Fond funciar

Hotărâre 7451 din 14.12.2015


Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.06.2012,  petenta P  D  a formulat în contradictoriu cu pârâtele COMISIA JUDEŢEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991 A JUD BACĂU şi, plângere împotriva Hotărârii Comisiei judeţene, solicitând instanţei anularea HCJ nr.x , invalidarea deciziei comisiei locale şi pe fond admiterea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate prin cererea iniţială.

În motivare, petenta a arătat că prin cererea nr. formulată de C  D, tatăl reclamantei, şi B  M , în calitate de moştenitori ai defunctului C G  s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 10.000 mp în zona aeroport Bacău, învecinat cu moştenitorii C C, C J, P V  şi rezervă, teren pe care îl stăpânesc din anul 1990 şi asupra căruia au fost puşi de Comisia Locală Nicolae. A mai arătat că terenul provine de la bunicul reclamantei, C  G , care a fost împărţit între moştenitorii acestuia în trei părţi egale, că a fost emis un titlu de proprietate pentru 10000 mp cuprins în fosta moşie Fodor, acesta reprezentând ½ din moştenirea rămasă de la bunicul său, pentru terenul de 10000 mp respingându-li-se cererea prin hotărârea contestată.

În susţinere, a depus înscrisuri.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art.53 din Legea 18/1991

Pârâta Comisia judeţeană B  a depus documentaţia ce a stat la baza emiterii Hotărârii Comisiei Judeţene Bacău.

Comisia Locală Sărata a depus documentaţia ce a stat la baza emiterii TP .

În cauză s-a administrat proba cu expertiză tehnică specialitatea topo-cadastru, raportul efectuat de către expert G A fiind ataşat la filele 16-31, 71-79 dosar vol. II.

La termenul de judecată de la data de 10.03.2015 numita B Ma formulat cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat admiterea cererii reclamantei  şi întocmirea documentaţiei de către cele două pârâte atât în favoarea reclamantei, cât şi în favoarea sa.

La termenul de judecată de la data de 21.04.2015 instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie în interes propriu.

Prin s.c. nr. 3333/27.05.2015, rămasă irevocabilă prin d.c. nr. 631/25.10.2015 a T B pronunţată in dosarul nr. 8825/180/2012 al Judecătoriei Bacău, a fost admisa plângerea petentei P D împotriva H.C.J nr. 15448/11.04.2012, dispunându-se anularea hotărârii şi obligarea pârâtelor comisii la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0,2162 ha, teren pe vechiul amplasament situat în B, T53 P1637, în măsura în care cu privire la întreg acest amplasament nu au fost emise titluri de proprietate pe numele altor persoane, în caz contrar urmând a fi reconstituit pe alte amplasamente libere din rezerva Comisiei locale B . A fost respinsă plângerea pentru diferenţa de teren de 0,7838 ha.

Prin aceeaşi sentinţă a fost dispusă disjungerea cererii de intervenţie în interes propriu formulată de B M şi formarea unui nou dosar,.

La termenul de judecată din data de 08.12.2015 instanţa a dispus respingerea  excepţiei tardivităţii invocată de Comisia Judeţeană B.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin HCJ nr. 15448/11.04.2012 emisă de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Bacău a fost validată propunerea făcută de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar în sensul de a se respinge cererea formulată de  C D şi B M în calitate de moştenitori ai defunctului C G în dosarul nr. 89/247 deoarece nu justifică cu acte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face la cerere de către cei îndreptăţiţi (sau moştenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:

1.că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancţiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privinţa unor astfel de termene fiind incidente dispoziţiile art. 185 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei);

2.după caz, că au fost deposedaţi de regimul comunist ori că sunt moştenitorii celor care au fost deposedaţi de regimul comunist;

3.că ei ori autorii lor au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce priveşte suprafaţa, cât şi în ceea ce priveşte amplasamentul, iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi sunt libere de sarcini;

4.reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere în temeiul Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi numai în ceea ce priveşte diferenţa dintre suprafaţa avută în proprietate şi cea reconstituită potrivit Legii 18/1991 şi cu precizarea că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare;

5.în aplicarea legilor civile succesive şi pe cale de consecinţă, la întocmirea actelor civile (cum sunt şi hotărârile comisiilor judeţene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere în posesie) se ţine cont numai de legea în vigoare la data întocmirii acestora, conform principiului constituţional al aplicării imediate a legii noi; acest principiu se întregeşte în aplicare cu principiul neretroactivităţii legii civile, ceea ce înseamnă că actele cu executare uno ictu, care au fost emise în temeiul legii vechi, se consideră guvernate exclusiv de legea în vigoare la data emiterii (consumării lor), fiind pentru legea nouă facta praeterita, cu consecinţa că aceste drepturi rămân definitiv câştigate; pe baza acestor două principii ale aplicării în timp legilor civile, titlurile reclamanţilor rămân guvernate de legea în vigoare la data emiterii lor (adică dreptul la reconstituire a reclamanţilor rămâne câştigat, dovada acestuia fiind făcută exclusiv în conformitate cu Legea 18/1991), râmând ca actele ulterioare (modificarea titlurilor) să fie guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor (adică de Legea 1/2000);

6.dovedirea suprafeţelor avute şi a amplasamentului terenului se face în prezent în condiţiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin art. 6 (în vigoare la data pronunţării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăţi şi a amplasamentului să se facă conform prevederilor acestui articol (în lipsa înscrisurilor, numai prin martori foşti proprietari, posedând deci titluri de proprietate dinainte de 1990, de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictivă decât Legea 18/1991 care făcea referire numai la martori, fără alte condiţii în plus).

Aşa cum am precizat mai sus, prin Hotărârea Comisiei judeţene Bacău nr. 15448/11.04.2012 s-a validat propunerea făcută de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a municipiului în sensul respingerii cererii formulate de C D şi B M în calitate de moştenitori ai defunctului C Gîn dosarul nr. 89/247 deoarece nu justifică cu acte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat. Această hotărâre s-a dat ca urmare a cererii nr. 29479/25.08.2005 formulate de către C D şi B M în calitate de moştenitori ai defunctului C G cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2 ha din care 1 ha în moşia Fodor, trup Pilat, şi 1 ha în moşia Cristoveanu, trup Haus, teren pe care l-au solicitat şi la data de 18.03.1998 (fila 50 vol. I dosar atasat).

Potrivit certificatului nr. 2982/02.11.1995 emis de către Filiala Arhivelor Statului Jud. Bacău (fila 27 vol. I dosar ataşat), C G  (bunicul petentei B  M ) figurează în rolul agricol al anilor 1920-1921 cu o suprafaţă de 2 ha din care 1 ha în moşia Fodor, trup Pilat, şi 1 ha în moşia Cristoveanu, trup Haus.

Instanţa reţine că petenta B  M  este nepoata lui C  G , totodată fiica lui N  Z  şi N  C , astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele  252-253.

Din înscrisurile aflate la filele 18, 71-90 vol. I dosar rezultă că N  Z  (născută la data de 19.01.1919, decedată în1982) este fiica lui C G  (născut în anul 1881 şi decedat la data de 22.06.1932) şi sora lui C D şi al lui C  G  (născut în anul 1922, soţia acestuia fiind C  E , decedată în anul 2000).

Instanţa reţine că numitul C G nu mai era proprietar al terenurilor în suprafaţă de 2 ha la momentul exproprierii – 1953, fiind decedat din anul 1932. La momentul exproprierii terenul era proprietatea moştenitorilor acestuia, între care şi autoarea petentei BM, moştenitorii primind distinct suprafeţe de teren în compensare, astfel cum rezultă din rolurile agricole ale acestora de la dosar (filele 71-74 vol. I dosar).

Nedea Constantin, tatăl lui B M şi soţul lui N  Z , a figurat la rolul agricol în anul 1959 cu o suprafaţă de 1,97 ha (fila 73, 184 vol. I dosar) din care  0,32 ha teren arabil în ,  X

Prin TP nr. 139351, pe numele lui C  D  (reconstituire în nume propriu) s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 1,9638 ha pe raza com. Nicolae Bălcescu - fila 22 vol. I dosar.

C  G . G  a figurat la rolul agricol în anul 1960 cu o suprafaţă de 1,83 ha, din care 0,33 ha teren arabil în Chetriş (fila 71-71 vol. I dosar).

Prin TP nr. 139323 , pe numele lui C  I. E în calitate de moştenitoare a lui Chirilă Gr. Gheorghe s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 1,6020 ha pe raza com. - fila 21 vol. I dosar.

N C, soţul lui N Z, tatăl petentei B M a figurat la rolul agricol în anul 1960-1961 cu o suprafaţă de 1,97 ha din care 0,32 ha teren arabil în C  (filele 184 vol. I dosar)

Prin TP, (fl. 247 vol. I) pe numele lui C A , N C. N, B C. M, F C. C, în calitate de moştenitori ai lui N  C , s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru suprafaţa de 1,6171 ha pe raza com. N  B .

Instanţa reţine că satul C  este situat în com. T, jud. B , iar potrivit adresei nr. 2854/22.06.2001( fl. 320 emisă de Primăria comunei Tamaşi, numiţii C  Gr. D , C  Gr. G  şi N  Ghe. C nu au solicitat şi nu au fost puşi în posesie pe teritoriul comunei respective.

Cu privire la îndeplinirea condiţiilor necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate solicitată de petenta B  M  prin cererile adresate comisiei locale, instanţa reţine ca aceasta putea solicita doar suprafaţa de teren înscrisă la rolul tatălui său, iar nu şi cele înscrise la rolurile unchilor săi, în cauză neefectuându-se dovada calităţii de moştenitor de pe urma acestora .Cu privire la suprafaţa de teren la care petenta  este îndreptăţită la reconstituire potrivit legilor fondului funciar, instanţa reţine că din suprafaţa totală pentru care s-a efectuat dovada dreptului de proprietate s-a reconstituit deja pe numele tatălui reclamantului suprafaţa de 1,6171 ha, rămânând o diferenţă nereconstituită de 0,36 ha.

Prin urmare, plângerea petentei este întemeiată cu privire la această diferenţă de teren.

Cu privire la vechiul amplasament, se reţine că acesta s-a identificat prin expertiza topo efectuată în cauză pe baza limitelor indicate de către părţi, cel puţin o parte din acesta fiind reconstituit pe numele altor persoane, neputând fi identificată suprafaţa exactă pentru care s-au emis titluri de proprietate şi cea rămasă la dispoziţia comisiei locale, întrucât nu toţi proprietari şi-au intabulat dreptul de proprietate, iar pentru suprafeţele identificate nu există planuri cadastrale întocmite la nivelul municipiului Bacău. Prin urmare, instanţa va obligă cele două pârâte să reconstituie pe numele autorului reclamantei dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 0,36 ha teren pe vechiul amplasament situat în Bacău, T53 P1637, în măsura în care cu privire la întreg acest amplasament nu au fost emise titluri de proprietate pe numele altor persoane, în caz contrar urmând a fi reconstituit pe alte amplasamente libere din rezerva Comisiei locale Bacău.

În ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată, instanţa urmează a respinge această solicitare întrucât la dosar nu a fost depus originalul chitanţei care să ateste plata efectuată cu titlul de onorariu avocat ci doar simple copii, acestea din urmă neputând  genera efecte juridice.