şi-a retras plângerea prealabilă faţă de inculpaţii Duţu Costel, BE, PAB şi BSN, cu privire la săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen. (presupusa faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Astfel, în baza art. baza 396 alin. 6 C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. g teza I C. proc. pen., instanţa va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpaţii:

1. DC pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen. şi art. 41 alin. 1 C. pen.

2. BE, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

3. BAP, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

4. BSN, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a din C. pen. şi art. 113 alin. 2 din C. pen.

În temeiul art. 25 C. proc. pen. rap. la art. 397 C. proc. pen. instanţa va lua act că persoana vătămată DV nu s-a constituit parte civilă. 

În temeiul art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b C. proc. pen. instanţa va obliga pe persoana vătămată DV la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

II. În ceea ce priveşte infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din C. pen., raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită cu vinovăţie de inculpaţi dincolo de orice îndoială rezonabilă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.

1. Situaţia inculpatului DC

În drept, fapta inculpatului DC, care în seara de  , în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen., art. 41 alin. 1 C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma lovirii şi a ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpatul se afla pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud. Bacău.

Faptul că instanţa a dipus încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.193 alin. 2 C. pen., nu este de natură să excludă reţinerea acestei forme de manifestare a conduitei inculpatului, în condiţiile în care fapta există în materialitatea ei, conform probatoriului administrat.

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatului şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpat a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpat, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, fapta a fost săvârşită împreună cu o persoană minoră, respectiv inculpatul BSN, despre a cărui vârstă inculpatul avea cunoştinţă, având în vedere relaţia apropiată dintre aceştia. Pentru acest motiv a fost reţinută în sarcina inculpatului şi circumstanţa legală agravantă prevăzute de art. 77 lit. d C. pen.

Inculpatul a săvârşit această infracţiune în stare de recidivă postexecutorie, aceasta fiind comisă în cursul termenului de reabilitare judecătorească ce a început să curgă după executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 489/26.02.2009 de Judecătoria Bacău în dosar nr. 364/180/2009.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpat, instanţa apreciază că acesta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră.

Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea prin lovirea persoanei vătămate Dobraniş Vasile şi ameninţarea acesteia cu moartea, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice. Faptul că una dintre persoanele cu care s-a săvârşit infracţiunea este minoră denotă periculozitatea inculpatului, în condiţiile în care prin implicarea unei persoane în astfel de activităţi ilicite este pusă în pericol dezvoltarea morală şi socială a unei astfel de persoane.

Instanţa constată că această infracţiune prezintă un grad ridicat de pericol social în condiţiile în care acţiunile de lovire şi de ameninţare asupra persoanei vătămate au continuat să se producă şi în faţa agentului de poliţie al localităţii Ungureni, inculpatul având o conduită ofensatoare chiar în prezenţa unei persoane care se afla în exercitarea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată şi de faptul că, în vederea aplanării acestui incident violent, a fost necesară intervenţia unor lucrători de poliţie din cadrul postului de poliţie Parincea. Însă, chiar şi în prezenţa acestora, inculpatul DC şi ceilalţi inculpaţi, au ţipat, au ameninţat şi au proferat injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, a familiei sale şi a lucrătorilor de poliţie prezenţi la locul faptei.

Din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante reiese că, întrucât a continuat să fie violent, şi în aceste condiţii, ameninţând că va încerca să incendieze locuinţa persoanei vătămate, acest inculpat a fost internat la Secţia Psihiatrie a Spitalului  .

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatului DC şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că, acesta se află într-o relaţie de concubinaj cu inculpata BE, este slab şcolarizat (are doar 2 clase), nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că acesta nu se află la primul contact cu legea penală, fiind condamnat de mai multe ori pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Instanţa constată că inculpatul a săvârşit această infracţiune în stare de recidivă postexecutorie, aceasta fiind comisă în cursul termenului de reabilitare judecătorească ce a început să curgă după executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 489/26.02.2009 de Judecătoria Bacău în dosar nr. 364/180/2009.

Săvârşirea unei pluralităţi de infracţiuni constituie o cauză de agravare a răspunderii penale, legea penală nouă reglementând un regim sancţionator drastic în acest sens. Raportat la acest aspect, instanţa consideră că inculpatul DC avea reprezentarea consecinţelor comportamentului său infracţional, şi cu toate acestea a acţionat în afara regulilor prescrise de lege.

Mai mult, din cazierul inculpatului rezultă faptul că împotriva acestuia a fost pusă în mişcare acţiunea penală în dosarul penal nr. 5577/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu şi tâlhărie prevăzute de art. 192 alin. 2 C. pen. 1969 şi art. 211 alin 21 lit. a şi c C. pen. 1969, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen. 1969, art. 75 lit. c C. pen. 1969, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. 1969.

Toate aceste aspecte denotă dispreţul inculpatului pentru valorile sociale protejate de lege şi periculozitatea acestuia pentru societatea în care trăieşte.

Instanţa apreciază că inculpatul a dat dovadă şi de un comportament iresponsabil cu privire la îngrijirea copiilor săi, având în vedere că în seara zilei de 19.11.2014, acesta, împreună cu concubina sa, inculpata BE, se aflau la barul S.C. S.R.L. din loc.  , jud.  , şi consumau băuturi alcoolice, fără a lua în considerare faptul că îi lasă pe aceştia nesupravegheaţi.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea şi reeducarea, cât şi cu privire la ceilalţi destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigenţele acestei legi în vederea evitării apariţiei unui raport de conflict cu statul.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Reţinând gradul de pericol social al faptei şi modalitatea de săvârşirea a acesteia, instanţa apreciază că nu este suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se atinge scopul preventiv şi educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Având în vedere faptul că instanţa a rămas învestită să analizeze doar existenţa acestei infracţiuni, iar inculpatul a recunoscut săvârşirea acesteia în condiţiile reţinute atât în rechizitoriu, cât şi în prezenta hotărâre, şi s-a prevalat de procedura recunoaşterii învinuirii, acesta urmează să beneficieze de efectele acestei proceduri, deşi instanţa i-a respins cererea inculpatului în acest sens după momentul procesual al aducerii la cunoştinţă a drepturilor prevăzute de art. 374 alin. 2 C. proc. pen.

Astfel, după reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, aşa cum impun prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., şi majorarea cu jumătate a limitelor reduse astfel, în baza art. 43 alin. 5 C. pen., instanţa îl va condamna pe inculpatul DC la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen., art. 41 alin. 1 C. pen. (faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Raportat la gravitatea infracţiunii şi la persoana inculpatului, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor  prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a şi lit. b C. pen., pe o perioadă de 1 an, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. 1 lit. b  C. pen.

Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi lit. b C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin.1, 3 C. pen.

În temeiul art. 72 alin. 1 C. pen. va scade din pedeapsa de 10 luni închisoare perioada reţinerii de 24 ore din data de 21.11.2014, luată în baza Ordonanţei din data de 21.11.2014, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr.  , perioada arestării preventive de la 22.11.2014 – 09.04.2015, perioada arestului la domiciliu de la 09.04.2015 – 18.05.2015 şi perioada arestării preventive de la 18.05.2015 la zi.

Întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, iar prin prezenta hotârăre s-a pronunţat o soluţie de condamnare la o pedeapsă cu executare, în temeiul art. 399 alin. 1 C. proc. pen. va menţine măsura arestării preventive a inculpatului luată prin Încheierea din data de 12.05.2015 a Judecătoriei Bacău pronunţată în dosarul nr.  X.

2. Situaţia inculpatei Bîrzu Elena

În drept, fapta inculpatei BE, care în seara de  , în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma lovirii şi a ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpata se afla pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud. Bacău.

Faptul că instanţa a dipus încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.193 alin. 2 C. pen., nu este de natură să excludă reţinerea acestei forme de manifestare a conduitei inculpatei, în condiţiile în care fapta există în materialitatea ei, conform probatoriului administrat.

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatei şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpată a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpată, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, fapta a fost săvârşită împreună cu o persoană minoră, respectiv inculpatul BSN, despre a cărui vârstă inculpata avea cunoştinţă, având în vedere relaţia apropiată dintre aceştia. Pentru acest motiv a fost reţinută în sarcina inculpatei şi circumstanţa legală agravantă prevăzute de art. 77 lit. d C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpată, instanţa apreciază că acesta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră.

Astfel, inculpata a săvârşit infracţiunea prin lovirea persoanei vătămate DV şi ameninţarea acesteia cu moartea, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice. Faptul că una dintre persoanele cu care s-a săvârşit infracţiunea este minoră denotă periculozitatea inculpatei, în condiţiile în care prin implicarea unei persoane în astfel de activităţi ilicite este pusă în pericol dezvoltarea morală şi socială a unei astfel de persoane.

Instanţa constată că această infracţiune prezintă un grad ridicat de pericol social în condiţiile în care acţiunile de lovire şi de ameninţare asupra persoanei vătămate au continuat să se producă şi în faţa agentului de poliţie al localităţii  , inculpata având o conduită ofensatoare chiar în prezenţa unei persoane care se afla în exercitarea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată şi de faptul că, în vederea aplanării acestui incident violent, a fost necesară intervenţia unor lucrători de poliţie din cadrul postului de poliţie  . Însă, chiar şi în prezenţa acestora, inculpata BE şi ceilalţi inculpaţi, au ţipat, au ameninţat şi au proferat injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, a familiei sale şi a lucrătorilor de poliţie prezenţi la locul faptei.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatei BE şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatei, instanţa reţine faptul că, aceasta se află într-o relaţie de concubinaj cu inculpatul DC, este slab şcolarizată (are doar 4 clase), are 7 copii minori conform certificatelor de naştere depuse la dosarul cauzei (f. 41-47 dos. jud. vol. I), şi era însărcinată în cursul procesului penal cu al optulea copil, nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că aceasta nu se află la primul contact cu legea penală, fiind condamnată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin Sentinţa penală nr. 1556/07.04.1998 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 747/1998, definitivă prin neapelare la data 22.04.1998, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, şi la pedeapsa de 3 luni închisoare prin Sentinţa penală nr. 3257/04.11.1999 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 10274/1998, definitivă prin neapelare la data de 19.11.1999, pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat, în timpul minorităţii.

Deşi aceste condamnări nu constituie antecedente penale, raportat la intervalul de timp scurs până la data săvârşirii infracţiunii analizate în prezenta cauză, instanţa apreciază că acestea constituie indicii temeinice cu privire la înclinaţia inculpatei în sensul adoptării unei conduite situate în afara limitelor prevăzute de lege.

Mai mult, din fişa de cazier a inculpatei reiese că împotriva acesteia a fost pusă în mişcare acţiunea penală în dosarul penal nr. 6131/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 239 alin. 1 C. pen. 1969, art. 239 alin. 5 C. pen. 1969, art. 217 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. 1969 şi art. 33 lit. a C. pen. 1969. 

Toate aceste aspecte denotă dispreţul inculpatei pentru valorile sociale protejate de lege şi periculozitatea acesteia pentru societatea în care trăieşte.

La fel ca şi inculpatul DC, instanţa apreciază că inculpata a dat dovadă de un comportament iresponsabil cu privire la îngrijirea copiilor săi, având în vedere că în seara zilei de 19.11.2014, aceasta, împreună cu acest inculpat, se aflau la barul S.C. S.R.L. din loc.  , jud.  , şi consumau băuturi alcoolice, fără a lua în considerare faptul că îi lasă pe copii nesupravegheaţi.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea şi reeducarea, cât şi cu privire la ceilalţi destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigenţele acestei legi în vederea evitării apariţiei unui raport de conflict cu statul.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Reţinând gradul de pericol social al faptei şi modalitatea de săvârşirea a acesteia, instanţa apreciază că nu este suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se atinge scopul preventiv şi educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Astfel, în temeiul art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen. instanţa o va condamna pe inculpata BE, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Apreciind că scopul pedepsei se poate realiza şi fără privare de libertate, instanţa, având în vedere că sunt întrunite condiţiile din art. 91 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, iar, în baza art. 92 C. pen., va stabili un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la această modalitate de individualizare judiciară de executare a pedepsei, instanţa o apreciază ca fiind cea mai potrivită pentru inculpată, acesta îndeplinind condiţiile cumulative strict şi limitativ prevăzute de lege: pedeapsa stabilită pentru infracţiune nu depăşeşte 3 ani, inculpata nu a fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul în vederea prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii, iar aplicarea pedepsei este suficientă, chiar şi fără executarea acesteia în regim de detenţie. Conduita inculpatei urmează a fi verificată pe durata termenului de supraveghere, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv şi educativ al pedepsei să fie atins şi prin această modalitate de individualizare a executării.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune  , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen. va impune condamnatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bacău sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Reţinând faptul că prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii este obligatorie pe parcursul termenului de supraveghere, în baza art. 93 alin. 3 C. pen., instanţa va dispune îndeplinirea acestei obligaţii în cadrul Primăriei comunei sau a Primăriei comunei  , pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, apreciind că durata minimă prevăzută de lege pentru această obligaţie este suficientă pentru atingerea scopului urmărit.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen. va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa constată că inculpata a fost reţinută 24 ore în data de 21.11.2014 în baza Ordonanţei din data de 21.11.2014, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr. 9941/P/2014.

3. Situaţia inculpatei BAP

În drept, fapta inculpatei BAP, care în seara de 19.11.2014, în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma lovirii şi a ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpata se afla pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  .

Faptul că instanţa a dipus încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.193 alin. 2 C. pen., nu este de natură să excludă reţinerea acestei forme de manifestare a conduitei inculpatei, în condiţiile în care fapta există în materialitatea ei, conform probatoriului administrat.

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatei şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpată a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpată, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, fapta a fost săvârşită împreună cu o persoană minoră, respectiv inculpatul BSN, despre a cărui vârstă inculpata avea cunoştinţă, având în vedere relaţia apropiată dintre aceştia. Pentru acest motiv a fost reţinută în sarcina inculpatei şi circumstanţa legală agravantă prevăzute de art. 77 lit. d C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpată, instanţa apreciază că aceasta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră.

Astfel, inculpata a săvârşit infracţiunea prin lovirea persoanei vătămate DV şi ameninţarea acesteia cu moartea, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice. Faptul că una dintre persoanele cu care s-a săvârşit infracţiunea este minoră denotă periculozitatea inculpatei, în condiţiile în care prin implicarea unei persoane în astfel de activităţi ilicite este pusă în pericol dezvoltarea morală şi socială a unei astfel de persoane.

Instanţa constată că această infracţiune prezintă un grad ridicat de pericol social în condiţiile în care acţiunile de lovire şi de ameninţare asupra persoanei vătămate au continuat să se producă şi în faţa agentului de poliţie al localităţii  , inculpata având o conduită ofensatoare chiar în prezenţa unei persoane care se afla în exercitarea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată şi de faptul că, în vederea aplanării acestui incident violent, a fost necesară intervenţia unor lucrători de poliţie din cadrul postului de poliţie Parincea. Însă, chiar şi în prezenţa acestora, inculpata BAP şi ceilalţi inculpaţi, au ţipat, au ameninţat şi au proferat injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, a familiei sale şi a lucrătorilor de poliţie prezenţi la locul faptei.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatei BAP şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatei, instanţa reţine faptul că, aceasta nu este căsătorită, are 8 clase, are 3 copii minori conform certificatelor de naştere depuse la dosarul cauzei (f. 40-42 dos. jud. vol. II), nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că inculpata nu are antecedente penale.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea şi reeducarea, cât şi cu privire la ceilalţi destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigenţele acestei legi în vederea evitării apariţiei unui raport de conflict cu statul.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Reţinând gradul de pericol social al faptei şi modalitatea de săvârşirea a acesteia, instanţa apreciază că nu este suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se atinge scopul preventiv şi educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Întrucât inculpata a recunoscut săvârşirea faptei de care a fost acuzată şi s-a prevalat de procedura recunoaşterii învinuirii, va beneficia de efectele acestei proceduri.

Astfel, după reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, aşa cum impun prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanţa o va condamna pe inculpata BAP la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen. (faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Apreciind că scopul pedepsei se poate realiza şi fără privare de libertate, instanţa, având în vedere că sunt întrunite condiţiile din art. 91 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare, iar, în baza art. 92 C. pen., va stabili un termen de supraveghere de 2 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la această modalitate de individualizare judiciară de executare a pedepsei, instanţa o apreciază ca fiind cea mai potrivită pentru inculpată, acesta îndeplinind condiţiile cumulative strict şi limitativ prevăzute de lege: pedeapsa stabilită pentru infracţiune nu depăşeşte 3 ani, inculpata nu a fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul în vederea prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii, iar aplicarea pedepsei este suficientă, chiar şi fără executarea acesteia în regim de detenţie. Conduita inculpatei urmează a fi verificată pe durata termenului de supraveghere, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv şi educativ al pedepsei să fie atins şi prin această modalitate de individualizare a executării.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen. va impune condamnatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Reţinând faptul că prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii este obligatorie pe parcursul termenului de supraveghere, în baza art. 93 alin. 3 C. pen., instanţa va dispune îndeplinirea acestei obligaţii în cadrul Primăriei comunei sau a Primăriei comunei  , pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, apreciind că durata minimă prevăzută de lege pentru această obligaţie este suficientă pentru atingerea scopului urmărit.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen. va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa constată că inculpata a fost reţinută 24 ore în data de 21.11.2014 în baza Ordonanţei din data de 21.11.2014, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr. 9941/P/2014.

4. Situaţia inculpatei BVC

În drept, fapta inculpatei BVC, care în seara de 19.11.2014, în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpata se afla pe DJ 252F, pe raza satului Ungureni, com. Ungureni, jud. Bacău.

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatei şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpată a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpată, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, fapta a fost săvârşită împreună cu o persoană minoră, respectiv inculpatul BSN, despre a cărui vârstă inculpata avea cunoştinţă, având în vedere relaţia apropiată dintre aceştia. Pentru acest motiv a fost reţinută în sarcina inculpatei şi circumstanţa legală agravantă prevăzute de art. 77 lit. d C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpată, instanţa apreciază că aceasta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră.

Astfel, inculpata a săvârşit infracţiunea prin ameninţarea cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice. Faptul că una dintre persoanele cu care s-a săvârşit infracţiunea este minoră denotă periculozitatea inculpatei, în condiţiile în care prin implicarea unei persoane în astfel de activităţi ilicite este pusă în pericol dezvoltarea morală şi socială a unei astfel de persoane.

Instanţa constată că această infracţiune prezintă un grad ridicat de pericol social în condiţiile în care acţiunile de lovire şi de ameninţare asupra persoanei vătămate au continuat să se producă şi în faţa agentului de poliţie al localităţii  , inculpata având o conduită ofensatoare chiar în prezenţa unei persoane care se afla în exercitarea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată şi de faptul că, în vederea aplanării acestui incident violent, a fost necesară intervenţia unor lucrători de poliţie din cadrul postului de poliţie  . Însă, chiar şi în prezenţa acestora, inculpata BVC şi ceilalţi inculpaţi, au ţipat, au ameninţat şi au proferat injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, a familiei sale şi a lucrătorilor de poliţie prezenţi la locul faptei.

Din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante reiese că inculpata a încercat să o lovească pe persoana vătămată în timp de aceasta stătea pe bancă în aşteptarea ambulanţei şi că, întrucât a continuat să fie violentă, şi în prezenţa agenţilor de poliţie, ameninţând, împreună cu inculpatul DC, că vor încerca să incendieze locuinţa persoanei vătămate, a fost internată la Secţia Psihiatrie a Spitalului .

Mai mult, în acele împrejurări, inculpata şi-a dat pantalonii jos în faţa organelor de cercetare penală, rămânând cu zona organelor genitale expusă.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatei BVC şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatei, instanţa reţine faptul că, aceasta nu este căsătorită, are 7 clase, nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că inculpata nu are antecedente penale.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea şi reeducarea, cât şi cu privire la ceilalţi destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigenţele acestei legi în vederea evitării apariţiei unui raport de conflict cu statul.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Reţinând gradul de pericol social al faptei şi modalitatea de săvârşirea a acesteia, instanţa apreciază că nu este suficientă aplicarea pedepsei amenzii penale pentru a se atinge scopul preventiv şi educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Întrucât inculpata a recunoscut săvârşirea faptei de care a fost acuzată şi s-a prevalat de procedura recunoaşterii învinuirii, va beneficia de efectele acestei proceduri.

Astfel, după reducerea limitelor pedepsei închisorii cu o treime, aşa cum impun prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanţa o va condamna pe inculpata BVC la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen. (faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Apreciind că scopul pedepsei se poate realiza şi fără privare de libertate, instanţa, având în vedere că sunt întrunite condiţiile din art. 91 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare, iar, în baza art. 92 C. pen., va stabili un termen de supraveghere de 2 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu privire la această modalitate de individualizare judiciară de executare a pedepsei, instanţa o apreciază ca fiind cea mai potrivită pentru inculpată, acesta îndeplinind condiţiile cumulative strict şi limitativ prevăzute de lege: pedeapsa stabilită pentru infracţiune nu depăşeşte 3 ani, inculpata nu a fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul în vederea prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii, iar aplicarea pedepsei este suficientă, chiar şi fără executarea acesteia în regim de detenţie. Conduita inculpatei urmează a fi verificată pe durata termenului de supraveghere, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv şi educativ al pedepsei să fie atins şi prin această modalitate de individualizare a executării.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen. va impune condamnatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Reţinând faptul că prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii este obligatorie pe parcursul termenului de supraveghere, în baza art. 93 alin. 3 C. pen., instanţa va dispune îndeplinirea acestei obligaţii în cadrul Primăriei comunei sau a comunei  , pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, apreciind că durata minimă prevăzută de lege pentru această obligaţie este suficientă pentru atingerea scopului urmărit.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen. va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa constată că inculpata a fost reţinută 24 ore în data de 21.11.2014 în baza Ordonanţei din data de 21.11.2014, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr. 9941/P/2014.

5. Situaţia inculpatului PC

În drept, fapta inculpatului PC, care în seara de 19.11.2014, în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpatul se afla pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  .

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatului şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpat a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpat, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, fapta a fost săvârşită împreună cu o persoană minoră, respectiv inculpatul BSN, despre a cărui vârstă inculpatul avea cunoştinţă. Pentru acest motiv a fost reţinută în sarcina inculpatului şi circumstanţa legală agravantă prevăzute de art. 77 lit. d C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpat, instanţa apreciază că acesta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră.

Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea prin ameninţarea cu moatea a persoanei vătămate DV, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice. Faptul că una dintre persoanele cu care s-a săvârşit infracţiunea este minoră denotă periculozitatea inculpatului, în condiţiile în care prin implicarea unei persoane în astfel de activităţi ilicite este pusă în pericol dezvoltarea morală şi socială a unei astfel de persoane.

Instanţa constată că acest inculpat a participat la producerea scandalului public doar prin adresarea de ameninţări şi expresii jignitoare, de la distanţă, după ce persoana vătămată a fost lovită de mai multe ori de inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV  atât în faţa barului, cât şi în faţa Postului de poliţie Ungureni.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatului PC şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că, acesta nu este căsătorit, are doar 6 clase, nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale.

Instanţa observă că acestuia i-a fost aplicată o amendă administrativă prin Ordonanţa din data de 28.03.2013 emisă de Parchetul de pe lângă  Judecătoria Bacău în dosar nr. 9012/P/2012 pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 C. pen. 1969.

Deşi această sancţiune nu constituie antecedent penal, instanţa apreciază că aceasta constituie un indiciu temeinic cu privire la înclinaţia inculpatului în sensul adoptării unei conduite situate în afara limitelor prevăzute de lege.

Scopul pedepsei constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, scop care se realizează atât cu privire la persoanele cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea şi reeducarea, cât şi cu privire la ceilalţi destinatari ai legii penale care vor adopta o conduită conformă cu exigenţele acestei legi în vederea evitării apariţiei unui raport de conflict cu statul.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracţiunii, circumstanţele reale şi personale reţinute, instanţa va face aplicarea art. 83 C. pen. care reglementează amânarea aplicării pedepsei.

Astfel, în baza art. 396 alin. 1 şi 4 C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. instanţa va stabili în sarcina inculpatului PC, o pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C. pen. (faptă săvârşită la data de 19.11.2014).

Pentru a dispune astfel, instanţa reţine că sunt îndeplinite condiţiile reglementate de lege pentru a dispune amânarea aplicării pedepsei, condiţii prevăzute de art. 83 alin. 1 şi 2 C. pen. În acest sens, instanţa constată că pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului este închisoarea mai mică de 2 ani; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii; în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată; pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este mai mică de 7 ani, iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

În baza art. 83 C. pen. instanţa va amâna aplicarea pedepsei închisorii astfel stabilită, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condiţiile art. 84 C. pen., ce urmează a se calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune  , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c – e C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune  .

În temeiul art. 85 alin. 2 lit. b C. pen. va impune inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 30 de zile în cadrul Primăriei comunei sau a Primăriei comunei  , jud.  . Impunerea acestei obligaţii constituie o sancţionare corespunzătoare a inculpatului, care trebuie să îşi arate căinţa faţă de comunitatea în care trăieşte.

Potrivit art. 404 alin. 3 C. proc. pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 88 C. pen., în sensul revocării amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor impuse sau în cazul săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Instanţa constată că inculpatul a fost reţinut 24 ore în data de 21.11.2014 în baza Ordonanţei din data de 21.11.2014, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău în dosarul nr. 9941/P/2014.

6. Situaţia inculpatului BSN

În drept, fapta inculpatului BSN, care în seara de 19.11.2014, în jurul orei 21:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împreună cu inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV au tulburat ordinea şi liniştea publică în timp ce se aflau pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud. Bacău, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a din C. pen. şi art. 113 alin. 2 din C. pen.

Privitor la latura obiectivă, elementul material al infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, s-a concretizat sub forma lovirii şi a ameninţării cu moartea a persoanei vătămate DV, dar şi sub forma adresării de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie, injurii de natură să aducă atingere demnităţii persoanelor, în timp ce inculpatul se afla pe DJ 252F, pe raza satului  , com.  , jud.  .

Faptul că instanţa a dipus încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen., nu este de natură să excludă reţinerea acestei forme de manifestare a conduitei inculpatului, în condiţiile în care fapta există în materialitatea ei, conform probatoriului administrat.

Urmarea imediată constă în producerea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind convieţuirea socială, rezultată din materialitatea faptei, persoanelor care au asistat la săvârşirea infracţiunii, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Între acțiunile ilicite ale inculpatului şi urmarea imediată, se constată existența unei legături de cauzalitate.

În privința laturii subiective a infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice se reține forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., justificate prin prevederea de către inculpat a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

În ceea ce priveşte împrejurările care agravează fapta, instanţa reţine că aceasta a fost săvârşită de inculpat, împreună cu mai multe persoane, respectiv inculpaţii DC, BE, BAP, BVC, PC şi BSV, aspect ce impune reţinerea circumstanţei legale agravante prevăzute de art. 77 lit. a C. pen.

De asemenea, faptul că acest inculpat nu avea împlinită vârsta de 16 ani la data săvârşirii infracţiunii, impune reţinerea art. 113 alin. 2 din C. pen.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1P/263/03.12.2014 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală (f. 65-66 dos. u.p.) s-a stabilit că acest inculpat are capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social negative ale faptei de care este învinuit şi faţă de care discernământul este păstrat.

La individualizarea răspunderii penale, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită şi rezultatul infracţiunii comise, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Prin săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice sunt lezate relaţiile sociale privind convieţuirea socială, persoanelor care asistă la săvârşirea acestei infracţiuni, fiindu-le provocată o stare de temere şi de indignare.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpat, instanţa apreciază că acesta prezintă periculozitate având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, respectiv prin mai multe modalităţi, împreună cu mai multe persoane.

Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea prin lovirea persoanei vătămate DV şi ameninţarea acesteia cu moartea, dar şi prin adresarea de injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate şi a agenţilor de poliţie.

Săvârşirea faptei împreună cu mai multe persoane este de natură să producă consecinţe negative mai mari asupra ordinii şi liniştii publice.

Instanţa constată că această infracţiune prezintă un grad ridicat de pericol social în condiţiile în care acţiunile de lovire şi de ameninţare asupra persoanei vătămate au continuat să se producă şi în faţa agentului de poliţie al localităţii  , inculpatul având o conduită ofensatoare chiar în prezenţa unei persoane care se afla în exercitarea unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată şi de faptul că, în vederea aplanării acestui incident violent, a fost necesară intervenţia unor lucrători de poliţie din cadrul postului de poliţie  . Însă, chiar şi în prezenţa acestora, inculpatul BSN şi ceilalţi inculpaţi, au ţipat, au ameninţat şi au proferat injurii şi expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, a familiei sale şi a lucrătorilor de poliţie prezenţi la locul faptei.

De asemenea, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că prin comportamentul agresiv al inculpatului BSN şi al celorlalţi inculpaţi s-a produs indignare şi teamă în rândul persoanelor aflate în zonă şi a locuitorilor din imobilele din împrejurimi.

În ceea ce privește persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că, acesta este necăsătorit, este slab şcolarizat (are doar 5 clase), nu are nicio specializare profesională şi nici loc de muncă.

În ceea ce priveşte atitudinea inculpatului în cursul procesului penal, instanţa reţine că acesta nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, sustrăgându-se de la judecată prin plecarea în altă ţară, împreună cu ocrotitorul său legal, şi alegând, astfel, să ignore consecinţele juridice pe care le-ar putea avea asupra sa procesul penal pornit împotriva sa.

Din cauza acestui aspect nu s-a putut proceda la efectuarea referatului de evaluare a inculpatului minor.

Din analiza fişei de cazier judiciar rezultă că acesta nu se află la primul contact cu legea penală, fiind condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată (termen de încercare 3 ani), aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1 – alin. 2 lit. a şi c C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C. pen., art. 109 C. pen, art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. rap. la art. 76 alin.1 lit. c C. pen. şi art. 320 alin. 1 alin. 7 C. proc. pen., şi a infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C. pen., art. 109 C. pen, art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. rap. la art. 76 alin. 1 lit. c C. pen. şi art. 320 alin. 1 alin. 7 C. proc. pen., prin Sentinţa penală nr. 245/29.01.2014 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 11666/180/2013, definitivă prin nerecurare la data de 19.02.2014.

Săvârşirea unei pluralităţi de infracţiuni constituie o cauză de agravare a răspunderii penale, legea penală nouă reglementând un regim sancţionator drastic în acest sens. Raportat la acest aspect, instanţa consideră că inculpatul BSN avea reprezentarea consecinţelor comportamentului său infracţional, şi cu toate acestea a acţionat în afara regulilor prescrise de lege.

Toate aceste aspecte denotă dispreţul inculpatului pentru valorile sociale protejate de lege şi periculozitatea acestuia pentru societatea în care trăieşte.

Scopul măsurilor educative este de a educa şi reeduca persoana care a săvârşit o infracţiune în timpul minorităţii, de a asigura o schimbare în conştiinţa acestuia pentru respectarea valorilor sociale, prin dobândirea unei pregătiri şcolare şi profesionale care să-i permită o deplină integrare în viaţa socială.

Potrivit dispoziţiilor legale în cauză infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicarea a NCP:

„(1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) În cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), pedeapsa amenzii a cărei executare a fost suspendată se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 6 săptămâni.

(4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), după care:

a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea;

b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal.”

Întrucât inculpatul minor a săvârşit infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice în termenul de încercare al suspendării condiţionate, în temeiul 22 alin. 4 şi art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 110 indice 1 alin. 2 C. pen. 1969 şi art. 83 C. pen. 1969 va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare (termen de încercare 3 ani), aplicată inculpatului BSN, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1 – alin. 2 lit. a şi c C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C. pen., art. 109 C. pen, art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. rap. la art. 76 alin.1 lit. c C. pen. şi art. 320 alin. 1 alin. 7 C. proc. pen., şi a infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. 2 C. pen., art. 109 C. pen, art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. rap. la art. 76 alin. 1 lit. c C. pen. şi art. 320 alin. 1 alin. 7 C. proc. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 245/29.01.2014 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 11666/180/2013, definitivă prin nerecurare la data de 19.02.2014.

În temeiul art. 22 alin. 4 şi rap. la art. 22 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 va înlocui pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare menţionată anterior cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata acestei pedepse, respectiv 2 ani.

În temeiul art. 22 alin. 4 lit. a teza I din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 114 alin. 1 C. pen. art. 115 alin. 1 pct. 1 lit. d C. pen. şi la art. 120 C. pen. va stabili în sarcina inculpatului BSN măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 3 luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a din C. pen. şi art. 113 alin. 2 din C. pen. (faptă săvârşită la data de 19.11.2014), în vederea respectării unui program stabilit de Serviciului de Probaţiune Bacău.

În temeiul art. 22 alin. 4 lit. a teza a II-a din Legea nr. 187/2012 va aplica inculpatului BSN măsura educativă cea mai grea, respectiv măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi alin. 2 C. proc. pen. va obliga pe inculpatul DC la plata sumei de 1.050 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 1.000 lei aferentă judecăţii), pe inculpata BE la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 600 lei aferentă judecăţii), pe inculpata BAP la plata sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 400 lei aferentă judecăţii), pe inculpata BVC la plata sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 400 lei aferentă judecăţii), pe inculpatul PC la plata sumei de 1.050 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 1.000 lei aferentă judecăţii) şi pe inculpatul BSN la plata sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (suma de 50 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 400 lei aferentă judecăţii).

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu vor fi avansate către Baroul din fondurile MJ şi vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare