Revendicare imobiliară

Hotărâre 4902 din 22.09.2015


Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Bacău şi înregistrată sub nr. 8951/180/18 06 2014, reclamantul M P a chemat in judecată ca pârâţi pe C E V şi CM, pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligaţi aceştia să ii lase in deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 400 m.p. teren  imbre  in tarlaua 63 parcela 1027/45, din care 100 metri in intravilan şi 300  metri in extravilan. A mai solicitat reclamantul să fie obligaţi pârâţii la plata contravalorii recoltei pentru anii 2012-2014,  imbre t la suma de 2000 lei.

Cererea a fost legal timbrată cu 705 lei taxă judiciară de  imbre.

In motivarea cererii, reclamantul arată că este proprietarul suprafeţei de 1476 m.p. teren intravilan şi extravilan  imbre  in com. Mărgineni, t. 73 p 1027/45, teren pe care l-a moştenit de la tatăl său şi pe care îl stăpâneşte de 20 ani. In cursul anului 2012, au existat discuţii intre reclamant şi pârâţi in sensului unui schimb de terenuri, astfel încât aceştia din urmă să obţină o  imbre de teren compactă, mai lată, care să fie alipită celor cumpărate de la B E şi B M. Discuţiile purtate nu s-au finalizat, însă pârâţii i-au ocupat circa 400 m.p. din terenul proprietatea sa.

In dovedire, a solicitat reclamantul proba cu înscrisuri, proba  imbre te şi expertiză tehnică.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au  imbre t excepţia lipsei de interes a reclamantului in formularea cererii. Aceştia stăpânesc teren intr-o altă solă şi  imbre decât cea revendicată de reclamant. Parcelele părţilor nu se învecinează, iar acţiunea este şicanatorie.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba  imbre te  , interogatoriul părţilor, expertiză tehnică topocadastru.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Reclamantul este proprietarul suprafeţei de 315 m.p. teren arabil intravilan sola 63 parcela 1027/45 cu număr cadastral 64183 şi 1161 m.p. teren arabil extravilan  imbre  in aceeaşi solă şi  imbre, cu număr cadastral 64184, formând un trup compact in suprafaţă de 1476 m.p., dreptul de proprietate fiind dobândit prin  imbre te de partaj  imbre te autentificat sub nr. 190/19 02 2014, autentificat la BNP M C N şi titlul de proprietate 137157/01 02 1995 emis pe numele autorului său.

Pârâţii sunt proprietarii suprafeţelor de: 1500 m.p. teren arabil extravilan sola 62 parcela 1027/44 cu număr cadastral 4850, învecinat pe latura de est cu proprietatea reclamantului şi cea a lui GG, dreptul de proprietate fiind dobândit prin cumpărare de la Bmpotrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 703/05 03 2008 la BNP Z E şi 1400 m.p. teren arabil extravilan sola 63 parcela 1027/43 cu număr cadastral 60600, învecinat pe latura de est cu parcela având număr cadastral 4850, dreptul de proprietate fiind dobândit de la B Epotrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 284/2010 la BNP D Ma; aceste două suprafeţe sunt alăturate, fiind figurate cu contur de culoare roşie pe planul de situaţie anexă la Raportul de expertiză tehnică SV.

Pârâţii mai sunt proprietarii şi ai suprafeţei de teren cu număr cadastral 63618 pe care si-au edificat locuinţa, intre acesta şi parcela cu contur roşu aflându-se terenul proprietatea BI (cu număr cadastral 63132).

Expertiza tehnică a constatat că potrivit documentaţiilor cadastrale întocmite, parcelele reclamantului şi cea a pârâtului se suprapune pe suprafaţa de 518 m.p. (figurat pe Planul de situaţie cu haşură de culoare neagră). Totodată pârâţii neagă reclamantului dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren, translatând linia de hotar pe aliniamentul 2-9.

Excepţia lipsei de interes in promovarea cererii urmează a fi respinsă, având în vedere că reclamantul pretinde că pârâţii ii ocupă din teren; temeinicia acestor susţineri fac obiectul analizei pe fondul litigiului. 

Pe fond, potrivit art. 563 Cod Civil (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

Având in vedere că intre cele două proprietăţi există suprapunere, instanţa urmează a analiza titlurile de proprietate pe care părţile litigante le opun.

Astfel, terenul proprietatea reclamantului provine de la autorul M M. P. Terenul proprietatea pârâţilor in suprafaţă de 1400 m.p din sola 63 parcela 1027/43 provine de la C V, fiind înstrăinat către B E (vânzătoarea pârâţilor), iar cel in suprafaţă de 1500 m.p.  din sola 62 parcela 1027/44 provine din succesiunea def. BA, fiind atribuit in lotul vânzătorului B M.  Intrucât  toţi aceşti autori au dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor in procedura de aplicare a Legii 18/1991 (titlurile de proprietate fiind emise in perioada 1993-1995), iar rolurile agricole anterioare colectivizării depuse la dosar nu sunt concludente sub aspectul amplasamentelor parcelelor, instanţa urmează a proceda la analiza suprafeţelor de teren ocupate de părţi, precum şi a amplasamentelor acestora prin raportare la tabelele de punere in posesie întocmite de Comisia de aplicare a Legii 18/1991. 

Astfel,  imb autorul reclamantului a fost pus in posesie cu teren pe lăţime de 6,3 m şi lungime de 219 m., expertiza a constatat că in fapt reclamantul stăpâneşte teren pe aceeaşi lungime dar cu lăţime de 4,6 metri (cu  1,7 m. mai puţin decât potrivit titlului de proprietate).

 In  imbre  priveşte pârâţii, pentru terenul cu număr cadastral 4850 cumpărat de la B M, lăţimea la punerea in posesie a fost de 3,16 metri iar pentru terenul cu nr. Cadastral 60600 cumpărat de la B E, lăţimea la punerea in posesie a fost de 5,70 metri. Aceste parcele, alăturate au însumat la momentul punerii in posesie o lăţime de 8,86 m., iar actual, expertiza a determinat că pârâţii ocupă teren cu lăţimea de 9,1 metri (6 m+1,4 m+1,7 m).

Prin urmare,  imb reclamantul revendică o suprafaţă mai mare de teren,  imbre t, din aceste  imbre te  r o  imb porţiune de teren  imbre celei pentru care pârâţii deţin titlu de proprietate.

Sub aspectul amplasamentelor parcelelor, documentaţia întocmită de Comisia de aplicare a Legii 18/1991 nu conţine niciun reper fix care să poată permite poziţionarea cu certitudine a parcelelor. Prin urmare, pentru lămurirea împrejurărilor cauzei, se impune analizarea posesiei exercitate asupra terenurilor şi a suprafeţelor cu care părţile au fost puse in posesie.

Martora P A , care cunoaşte amplasamentul terenurilor in litigiu şi a lucrat acolo pe terenul provenit de la bunica sa după aplicarea Legii 18/1991, a arătat că până la înstrăinarea către pârâţi a terenurilor, proprietarii vecini nu au avut litigii asupra limitelor de hotar, acestea fiind reciproc recunoscute,  imb terenurile nu erau îngrădite. Şi martora F  C  a confirmat că litigiile intre părţi au apărut ulterior anului 2000,  imbre te  după intabulările făcute de către pârâţi.

Expertiza tehnică a concluzionat că suprapunerea de 518 m.p. intre terenurile reclamantului şi cele ale pârâţilor se datorează faptului că la întocmirea documentaţiei cadastrale cu număr 63618 pentru terenul pe care pârâţii au edificat locuinţa, aceştia din urmă nu au respectat lăţimile parcelelor din  caietul de măsurători al Comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991.

Deoarece terenurile formând parcela având număr cadastral 63618, pe care pârâţii şi-au edificat locuinţa provine de la autorul P  M  (terenul fiind dobândit prin schimb de către donatorul C M ), şi de la S  A , şi dreptul de proprietate al autorilor a fost dobândit tot in procedura Legii 18/1991, astfel încât şi pentru aceste terenuri instanţa urmează a se raporta la menţiunile din caietul de măsurători a Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991. Astfel S  A  a fost pus in posesie cu teren in lăţime de 7,12 metri, iar C  (P ) M  cu teren in lăţime de 5,7 metri; însumate, cele două parcele aflate in  imbre  in proprietatea pârâţilor au o lăţime  de 12,82 metri.

Expertiza tehnică a constatat in teren că parcela cu nr. Cadastral 63618 este stăpânită pe lăţimea de 14,1 metri (deci o diferenţă in plus de 1,28 metri faţă de punerea in posesie). Reclamanţii stăpânesc astfel suprafaţa de 3009 m.p. in loc de 2600 m.p. cât rezultă din caietul de măsurători al Comisiei locale (in plus cu 409 m.p.). Aşa fiind, constatările cuprinse in procesul verbal încheiat la data de 17 05 2015 de Biroul Cadastru al Primăriei Com xxx  (fl 77 dosar), precum şi cele cuprinse in expertiza tehnică, sunt reale in sensul in care parcela lui B  I  şi parcela pârâţilor nu se găsesc pe amplasamentele stabilite cu ocazia punerii in posesie.

Ca  imbre a deplasării limitei de hotar a parcelei cu NC 63618 înspre proprietatea B  I  şi parcelele cu numere cadastrale 60600 şi 4850 sunt translatate către est, peste proprietatea reclamantului, pe o lăţime la stradă de 1,28 metri; de asemenea aşa cum s-a reţinut mai sus, aceste parcele sunt stăpânite pe o lăţime mai mare decât cea pentru care autorii pârâţilor au fost puşi in posesie.

In concluzie, instanţa constată că pentru terenurile cu numere cadastrale 60600 şi 4850, pârâţii nu exercită posesia potrivit cu punerea in posesie; insă chiar dacă pârâtul pretinde o suprafaţă mai mare de teren, instanţa urmează a avea in vedere că hotarul pârâţilor a fost translatat in interiorul proprietăţii reclamantului, pe toată lungimea, in linie dreaptă, doar pe o lăţime de 1,38 metri.

Pentru aceste considerente instanţa urmează a admite in parte acţiunea in revendicare şi va  imbre pârâţii să lase in deplină proprietate şi liniştită posesie a reclamantului suprafaţa de 323,50 m.p., descrisă de lungimea de 234,42 m. şi lăţimea de 1,38 m.,  imbre te in linie dreaptă, de la aliniamentul punctelor 2-9 către interiorul parcelei cu număr cadastral 4850.

Cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata de despăgubiri pentru contravaloarea recoltei urmează a fi respinsă ca nefondată, reclamantul nefăcând dovada că restul terenului pentru care a exercitat posesia, l-a cultivat şi nici cu ce anume l-a cultivat. Prin urmare, evaluarea in abstract a contravalorii unei anumite recolte nu este suficientă pentru admiterea acestui capăt de cerere, in absenţa unor probe care să confirme că reclamantul ar fi intenţionat să cultive pământul.

Constatând culpa procesuală a pârâţilor, in temeiul art. 453 Cod Procedură Civilă, instanţa urmează a  imbre pe aceştia la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamant, onorariu  imbre, taxă de  imbre şi onorariu expertiză tehnică.