Contestaţie la executare

Prin cererea trimisa iniţial prin mail la CAP la data de şi înaintata la Judecătoriei Bacău,  contestatoarea X a formulat, în contradictoriu cu intimatul Y, contestaţie la executare împotriva executării silite pornite de acesta şi care face obiectul dosarului de executare nr. 584/2014 al BEJ AA din Bacău.

În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a  arătat că plata sumelor menţionate in hotărârile judecătoreşti au fost achitate in timp prin diferite modalităţi, ca a fost nevoită să organizeze întâlniri intre fostul ei soţ şi copilul care i-a fost încredinţat ei, ca in perioada vacantelor când a cerut instanţei sa se vadă cu copilul a dispărut şi nu a răspuns la telefon săptămâni întregi, , ca de puţine ori a  achitat consumul fiului lor in locurile de întâlnire, ca s-a aduna cam 3 luni de zile in care el a lucrat in week-end cu tarif de week-end şi ea a avut grija de copil fara nici un tarif şi aceste 3 luni au costat mai mult decât 3000 lei. Mai arat ca vacantele copilului le-a plătit singura in săptămânile in care tatăl lui a lipsit inopinat,  (aproximativ 1000 lei), ca vrea ca aceste sume sa fie luate in calcul fata de cheltuielile de judecată cerute de intimat, , ca solicita si combustibilul consumat cu aceste ocazii (cu indulgenta suma de 2000 lei), ca soţul ei deţine si in prezent 4 cauciucuri de vara ale maşinii pe care o foloseşte in interesul copilului şi ca a fost constrânsa sa stea doua veri cu cauciucurile de iarna, sa le expună la temperaturi neprielnice, contravaloarea lor fiind de aproximativ 1000 lei iar favorizarea uzurii cauciucurilor de iarna fiind de 500 lei.

Mai arata contestatoarea ca de la momentul separării in fapt a achitat in mod constant tatălui intimatului diverse sume de bani care ar fi trebuit  sa acopere nişte vouchere cu care i-a sprijinit la cumpărarea maşinii dar cu toate ca a depăşit acesta suma nu  i-au fost înapoiate cauciucurile, ca fostul soţ şi tatăl au avut proiecte cu fonduri Apia de la care fiul lor nu a primit niciodată ¼ din venituri (daca au existat).

Tot in cerere contestatoarea arata ca ea şi mama ei au văruit apartamentul in care a locuit cu soţul ei, aflat in proprietatea tatălui lui, , ca socrul ei a spus ca va plăti lucrările efectuate dar nu a primit nimic, cu modestie suma ar fi de 2000 lei ţinând cont de faptul ca in perioada următoare a fost somata in diferite moduri sa părăsească locuinţa, fapt care s-a si petrecut, ca munca casnica care a prestat-o nu i-a fost plătita niciodată, salariul ei intra in întregime in cheltuielile lunare pe când intimatul nu a fost transparent în privinţa veniturilor sale, ca acesta munca in gospodărie este încă neachitata si merita cel puţin 200 lei la fiecare luna din căsătorie, ca in timpul in care fostul ei sot nu a stat cu copilul  conform angajamentelor asumate in fata instanţei a recurs la ajutorul rudelor si la baby-sitter când a lucrat, pe cheltuiala ei, ca toate aceste sume depăşesc  suma pretinsa de soţul ei, ca acesta nu i-a comunicat nimic despre faptul ca va apela la un executor judecătoresc, ca datoriile sunt stinse iar cererea intimatului este abuziva si trebuie respinsa (art. 676 NCPC).

În finalul contestaţiei, arata ca in condiţiile in care datoriile sunt stinse de la momentul iniţierii executării silite, contestată plata cheltuielilor de executare, aceasta fiind datoria intimatului.

La acesta cerere iniţială contestatoarea a anexat înscrisuri şi a solicitat proba cu interogatori, înscrisuri şi martori.

Contestatoarea a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma reducerii la jumătate a taxei de timbru datorate de 253 lei, suportând o taxa de 126,50 lei şi de asistenta avocat din oficiu pentru care s-a stabilit onorariu de 217 lei, din care a suportat suma de 108,50 lei.

În procedura regularizării cererii intimatul a depus întâmpinare,  invocând tardivitatea acesteia şi solicitând  respingerea cererii întrucât susţinerile contestatoarei sunt absolut mincinoase si fără nicio legătura cu obiectul executării silite. Arata ca remuneraţia pentru activitatea prestat de o mama sau o soţie este ridicola, dar chiar adică s-ar face aşa ceva contestatoarea trebuie sa formuleze o acţiune in pretenţii, atât pentru asta cat si pentru cauciucuri, sume de bani plătite tatălui sau, iar pentru faptul ca ea si amâna ei solicită bani pentru văruirea locuinţei constituie litigiu de munca. Mai arata ca îşi achita obligaţiile lunare financiare fata de copil iar banii ceruţi pe calea executării silite sunt bani cheltuiţi de el pentru judecarea altor dosare provocate de aberaţii similare, fiind singura cale de a opri asemenea procese, executarea silită desfăşurându-se legal.

Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare  prin care solicită respingerea întâmpinării ca tardiv formulată , ca ea a respectat termenul de depunere a contestaţiei, ca programul de vizita nu a fost unul ordonat in ce-l priveşte pe intimat, solicitând ca intimatul sa achite partea din onorariu de avocat pe care a achitat-o din forţe proprii.

La termenul din A instanţa a constatat ca întâmpinarea a fost depusa peste termenul legal motiv pentru care a decăzut intimatul din dreptul de a mai propune probe si de a invoca excepţii de ordine privata.

La data de B contestatoarea a precizat şi completat cererea arătând ca valoarea cererii este de 3545,26 lei suma pe care o contestă, constând in 2600 lei cheltuieli de judecata din doua dosare, 945,26 lei cheltuieli de executare din care  260 lei onorariu executor, ca in ce priveşte temeiul in drept al cererii sale privind cheltuielile suportat de ea prin nerespectarea programului de vizită este 530 Noul cod civil şi 676 NCPC iar in finalul acestora a solicitat separat aprobarea încetării executării silite conform art. 702 alin. 1 NCPC.

Intimatul a formulat întâmpinare la completarea cererii in care arata ca art. 676 NCPC nu are nicio legătura cu situaţia lor, ca nu este obligat prin niciun titlu executoriu la nimic in favoarea fostei soţii, ca tot ceea ce spune contestatoarea este fals, , ca îşi încearcă talentele pe spatele lui prin litigiile pe care le deschide, astfel încât singura cale in care spera sa o oprească este sa solicite cheltuieli de judecata in speranţa ca astfel se va opri, iar maşina pe care o invoca este folosită exclusiv de ea, el neintentând acţiune de partaj, astfel ca , chiar daca ar plăti ceva ar fi pentru maşina folosita de ea, in condiţiile in care nu i-a plătit sulta.

Contestatoarea a depus precizări şi completări  prin care solicită întoarcerea executării silite in baza art. 722 NCPC, inclusiv prin achitarea de către intimat a taxei de timbru

În şedinţa din C contestatoarea a precizat ca renunţă la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite din completarea.

La data de D contestatoarea a depus precizări la dosar in care arata ca vrea sa fie compensate următoarele sume:

-2600 lei cheltuieli de judecată din sentinţa civilă E

pronunţată de Judecătoria Bacău, rămasa definitivă prin decizia civila nr. F a Tribunalului Bacău, din sentinţa civila nr. G pronunţată de Judecătoria Bacău rămasa definitivă prin decizia nr. H şi definitivă irevocabilă prin decizia civila nr. I pronunţai de Curtea de Apel Bacău,

- suma de 945,26 lei cheltuieli de executare din care 260 lei onorariu executor judecătoresc şi orice alte pretenţii ale creditorului legate de prezenta cauză.

Mai arat ca aceste sume doreşte sa fie scăzute din:

-3000 lei cheltuieli pe care le-a susţinut in timpul programelor de vizită ale fiului lor la tatăl sau, care nu a fost respectat niciodată, conform explicaţiilor din cererea iniţiala,

-  suma de 1000 lei pentru vacante,

-2000 lei pentru combustibilul consumat in timpul in care fiul lor trebuia sa petreacă timp cu tatăl lui,

- 3000 lei pentru munca in gospodărie depusa in interesul fiului lor in timpul programului de vizita respectat (gătit, curtenie, spălat, călcat),

-  1000 lei pentru plata baby-sitter,

-  2000 lei pentru cele 5 luni de neplata a pensiei alimentare, de la data depunerii cererii de divorţ,

-5000 lei pentru munca casnica pe care a prestat-o in timpul căsătoriei in plus fata de soţul ei, văruirea apartamentului de 4 camere împreuna cu mama ei timp de o săptămâna,

- 1000 lei pentru faptul că intimatul a beneficiat singur  de curtenia pe care a realizat-o şi

-alte sume neprecizate, peste 4000 lei pentru munca casnica depusa in timpul casatoriei in timpul sutelor de ore in care  soţul ei s-a uitat la televizor.

Prin Încheierea de şedinţă din J instanţa a respins excepţia tardivităţii invocata de intimat.

La solicitarea instanţei a fost înaintat la dosarul cauzei copie conformă cu originalul a dosarului de executare silită nr. 00 a executorului judecătoresc AA.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. K pronunţată de Judecătoria Bacău in dosarul nr. L, rămasa definitivă prin decizia civila nr. M a Tribunalului Bacău contestatoarea fost obligata sa achite intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata (500 lei fond şi 500 lei apel).

 Prin sentinţa civila nr. N pronunţată de Judecătoria Bacău in dosarul nr. O rămasa definitivă prin decizia nr. P şi definitivă irevocabilă prin decizia civila nr. R pronunţai de Curtea de Apel Bacău contestatoarea fost obligata sa achite intimatului suma de 1600 lei cheltuieli de judecata (800 lei apel şi 800 lei recurs).

Aceste 2 hotărâri constituie titluri executorii in cadrul executării silite care se desfăşoară în dosarul nr.  00 a executorului judecătoresc AA din Bacau.

Instanţa constată că motivul referitor la suma de 2000 lei pentru cele 5 luni de neplata a pensiei alimentare, de la data depunerii cererii de divorţ vizează  fondul judecăţii ce a format obiectul sentinţei civile nr. S pronunţată de Judecătoria Bacău in dosarul nr. T,  unul din cele 2 titluri  executorii, chestiuni ce se pot invoca doar cu ocazia  judecării fondului sau în eventualele căi de atac, iar nu în procedura contestaţiei la executare, art. 712 alin. 1 şi 2 NCPC prevăzând în mod expres ca „ (1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.”, neputând face obiectul analizei in prezenta cauză.

În ce priveşte celelalte sume, astfel cum au fost precizate ultima data in înscrisul depus, instanţa constat ca se doreşte compensarea acestora cu sumele pentru care s-a început executarea silită , precizându-se că pentru o parte din ele deja s-ar fi compensat.

Compensaţia reprezintă un mod de stingere a obligaţiilor care constă în stingerea datoriilor reci¬proce până la concurenţa celei mai mici dintre ele. Aşadar, este vorba de stinge¬rea unor datorii pe care o persoană (fi¬zică sau juridică) le are faţă de altă per¬soană ce are în acelaşi timp datorie faţă de prima persoană. Dacă aceste datorii reciproce sunt egale ca valoare, atunci se sting în totalitate; dacă însă una din datorii este mai mică se vor stinge până la valoarea acesteia.

Instanţa va analiza solicitarea contestatoarei prin determinarea corecta a tipului de compensaţie care operează în cauza.

Există trei tipuri de compensaţie: le¬gală, convenţională şi judiciară.

Com¬pensaţia legală intervine în baza legii a¬tunci când sunt îndeplinite anumite con¬diţii: reciprocitatea obligaţiilor, obligaţiile să privească bunuri fungibile (care se pot înlocui unele cu altele, de exemplu ba¬nii), datoriile reciproce să fie certe (adi¬că sa nu se pună în discuţie existenţa lor), să fie lichide (adică determinate ca valoare) şi să fie exigibile, adică să fie ambele ajunse la scadenţă (să nu exis¬te un termen de plată pentru vreuna din ele care nu s-a împlinit încă). În acest caz,  instanţa va constata executarea obligaţiilor de plata, nu in raport de data la care s-a invocat compensarea, ci de data la care acestea au devenit scadente.

Dacă nu sunt îndeplinite cerinţele le¬gale pentru a opera compensarea de drept sau legală, părţile pot decide de co¬mun acord să stingă prin compensare obligaţiile reciproce. Aceasta este com¬pensaţia convenţională, care produce a¬celeaşi efecte ca cea legală, însă numai din momentul convenţiei părţilor.

Există şi compensaţie judiciară care se poate produce atunci când datoriile nu sunt lichide sau au ca obiect bunuri nefungibile, iar una dintre părţi se adre¬sează instanţei de judecată pentru a aprecia dacă poate opera compensaţia. Aşadar, în acest caz, compensatia ţine de aprecierea instanţei, însă dacă este admisă, produce aceleaşi efecte ca şi celelalte tipuri de compensaţie.

Noul Cod Civil prevede la  art. 1617 alin. 1: “Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi iz¬vorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.”

Având în vedere aceste caractere ju¬ridice, în practica judiciară s-a reţinut în mod constant că debitorul poate invoca, în faza de executare silită, compensaţia legală ca modalitate de stingere sau de diminuare a obligaţiei executate. Debi¬torul poate invoca compensaţia în faţa executorului judecătoresc sau pe calea contestaţie la executare.

Rezultă aşadar ca potrivit art. 1616 NCC. compensaţia operează de drept, în puterea legii, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1617 NCC C. civ. or, în cauza de faţă  sumele pe care le invoca contestatoarea ca i s-ar datora de parat  nu au un caracter cert şi nu întrunesc condiţia exigibilităţii la care face referire art. 1617 NCCC. civ. nefiind recunoscută de intimat şi nici constatată de instanţă prin hotărâre judecătorească.

In aceste condiţii, instanţa constata ca, compensaţia pe care o invoca contestatoarea este una judiciară,  creanţa opusă de aceasta nefiind  nu era certă, lichidă şi exigibilă, astfel că pentru a obţine realizarea dreptului său subiectiv civil faţă de intimat şi apoi compensarea creanţelor reciproce, contestatoarea avea obligaţia să supună valorificarea dreptului său pe calea unei cereri în pretenţii asupra căreia instanţele sa se pronunţe.

Pentru a opera compensarea judiciara trebuie mai întâi lichidata datoria, adică stabilită lichiditatea acesteia şi apoi compensarea sumelor datorate reciproc , certe lichide si exigibile.

Prin urmare, în cauza de faţă nu poate opera nici compensaţia legala şi nici cea judiciară , cerere sa fiind neîntemeiata şi nelegală sub acest aspect, astfel că executarea a fost pornita in mod corect si legal în baza celor 2 titluri executorii.

În ce priveşte contestarea cuantumului cheltuielilor de executare, contestatoarea arata in finalul cererii ca , in condiţiile in care datoriile sunt stinse de la momentul iniţierii executării silite, nu datorează cheltuieli  de executare, aceasta fiind datoria intimatului.

După cum s-a arătat anterior, instanţa apreciază că in cauză nu a intervenit nicio compensare, ca datoria debitoarei nu este stinsa prin nicio alta modalitate astfel încât  cheltuielile de executarea sunt in sarcina ei..

În concluzie, faţă de aceste considerente instanţa va respinge contestaţia la  executare aşa cum a fost formulată, completata si precizată, inclusiv cheltuielile de judecat solicitate prin răspunsul la întâmpinare.

Instanţa va respinge si cererea formulata de contestatoare  privind încetarea executării silite , nefiind întrunite niciunul din cazurile enunţate de art. 702 alin. 1 NCPC care prevede ca „(1) Executarea silită încetează dacă:

1. s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii;

2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri;

3. creditorul a renunţat la executare;

4. a fost desfiinţat titlul executoriu;

5. a fost anulată executarea.”

 În temeiul art. 406 NCPC, instanţa va lua act de renunţarea contestatoarei la judecata capătului de cerere privind întoarcerea executării, astfel cum a precizat in şedinţa din 1.04.2015.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile procesuale în cuantum de 235 lei avansate de către stat ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar sub forma reducerii taxei de timbru şi a onorariului de avocat,  vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare