Partaj judiciar - succesoral

Hotărâre 6431 din 11.11.2015


Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 02.04.2014 sub nr 5021/180/2014 reclamantul IN a chemat în judecată pe pârâţii SI, IM, SV şi SG solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună partajul succesoral după defuncta IS.

În motivare a arătat că la data de 05.03.2013 a decedat IS, cu ultimul domiciliu în sat G com.H, jud Bacău, în urma acesteia rămânând ca moştenitori reclamantul în calitate de soţ supravieţuitor şi pârâţii în calitate de colaterali privilegiaţi. În privinţa masei succesorale a arătat că se compune din cota de 2/3 din casa construita din paianta acoperita cu tablă zincată compusă din două camere, un hol şi un chiler în suprafaţă de 84,15 mp, 2/3 din grajdul construit din paianta acoperita cu tablă zincată în suprafaţă de 69,4 mp, 2/3 din suprafaţa de teren de 9334 mp situată în intravilanul com Horgeşti compusă din 800 mp curţi construcţii, 7351 mp teren arabil şi 1183 mp curţi construcţii, bunurile fiind dobândite ca bun comun în cotă de 1/3 prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr xx/30.10.2000 la BNP şi 1/3 ca bun propriu al defunctei prin contractul de vânzare cumpărare nr xy/16.08.2010 la BNP, fiind înscrise în CF. Reclamantul a susţinut că îi revine o cotă de 1/2 din bunuri, restul cotei de 1/2  revenind pârâţilor şi a solicitat ca bunurile să îi fie atribuite urmând a fi obligat la plata sultelor către pârâţi.

În drept a invocat dispoziţiile art 1100 si um C.civ, art 979 şi um C.proc.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza construcţii şi expertiza topo cadastru şi a depus la dosar, în copie,  proces verbal încheiat de Birou de mediator LN, contract de vânzare cumpărare nr xx/1996, contract de vânzare cumpărare nr xy/2000, certificat eliberat de Camera Notarilor Public Bacău, certificat RNNEL, încheierea nr b/10.03.2014 de verificare a evidenţelor succesorale,  certificat pentru atestarea posesiei sub nume de proprietar, certificat de atestare fiscală, declaraţie SI, documentaţie cadastrală, extras de carte funciară, anexa 24, acte de stare civilă, certificate RNNEOS şi declaraţii SI, IM, SV.

Cererea a fost timbrată iniţial cu taxă judiciară de timbru de 666 lei, iar ulterior reclamantul a mai achitat taxă judiciară de timbru de 650 lei.

Pârâţii SV, SI, IM au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare au solicitat atribuirea bunurilor în natură arătând că bunurile sunt comod partajabile, iar atribuirea întregului imobil reclamantului este de natură a-i prejudicia.

Prin cererea reconvenţională au solicitat a fi incluse în masa de partaj  două vitrine sticlă, trei recamiere, două fotolii, patru scaune tapiţate, două şifoniere în două canate, două corpuri suspendate de bucătărie, două mese de lemn, două televizoare color, două aragazuri, două butelii, o combină muzicală, două sobe de teracotă, două maşini de spălat automate, un autoturism marca Dacia Logan, 30 g bijuterii de aur, patru căzi de lemn şi butoaie, cota din aceste bunuri de 1/2 pentru reclamant şi 1/2 pentru pârâţi.

În drept au invocat dispoziţiile art 209, art 279 şi um C.proc.civ, art 1143 C.civ.

În probaţiune au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori, prezumţii, expertiza bunuri mobile, expertiza topo cadastru şi expertiza construcţii.

Pârâţii au achitat taxă judiciară de timbru pentru cererea reconvenţională de 626 lei.

La data de 16.06.2014 reclamantul a solicitat instanţei să ia act de acordul de mediere nr b din 13.06.2014 încheiat la Biroul de mediator LN.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională.

Acesta a arătat că bunurile solicitate de pârâţi prin cererea reconvenţională a fi aduse la masa de partaj  intră sub incidenţa prevederilor art 974 C.civ, ori aceste bunuri nu pot fi suspuse partajului dintre soţul supravieţuitor şi o altă clasă de moştenitori cu excepţia descendenţilor, care însă nu există în cauza de faţă.

Referitor la întâmpinare, reclamantul a arătat că împărţirea în nartură nu este posibilă dat fiind că imobilul casă este compus din două camere, hol şi chiler, cu o singură intrare şi nu poate fi folosit în comun. A susţinut că instanţa trebuie să aibă în vedere la atribuirea bunurilor criteriile prevăzute de lege respectiv calitatea în care se vine la moştenire, cota moştenitorilor, îmbunătăţirile făcute de moştenitori, posibilitatea de convieţuire în mod paşnic. Reclamantul a învederat că motivele invocate de pârâţi în justificarea solicitării de a le fi atribuite o parte din anexe apar ca nejustificate întrucât imobilul casă are ca anexe un grajd în care sunt ţinute animalele şi o bucătărie de vară. Cu privire la terenul în suprafaţă de 9334,58 mp, reclamantul a arătat că se compune din 800,32 mp curţi construcţii şi diferenţa de teren arabil şi vii care se află în prelungirea terenului curţi construcţii.

Prin încheierea din data de 10.09.2014 instanţa a respins cererea de pronunţare a unei hotărâri care să consfiinţească acordul de mediere nr b din 13.06.2014.

Reclamantul a formulat completări la acţiune, la data de 21.10.2014, înainte de primul termen de judecată, prin care a solicitat obligarea pârâţilor SI, IM, SV la restituirea sumei de 10500 lei achitată cu titlu de sultă, mai exact câte 3500 lei pentru fiecare pârât conform acordului de mediere, dobândă legală aferentă acestei sumei şi plata unei cote de 1/3 a dobânzii în cuantum de 825 lei.

În motivare a arătat că în baza acordului de mediere nr b din 13.06.2014 a achitat pârâţilor suma de 10500 lei, câte 3500 lei fiecare  cu titlu de sultă, însă ulterior s-au răzgândit în privinţa acordului de mediere. A mai arătat reclamantul că a încercat recuperarea sumei pe cale amiabilă, notificându-i pe pârâţi prin intermediul BEJ, însă demersurile sale au rămas fără rezultat.

În drept a invocat prevederile art 1345, art 1348 C.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu.

La termenul din data de 18.02.2015 instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri şi interogatoriu pârâţilor şi pentru pârâţi proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâţilor şi pentru pârâţi proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantului, prorogând pronunţarea asupra probei cu expertiza topo cadastru şi construcţii prin încheierea de admitere în principiu. Totodată a constatat decăzuţi pârâţii din proba cu martori.

La termenul din 01.04.2015 instanţa a constatat lipsa pârâţilor la interogatoriu.,precum şi împrejurarea că pârâţii nu au depus întrebările la interogatoriu pentru reclamant.

La termenul din data de 08.04.2015 instanţa a pronunţat încheierea de admitere în principiu.

În cauză au fost efectuate expertizele topo-cadastru de expert AG şi construcţii de expert MM, fiind depuse rapoartele de expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea de admintere în principiu din data de 08.04.2015, instanţa a admis în principiu cererea de chemare în judecată, a constatat deschisă succesiunea după defuncta IS decedată la data de 05.03.2013 cu ultimul domiciliu în sat G com.H, jud Bacău, a constată că moştenitori cu vocaţie succesorală concretă după defunctă au rămas: reclamantul IN-în calitate de soţ supravieţuitor cu o cotă de 1/2, pârâtul SI –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8, pârâtul SV –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8, pârâtul SG –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8, pârâta IM –în calitate de soră (colateral) cu o cotă de 1/8. În privinţa masei succesorale a constatat că se compune din următoarele bunuri: cota de 2/3 din imobilul casă compusă din două camere, hol şi chiler  ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr 3380/16.08.1996 şi nr 3991/30.10.2000, cota de 2/3 din imobilul grajd ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000, cota de 2/3 din terenul în suprafaţă de 5845 mp, găsit la măsurători 9334, 587  mp din T P ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000. Totodată instanţa a respins cererea reconvenţională formulată de pârâţii SI, IM, SV ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această încheiere, s-a reţinut că la data de 05.03.2013 a decedat IS  cu ultimul domiciliu în sat G com.H, jud Bacău, conform certificatului de deces seria bb nr 00, act de deces nr m din 06.03.2013.

Conform art 984 alin 1 C.proc.civ dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 983, întocmind în mod corespunzător minuta.Potrivit alin 3 prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor şi criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură şi în ce mod, propunând, la solicitarea instanţei, loturile ce urmează a fi atribuite.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă succesiunii defunctei, având în vedere prevederile art 91 din Legea 71/2011, faţă de data deschiderii moştenirii, instanţa a apreciat că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Noului Cod civil.

Conform art 954 alin 1 C.civ, moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, iar potrivit alin 2 moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

În consecinţa instanţa a constatat deschisă succesiunea după defuncta IS decedată la data de 05.03.2013 cu ultimul domiciliu în sat G com.H jud Bacău.

În privinţa moştenitorilor, conform art 963 alin1 C.civ, moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. Potrivit art 964 alin 4 C.civ între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.

Art 970 C.civ prevede că soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă, iar conform art 971 alin 1 C.civ soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali.

Potrivit art 972 alin 1 lit c C.civ cota soţului supravieţuitor este de o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului.

În privinţa moştenitorilor, conform actelor de stare civilă, depuse la dosar, instanţa a constatat că după defunctă au rămas ca moştenitori cu vocaţie succesorală reclamantul IN-în calitate de soţ supravieţuitor cu o cotă de 1/2, pârâtul SI –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8,pârâtul SV –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8, pârâtul SG –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8, pârâta IM –în calitate de soră (colateral) cu o cotă de 1/8.

Sub aspectul compunerii masei succesorale rămasă de pe urma defunctei, instanţa a reţinut că la stabilirea masei succesorale trebuie avute în vedere bunurile succesorale existente în patrimoniul succesoral la momentul deschiderii succesiunii.

Astfel, s-a reţinut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr xx din 16.08.1996 la BNP, SI şi SO au vândut cu rezerva uzufructului viager către SV, Spataru Ion, SS (defuncta din prezentra cauză) în cote egale şi indivize o casă construită din paiantă, acoperită cu tablă, compusă din două camere, hol, chiler, separat un grajd, o şură, o bucătărie de vară cu o încăpere şi alte anexe gospodăreşti situate în sat G com.H, precum şi următoarele suprafeţe de teren: 795 mp T P 2, 682 mp din T  P , 4368 mp din T  P . Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr xy din 30.10.2001 la BNP, IS  şi IN au dobândit de la SV şi SD, soţi şi SI şi SE, soţi, cotele indivize de 2/3 din imobilul situat în com H, sat G, respectiv cotele indivize de 2/3 din o casă construită din paiantă, acoperită cu tablă, compusă din două camere, sală chiler, separat un grajd compus din trei încăperi şi  o bucătărie de vară cu cotele indivize de 2/3 din suprafaţa de 5845 mp teren intravilan (găsit la măsurători 9334,587 mp) T  P, cote indivize dobândite de vânzători prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr xx din 16.08.1996 la BNP.

În consecinţă, instanţa a apreciat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de 2/3 din imobilul casă compusă din două camere, hol şi chiler  ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000, cota de 2/3 din imobilul grajd ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000, cota de 2/3 din terenul în suprafaţă de 5845 mp, găsit la măsurători 9334, 587  mp din T P ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000.

 În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa a reţinut  că pârâţii au solicitat a se reţine la masa de partaj o serie de bunuri, respectiv două vitrine sticlă, trei recamiere, două fotolii, patru scaune tapiţate, două şifoniere în două canate, două corpuri suspendate de bucătărie, două mese de lemn, două televizoare color, două aragazuri, două butelii, o combină muzicală, două sobe de teracotă, două maşini de spălat automate, un autoturism marca Dacia Logan, 30 g bijuterii de aur, patru căzi de lemn şi butoaie.  A apreciat instanţa  că o asemenea cerere (de suplimentare a masei de partaj) este admisibilă, însă existenţa sau inexistenţa dreptului este o chestiune ce se verifică pe fondul cauzei. Potrivit art 974 C.civ când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor. Astfel, s-a constatat că bunurile ce se solicită a fi aduse la masa de partaj  prin cererea reconvenţională, se înscriu în categoria bunurilor ce se cuvin doar soţului supravieţuitor, conform dispoziţiilor legale menţionate şi nu pot fi reţinute în speţă în masa succesorală pentru a fi partajate.

Potrivit art. 669 C.civ  încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Conform art  676 alin 1C.civ partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Alin 2 prevede că în situaţia în care bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

La stabilirea loturilor instanţa are în vedere atât opţiunea părţilor, cât şi criteriile prevăzute de art. 987 C.proc.civ în forma în vigoare la data înregistrării acţiunii (art 988 C.proc.civ după republicare), potrivit căruia la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Conform art 983 alin 2 C.proc.civ (art 984 alin 2 după republicare) instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Art 989 (după republicare art 990) C.proc.civ la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

Prin raportul de expertiză topo cadastru întocmit de expert  AG (fl 203-206-) au fost identificate terenurile din T  P (categoriile curţi construţii- 795 mp, vii-682 mp, arabil-4368 mp) situate în intravilanul loc G com.H, jud Bacău în suprafaţă totală de 5845 mp pe perimetrul punctelor de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-1 cu vecinătăţi la N: DI,MM, E: DS 246, S: SG, SCELIF, V: teren CL Horgeşti (schiţa anexă fl 206).

Conform raportului de expertiză construcţii întocmit de expert MM (fl 209-219) imobilul  casă a fost construit în anii 1945-1946, fiind compus iniţial din trei camere (două principale şi o bucătărie) cu un hol de legătură şi o prispă desfăşurată pe faţada principală, pe faţada posterioară fiind realizată o exindere  sub linia de pantă a acoperişului, dar cu înălţime normală ce cuprindea o camara, o bucătărie de vară şi o magazie, ulterior fiind realizată pe latura dreaptă o extindere cu destinaţia garaj (schiţa anexă fl 219).  Totodată a fost identificat şi imobilul grajd, având acelaşi amplasament cu casa.

Valoarea masei succesorale, potrivit evaluării rezultate din rapoartele de expertiză, este de 26710,9666 lei.

În speţă instanţa reţine că masa succesorală ce face obiectul acţiunii se compune din cota de 2/3 din bunurile imobile menţionate, restul cotei de 1/3 aparţinând reclamantului. Totodată, reclamantul are o cotă de 1/2 din masa succesorală supusă partajului, iar pârâţii deţin, fiecare, câte o cotă de 1/8. De asemenea, se au învedere neînţelegerile dintre părţi şi se notează că bunurile sunt stăpânite de reclamant, fără a fi comod partajabile în natură, aşa cum reiese şi din  observaţiile expertului construcţii MM care nu a recomandat un partaj în natură, arătând că terenul de amplasament este destul de redus ca dimensiuni, loturile ar deveni mici fără posibilitate de dezvoltare imobiliară viitoare, proprietăţile împart sobe de perete (între camera 1 şi bucătărie)  fiind necesare lucrări de demolare şi refacere, lotul ce ar primi zona de casă propriu zisă nu are acces pietonal şi auto din drum, iar conform norilor norme OCPI un partaj în natură al casei ar atrage după sine atribuirea în indiviziune a terenului de sub construcţie.

Astfe, pentru raţionamentul expus, instanţa va dispune ieşirea părţilor din indiviziune, conform variantei 1 din raportul de expertiză topo cadastru întocmit de expert AG (fl 203-206) şi conform variantei 1  din raportul de expertiză construcţii întocmit de expert MM (fl 209-219), sens in care atribuie reclamantului imobilul casă compusă din două camere, hol şi chiler şi a grajdului ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000 şi terenul în suprafaţă de 5845 mp, din T  P ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000, (compus din suprafaţa de 795 mp curţi construcţii, 682 mp vii si 4368 mp arabil), identificat pe perimetrul punctelor de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-1 (schiţa anexă 1, fl 206) cu vecinătăţi N: DI, MM, E-DS 246, S-SG, SCELIF, V-teren CL Horgeşti.

Va obliga reclamantul să achite fiecărui pârât sultă în cuantum de 3338,870833 lei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect pretenţii, formulat prin cererea completatoare, se reţine că la momentul la care părţile au încheiat acordul de mediere nr 1 din 13.06.2014 asupra căruia instanţa s-a pronunţat prin încheierea din data de 10.09.2014 în sensul respingerii cererii de pronunţare a unei hotărâri care să consfiinţească acordul, reclamantul a dat câte 3500 lei pârâţilor SI, IM, SV. Întrucât pârâţii nu au restituit reclamantului suma primită, întrucât plata a fost făcută fără a exista un raport juridic obligaţional, faţă de prevederile art 1345 C.civ potricit căruia cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri, instanţa va obliga pârâţii SI, IM, SV să restituie reclamantului câte 3500 lei fiecare.  Faţă de prevederile art 1535 C.civ, având în vedere şi dispoziţiile art 1522 C.civ va obliga pârâţii dobândă legală aferentă acestei sume de la data punerii în întârziere (rezultând din notificarea acestora prin executor judecătoresc), respectiv 06.10.2014 pentru SI, 03.10.2014 pentru SV şi 07.10.2014 pentru IM, până la plata efectivă. În ceea ce priveşte obligarea pârâţilor la plata în cotă de 1/3 a dobânzii în cuantum de 825 lei ca urmare a contractării împrumutului, instanţa reţine că nu este justificată pretenţia întrucât excede obligaţiilor pârâţilor decurgând din primirea sumelor menţionate şi nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens, nefiind probat că  reclamantul a remis bani pârâţilor ca urmare a unui împrumut.

În baza art 451 rap la art 453 C.proc.civ va obliga pârâţii să achite reclamantului câte  787,9153 lei fiecare, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciată de timbru, onorariu de avocat şi onorarii de expert) stabilite proporţional cu cota deţinută din moştenire, va obliga reclamantul să achite pârâţilor SI, IM, SV câte 200 lei fiecăruia cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat). Va compensa cheltuielile de judecată şi în final obligă pârâţii SI, IM, SV să achite reclamantului câte  587,9153 lei fiecare şi pârâtul SG 786,9153 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite în parte  cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, precizată şi completată de reclamantul IN în contradictoriu cu pârâţii SI,  IM, SV şi SG.

Constată deschisă succesiune după defuncta IS decedată la data de 05.03.2013 cu ultimul domiciliu în sat G com.H, jud Bacău.

Constată că moştenitori cu vocaţie succesorală concretă după defunctă au rămas:

-reclamantul IN-în calitate de soţ supravieţuitor cu o cotă de 1/2,

-pârâtul SI –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8,

-pârâtul SV –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8,

-pârâtul SG –în calitate de frate (colateral) cu o cotă de 1/8,

-pârâta IM –în calitate de soră (colateral) cu o cotă de 1/8,

Constată că masa succesorală rămasă după defunctă se compune din următoarele bunuri:

-cota de 2/3 din imobilul casă compusă din două camere, hol şi chiler  ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000,

-cota de 2/3 din imobilul grajd ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000,

-cota de 2/3 din terenul în suprafaţă de 5845 mp, găsit la măsurători 9334, 587  mp din T 14 P 222, 221, 220 ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000.

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâţii SI, IM, SV ca neîntemeiată.

Constată că valoarea masei succesorale este de 26710,9666 lei, iar cota valorică a reclamantului este de 13355,4833 lei, iar a pârâţilor este de 3338,870833 lei pentru fiecare.

Dispune ieşirea părţilor din indiviziune, conform variantei 1 din raportul de expertiză topo cadastru întocmit de expert AG (fl 203-206) şi conform variantei 1  din raportul de expertiză construcţii întocmit de expert MM (fl 209-219), sens in care atribuie reclamantului imobilul casă compusă din două camere, hol şi chiler şi a grajdului ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000 şi terenul în suprafaţă de 5845 mp, din T P ce face obiectul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr xx/16.08.1996 şi nr xy/30.10.2000, (compus din suprafaţa de 795 mp curţi construcţii, 682 mp vii si 4368 mp arabil), identificat pe perimetrul punctelor de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-1 (schiţa anexă 1, fl 206) cu vecinătăţi N: DI, MM, E-DS 246, S-SG, SCELIF, V-teren CL H.

Obligă reclamantul să achite fiecărui pârât sultă în cuantum de 3338,870833 lei.

Obligă pârâţii SI, IM, SV să restituie reclamantului câte 3500 lei fiecare şi dobândă legală aferentă acestei sume de la data punerii în întârziere, respectiv 06.10.2014 pentru SI, 03.10.2014 pentru SV şi 07.10.2014 pentru IM, până la plata efectivă.

Obligă pârâţii să achite reclamantului câte  787,9153 lei fiecare, reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă reclamantul să achite pârâţilor SI, IM, SV câte 200 lei fiecăruia cu titlu de cheltuieli de judecată.

Compensează cheltuielile de judecată şi în final obligă pârâţii SI, IM, SV să achite reclamantului câte  587,9153 lei fiecare şi pârâtul SG 786,9153 lei.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Bacău.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.11.2015.