Pretenţii delictuale

 O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 2733/2014

Şedinţa publică de la 03 Decembrie 2014

.

Obiectul cauzei:pretenţii DELICTUALE

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că, prin acţiunea înregistrată la data de 4 mai 2012 reclamanta (...) a chemat în judecată pe pârâtul (...) , pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat acesta la achitarea prejudiciului în valoare de 44.447 lei, împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei , la care se adaugă momentul viramentelor la bugetului statului şi suma actualizată, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin Decizia nr.66/2011 a Curţii de Conturi a României- Camera de Conturi Argeş s-a stabilit „ Urmărirea recuperării de către (...)  , a prejudiciului în valoare de 44.447 lei împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei, care se vor actualiza la data recuperării şi virării acestora la bugetul de stat” , cu termen de realizare la 31.01.2012.

Relevă reclamanta , că în urma încheierii din 25-26.10.2011 a raportului de verificare, a utilizării fondurilor alocate de la Bugetul de Stat cu destinaţia cheltuieli de capital la (...) în 2006-2010, Compartimentul Audit al DSP Argeş, la data de 6.12.2011 comunică Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti că are obligaţia recuperării prejudiciului, care constă din plăţile nelegale efectuate de către acesta către (...) în urma lucrărilor decontate în anul 2008 pentru obiectivul „Reparaţii RK – Secţia Neurologie”.

Reliefează că la data de 24.01.2012, (...) comunică Curţii de Conturi- Camerei de Conturi Argeş că nu s-a recuperat prejudiciul, pentru că (...) se află într-un raport juridic obligaţional de restituire a plăţii datorate către (...) , care se află în procedura insolvenţei – faliment , în dosarul 893/1259/2011 al Tribunalului Specializat Argeş ( Comercial), unde a fost admisă creanţa datorată, motiv pentru care (...) a convocat la conciliere pe pârât pentru a se achita prejudiciul , dar acesta nu a răspuns convocării şi nu a procedat ca atare.

Susţine reclamanta că poate deveni răspunzătoare de prejudiciul cauzat de către pârât, ca urmare a verificării Curţii de Conturi Argeş pentru că din cauza lucrărilor efectuate de societatea aflată în faliment, căreia i s-au virat sume de la bugetul Ministerului Sănătăţii , prin (...) s-a constatat existenţa unui prejudiciu iar conducerea poate fi răspunzătoare, vinovat fiind însă pârâtul (...) Argeş.

In drept , acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 1349 – 1350 , 1381 -1395 din Codul civil , art.720 3  C.pr.civ. , Legea 500/2002, Legea 554/2004, iar în susţinere a depus o serie de înscrisuri aflate la filele 6 -32 , reclamanta fiind scutită de plata taxelor de timbru.

Pârâtul (...)  , legal citat, a formulat întâmpinare aflată la fila 37 -40 din dosar , prin care a invocat atât chestiuni prealabile, dar şi excepţii, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, excepţia privind prescripţia extinctivă a dreptului material la acţiune , excepţia prematurităţii, excepţia inadmisibilităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive .

Reclamanta (...) , a formulat răspuns la întâmpinare, aflat la fila 48 -55 din dosar, solicitând şi judecarea cauzei şi în lipsă potrivit art.242 pct.2 C.pr.civ., solicitând respingerea tuturor cererilor privind chestiunile prealabile dar şi respingerea tuturor celorlalte excepţii invocate, depunându-se la dosar în susţinere înscrisurile de la fila 52 -89 din dosar.

Instanţa analizând cu prioritate excepţiile invocate de către pârât în temeiul art.137 C.pr.civ. , prin prisma actelor şi lucrările dosarului , excepţii care au fost puse în discuţia părţilor, a pronunţat sentinţa nr.10162/26.11.2012, reţinând că reclamanta are calitate procesuală activă, întrucât este ordonator de credite, chiar dacă fondurile au fost repartizate de la bugetul de stat, justificând totodată interesul promovării acţiunii în raport de prejudiciul care s-a creat şi constatat, ca urmare a controlului Curţii de Conturi Argeş  şi a respins aşadar, cele două excepţii în temeiul art.162 C.pr.civ

Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive , instanţa a admis-o reţinând că , acţiunea este prescrisă pentru că , au trecut mai mult de trei ani, de la data când pârâtului i-au fost virate fondurile (anul 2008), ţinându-se seama,  atât de vechile dispoziţii aplicabile Decretul nr. l67/1958 privitor la prescripţia extinctiva, cât şi de noile reglementari stipulate în art.2500 si urm. din noul cod civil.

S-a avut în vedere că, sumele au fost virate, conform dispoziţiilor bugetare9/2008,10/2008,15/2008,17/2008 si 22/2008 si, deci, sunt prescrise toate aceste sume încă din anul 2011.

Împotriva acestei sentinţe, s-a declarat recurs de (...) la Tribunalul Argeş,care prin decizia nr.20104/01.10.2013 l-a admis a casat sentinţa, cu motivarea că, acţiunea reclamantei nu este prescrisă, iar instanţa trebuie să analizeze cauza, pe fond

Astfel, instanţa a continuat judecata, şi a dispus citarea părţilor, iar reclamanta (...) a depus cerere de majorare a pretenţiilor la suma de 12630 lei, motivat de faptul că, se datorează în continuare dobânzi, fiind o creanţă bugetară, depunând anexat calculul dobânzilor..

Prin sentinţa civilă nr. 2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecătoria Piteşti a fost respinsă acţiunea majorată formulată de reclamanta (...),  în contradictoriu cu  pârâtul (...) .

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta (...) este ordonator secundar de credite, fapt care rezultă din obligaţiile stipulate în OMS 886/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţilor de sănătate publică şi a structurii organizatorice.

Astfel că, potrivit regulamentului menţionat, printre obligaţii, sunt şi cele, cum ar fi : „ Finanţează indicatorii aprobaţi în Bugetul de venituri şi cheltuieli ai unităţilor din subordine ; verifică , analizează şi centralizează situaţiile financiare ale unităţilor din subordine ; efectuează controlul respectării disciplinei financiare şi bugetare la unităţile din subordine; avizează şi repartizează bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor sanitare subordonate, şi urmăresc utilizarea eficientă a fondurilor alocate, stabilesc necesarul de credite necesare anuale şi pentru reparaţiile capitale, pentru unităţile subordonate , efectuează repartizarea creditelor bugetare.

Acţiunea formulată , ce face obiectul prezentei cauze, a fost determinată de Decizia Curţii de Conturi nr.66/2011 prin care s-a constatat ca bugetul statului a fost păgubit de către pârâtul - (...) cu suma de 44.447 lei împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei, la care se adaugă în momentul viramentelor la bugetul statului şi suma actualizată.

Astfel, prin decizia menţionata mai sus , Curtea de Conturi verificând lucrările decontate în 2008 de către (...) către (...) DARMANESTI, decontare care s-a făcut pentru obiectivul "Reparaţii RK Neurologie", a constatat efectuarea de plaţi nelegale către unitatea contractanta , prin acceptarea situaţiilor de lucrări prin care s-au înscris cote de deviz mai mari decât cele din devizul oferta şi convenite prin contract.

Totodată, a stabilit pentru parat, recuperarea prejudiciului menţionat mai sus, iar pentru reclamanta (...) , urmărirea recuperării prejudiciului respectiv, deoarece fondurile pentru reparaţii proveneau de la bugetul de stat, deci din fonduri publice.

În acest sens, sunt depuse o serie de înscrisuri: (…).

Pârâtul (...) s-a adresat Tribunalului Argeş – Comercial conform cererii de la fila 73 prin cerere în dosarul de faliment nr. 893/1259/2011, cu privire la (...)  pentru a se înscrie în calitate de creditor, dar cererea a fost respinsă ca nefondată la 10.04.2012.

Această soluţie a fost atacată la Curtea de Apel Piteşti, al cărui obiect îl constituie cererea de admitere a creanţei , care se refera la aceeaşi suma care reprezintă prejudiciul pentru care a fost acţionat in instanţa în prezenta cauză , raportul de cauzalitate dintre (...) si (...) DARMANESTI fiind diferit de cel dintre reclamantă şi pârât. Totodată , potrivit înscrisului menţionat rezultă că sunt alţi creditori care pot recupera un prejudiciu înaintea paratului ( de exemplu AFP Piteşti sau Banca Transilvania), dar este cert că cererea a fost respinsă, iar înscrierea la masa credală nu numai că a fost făcuta târziu, dar şi după ce debitul era deja prescris.

Totodată, instanţa a avut în vedere că pretenţiile solicitate au ca temei de drept un raport juridic obligaţional,  ca urmare a unor fapte juridice delictuale, când  termenul de prescripţie curge de la data săvârşirii faptei,  dată la care reclamantul trebuia si putea sa cunoască paguba (2008 data plaţii către Partener Construct) .

Cu privire la excepţia de  prematuritate instanţa a respins-o pentru că  adresa de convocare la conciliere nr. 1343/27.03.2012, cuprinde elementele esenţiale privind locul si ora convocării la conciliere in data de 18.04.2012 .

Sunt întrunite condiţiile prevăzute expres de art.720 ind.l cod procedura civila. Textul de lege prevede expres ca înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltă parte. în acest scop reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretenţiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnătura de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate. Or, reclamanta a îndeplinit condiţiile textului menţionat, comunicând pârâtului toate înscrisurile, şi a chemat-o la conciliere, pârâtul cunoscând rezultatele controlului, şi a creanţei, pentru care dealtfel în vederea recuperării ei, s-a adresat Tribunalului Comercial Argeş în procedura falimentului, societăţii care a executat lucrările plătite de la bugetul de stat.

De aceea, instanţa a analizat dacă faţă de situaţia de fapt expusă sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 998 din Codul Civil. 

Potrivit disp art. 998-999 C.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela care la ocazionat a-l repara.

Angajarea răspunderii civile delictuale implică îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite, cauzarea unui prejudiciu, vinovăţie şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Prima condiţiile o constituie, deci, săvârşirea unei fapte ilicite.

Fapta ilicită, ca element  al răspunderii civile delictuale, reprezintă orice faptă prin care  încălcându-i-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate  prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei  persoane.

Or, în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate, mai sus, pentru că, reclamanta se prevalează, de Decizia Curţii de Conturi nr.66/2011 prin care s-a constatat ca bugetul statului a fost păgubit de către paratul - (...) cu suma de 44.447 lei impreuna cu despăgubirile civile in valoare de 7.979 lei la care se adaugă in momentul viramentelor la bugetul statului, suma actualizata.

Ceea ce interesează atunci când se analizează fapta ilicită ca element al raspunderii civile delictuale este  obiectivarea, manifestarea exterioară a unei atitudini de conştiinţă şi voinţă  a unei anumite persoane, manifestare  prin care  s-a introdus în contextul relaţiilor sociale un factor nepermis ce a încălcat norma dreptului obiectiv şi a dus prejudicii unui drept subiectiv.

Caracterul ilicit decurge, în mod obiectiv, din această încălcare.

Potrivit art.127 alin1 din  Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de orice natură, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţii.

Operaţiunile desfăşurate de reclamantă se circumscriu prevederilor arătate, fiind o persoană juridică impozabilă,iar modalitatea de constatare a prejudiciului, prin decizia emisă de Curtea de Conturi are caracteristicile unui act administrativ-fiscal ce se referă la modul de administrare a fondurilor bugetare,şi care poate fi contestat în procedura administrativă.

Reclamanta ,aşadar se prevalează de o decizia emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Argeş prin care s-a dispus obligaţia sa , ca instituţie publică, să recupereze prejudiciul în suma menţionată mai sus ,iar pârâtul a formulat acţiune în vederea recuperării sumei de bani, care însă nu s-a finalizat.

Decizia emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Argeş prin care s-a dispus obligaţia sa , ca instituţie publică, să recupereze prejudiciul în suma menţionată mai sus, nu are la bază o sumă certă.

S-a reţinut aceasta, pentru că, paratul - (...) a formulat acţiune în vederea recuperării sumei de bani, care însă nu s-a finalizat cu recuperarea prejudiciului,iar (...) se află într-un raport juridic obligaţional de restituire a plăţii datorate către (...) , care se află în procedura insolvenţei – faliment , în dosarul 893/1259/2011 al Tribunalului Specializat Argeş ( Comercial), unde a fost admisă creanţa datorată, astfel încât nu există legătură de cauzalitate directă.

Împotriva instanţei de fond a declarat recurs reclamanta (...) , recurs înregistrată pe rolul  Tribunalului Argeş la data de 15.10.2014  sub nr. 9103/280/2012* .

În motivarea recursului se arată că, hotărârea instanţei de fond cuprinde motive străine de natura pricinii. Astfel, se reţine de către prima instanţă că, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale că, suma reţinute de Curtea de Conturi a Românie ca urmând a fi recuperată de (...)  de la intimatul-pârât (...) , în calitate de instituţie publică, nu are la bază o sumă certă.

Prin cererea formulată de (...) ,prin care solicită înscrierea în tabelul creditorilor ai debitoarei, (...) în dosarul nr. 893/1259/2011 al Tribunalului Argeş, cu suma de 52426 lei, cerere reţinută de către instanţa de fond şi de către Tribunalul Argeş ca fiind depusă la fila 73, este compusă din debit principal 44.447 lei reprezentând sumă facturată în plus şi încasată necuvenit de către debitoare şi 7979 lei, reprezentând dobânda legală. În motivarea cereri de admitere a creanţei se mai arată de către intimata-pârâtă că, sumele pretinse reprezintă creanţe certe, lichide şi exigibile stabilite prin Raportul de verificare nr.5151 din 25.10.2011 emis de auditorii interni din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, având în vedere acţiunea „auditul performanţei utilizării fondurilor publice cu destinaţie cheltuieli de capital în perioada 2006-2010”, desfăşurată de Camera de Conturi Argeş la D.S.P. Argeş.

În motivare recurenta-reclamantă mai menţionează că, din conţinutul cererii de înscriere a creanţei în tabelul creditorilor ai debitoarei (...) ., intimatul-pârât (...)  prin reprezentanţii si legali cunoşteau foarte bine, ce reprezentă suma pretinsă de (...) , având cunoştinţă că această sumă a fost cheltuită fără o justificare legală, respectiv s-au efectuat plăţi nedatorate antreprenorului (...) şi aceste sume trebuiau recuperate.

Prin calculul făcut în cererea de înscriere în tabelul creditorilor ai debitoarei (...) , (...) a acceptat că datorează suma înscrisă în decizia Camerei de Conturi, atât debitul principal de 44.447 lei, cât şi dobânda de 7979 lei.

Recurenta-reclamantă mai învederează instanţei că, în calitatea de ordonatori secundari de credite, potrivit art.20 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, avea obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate creditele bugetare repartizate.

Prin urmare, mai arată recurenta-reclamantă în temeiul art. 52 alin.12, art.73 alin.1 din Legea nr.500/2002, are dreptul să solicite recuperarea sumei principale în legătură cu care organul de control a decis că a fost nejustificat cheltuită, precum şi dobânda calculată potrivit Codul fiscal, fiind creanţă bugetară.

Intimatul pârât nu a depus întâmpinare.

Analizând sentinţa civilă recurată în raport de criticile formulate, văzând şi prevederile art. 304 ind. 1 Cpr.civ. se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost majorată recurenta-reclamantă, (...)  a solicitat obligarea intimatului- pârât (...) la plata prejudiciului în cuantum de 44447 lei , la plata  dobânzii legale în sumă de 12630 lei calculată până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorate în continuare până la plata integrală a debitului.

Tribunalul reţine că, în urma examinării deficienţelor consemnate în Raportul de audit şi Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr.5224/31.10.2011, încheiat în urma acţiunii de audit de performanţă privind utilizarea fondurilor publice cu destinaţie –cheltuieli de capital în perioada 2006-2010 la (...) , Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr.66/22.11.2011 prin care a decis urmărirea recuperării de către (...) a prejudiciului în sumă de 44.447 lei, împreună cu despăgubirile civile în sumă de 7979 lei, care se vor actualiza  la data recuperării şi virării acestuia la bugetul de stat.

Din conţinutul Decizie nr. 66/22.11.2011, tribunalul mai reţine că, în urma verificărilor lucrărilor de decontarea în anul 2008, la obiectivul „ Reparaţii RK Neurologie  a rezultat că, (...)  a plătit nelegal, către (...)  în baza contractului nr.14937/09.11.2007 şi actul adiţional nr.16746/13.12.2007 suma estimată de 44.447 lei, prin acceptarea situaţiilor de lucrări prin care s-au înscris cote de deviz, respectiv cote de aprovizionare (10%) , cheltuieli indirecte (15%) şi profit (7% ) mai mari decât cele din devizul ofertă şi convenite prin contract.

Prin decizia civilă nr. 2104/2013 Tribunalul Argeş a stabilit că, dreptul la acţiune al recurentei-reclamante (...)  pentru recuperarea prejudiciului cauzat de intimatul –pârâtă (...) s-a născut la data constatării prejudiciului, cu ocazia întocmirii raportului de verificare nr. 5151 din 25.10.2011 (f.9-14 dos. fond).

La punctul 4 din raportul de verificare mai sus menţionat s-a stabilit că, intimatul-pârât (...) a efectuat plăţi nelegale  către (...) pentru efectuarea lucrărilor reparaţii neurologie în sumă de 44.447 lei. Această sumă rezultă din situaţiile de lucrări întocmite de (...) .,în care s-au înscris cote de deviz, respectiv cota de aprovizionare  (10%), cheltuielile indirecte (15%) şi profit (7%), mai mari decât cele din devizul ofertă şi convenit prin contractul nr. 14937/2007 şi actul adiţional nr. 16746/2007 (f.12 dos.fond).

La art. 20 din Legea nr. 500/2002 sunt enumerate categoriile de ordonatori de credite, prin aceştia regăsindu-se şi direcţiile de sănătate publică în calitate de ordonatori secundari de credite, fiind instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii.

 Conform art.21 alin.2  din acelaşi act normativ rolul ordonatorilor  secundari de credite este acela de repartizare a  creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, iar ordonatorii terţiari de credite potrivit alin.3 utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

La art. 52 alin.8, astfel cum era în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată se prevedea că “sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (7) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.

În Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1078/27.07.2010 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt enumerate şi atribuţiile direcţiilor de sănătate în raport cu spitalele.

Potrivit art. 1357  NCC  cel care cauzează altuia un prejudiciul printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară cauză.

Pentru angajarea răspunderea civilă delictuală a intimatului-pârât trebuie să fie întrunite următoarele condiţii: să existe un prejudiciu, prejudiciul să fi fost cauzat de intimatul-pârât, fapta care a cauzat prejudiciu ce se pretinde a fi reparată prin acordarea de despăgubiri să fi fost produsă de intimatului-pârât.

În speţa de faţă intimatul-pârât (...)  a plătit (...)  suma de 44.447 lei , care nu era prevăzută în contractul de lucrări nr. 14937/09.11.2007 şi în actul adiţional nr. 16746/2007, având reprezentare faptului că această sumă depăşeşte valoarea contractului şi devizul ofertă în limita căruia a fost încheiat contractul, fiind săvârşită cu vinovăţie.

Tribunalul constată că, intimatul-pârât a încercat recuperarea sumei de 44.447 lei  prin înscrierea în tabelul creditorilor al debitoarei, (...) în dosarul nr. 893/1259/2011/a1, cerere însă respinsă, dar acest demers juridic nu îl exonerează pe pârât de răspundere.

Prin efectuarea de plăţi nedatorate, depăşind termenii contractuali intimatul-pârât a cauzat un prejudiciu bugetului de stat, iar recurentei-reclamante, în calitatea de ordonator secundar de credite îi revine obligaţia de a recupera această sumă de la cel care a pricinuit-o.

Dacă, intimatul-pârât ar fi plătit contravaloarea lucrărilor contractate în limita negociată prin contractul de lucrări nr. 14937/09.11.2007 şi a actului adiţional nr. 16746/2007 prezenta acţiune ar fi fost lipsită de obiect. 

Tribunalul constată că, prejudiciul în sumă de 44.447 lei a cărui repare o solicită recurenta-reclamantă prin cererea de chemare în judecată este cert, fiind stabilit cu ocazia controlului de către Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi Argeş şi nu s-a făcut dovada că ar fi contestat în instanţă.

În cauză, tribunalul constată că, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, prejudiciul în cuantum de 44.447 lei a cărui recuperare se solicită a fi reparat de intimatul-pârât este rezultatul acţiunii conştiente a acestuia, având reprezentarea că prin fapta sa, va prejudicia bugetul de stat cu suma de 44.447 lei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.321 alin.1 şi alin.2 din C.pr.civ. din 1865 tribunalul va admite recursul formulat de recurenta-reclamantă  (...) , împotriva sentinţei civile nr.2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.9103/280/2012* şi va  modifică sentinţa, în sensul că va admite cererea majorată şi va obliga intimatul-pârât (...)  la plata către recurenta -reclamantă a sumei de 44.447 lei.

Având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, conform căruia autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv , ci şi beneficiul nerealizat, tribunalul va dispune obligarea intimatului-pârât (...) la plata sumei de 12630 lei reprezentând dobânzi calculate până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorată în continuare până la plata integrală a debitului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamanta  (...) , împotriva sentinţei civile nr.2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecatoria Pitesti în dosarul nr.9103/280/2012*, intimat-pârât fiind (…)

Modifică sentinţa, în sensul că admite cererea majorată.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 44447 lei, debit principal, 12630 lei, dobânzi calculate până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorată în continuare până la plata integrală a debitului.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică azi 03.12.2014.

Dosar nr. 9103/280/2012*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 2733/2014

Şedinţa publică de la 03 Decembrie 2014

.

Obiectul cauzei:pretenţii DELICTUALE

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că, prin acţiunea înregistrată la data de 4 mai 2012 reclamanta (...) a chemat în judecată pe pârâtul (...) , pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat acesta la achitarea prejudiciului în valoare de 44.447 lei, împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei , la care se adaugă momentul viramentelor la bugetului statului şi suma actualizată, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin Decizia nr.66/2011 a Curţii de Conturi a României- Camera de Conturi Argeş s-a stabilit „ Urmărirea recuperării de către (...)  , a prejudiciului în valoare de 44.447 lei împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei, care se vor actualiza la data recuperării şi virării acestora la bugetul de stat” , cu termen de realizare la 31.01.2012.

Relevă reclamanta , că în urma încheierii din 25-26.10.2011 a raportului de verificare, a utilizării fondurilor alocate de la Bugetul de Stat cu destinaţia cheltuieli de capital la (...) în 2006-2010, Compartimentul Audit al DSP Argeş, la data de 6.12.2011 comunică Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti că are obligaţia recuperării prejudiciului, care constă din plăţile nelegale efectuate de către acesta către (...) în urma lucrărilor decontate în anul 2008 pentru obiectivul „Reparaţii RK – Secţia Neurologie”.

Reliefează că la data de 24.01.2012, (...) comunică Curţii de Conturi- Camerei de Conturi Argeş că nu s-a recuperat prejudiciul, pentru că (...) se află într-un raport juridic obligaţional de restituire a plăţii datorate către (...) , care se află în procedura insolvenţei – faliment , în dosarul 893/1259/2011 al Tribunalului Specializat Argeş ( Comercial), unde a fost admisă creanţa datorată, motiv pentru care (...) a convocat la conciliere pe pârât pentru a se achita prejudiciul , dar acesta nu a răspuns convocării şi nu a procedat ca atare.

Susţine reclamanta că poate deveni răspunzătoare de prejudiciul cauzat de către pârât, ca urmare a verificării Curţii de Conturi Argeş pentru că din cauza lucrărilor efectuate de societatea aflată în faliment, căreia i s-au virat sume de la bugetul Ministerului Sănătăţii , prin (...) s-a constatat existenţa unui prejudiciu iar conducerea poate fi răspunzătoare, vinovat fiind însă pârâtul (...) Argeş.

In drept , acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 1349 – 1350 , 1381 -1395 din Codul civil , art.720 3  C.pr.civ. , Legea 500/2002, Legea 554/2004, iar în susţinere a depus o serie de înscrisuri aflate la filele 6 -32 , reclamanta fiind scutită de plata taxelor de timbru.

Pârâtul (...)  , legal citat, a formulat întâmpinare aflată la fila 37 -40 din dosar , prin care a invocat atât chestiuni prealabile, dar şi excepţii, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, excepţia privind prescripţia extinctivă a dreptului material la acţiune , excepţia prematurităţii, excepţia inadmisibilităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive .

Reclamanta (...) , a formulat răspuns la întâmpinare, aflat la fila 48 -55 din dosar, solicitând şi judecarea cauzei şi în lipsă potrivit art.242 pct.2 C.pr.civ., solicitând respingerea tuturor cererilor privind chestiunile prealabile dar şi respingerea tuturor celorlalte excepţii invocate, depunându-se la dosar în susţinere înscrisurile de la fila 52 -89 din dosar.

Instanţa analizând cu prioritate excepţiile invocate de către pârât în temeiul art.137 C.pr.civ. , prin prisma actelor şi lucrările dosarului , excepţii care au fost puse în discuţia părţilor, a pronunţat sentinţa nr.10162/26.11.2012, reţinând că reclamanta are calitate procesuală activă, întrucât este ordonator de credite, chiar dacă fondurile au fost repartizate de la bugetul de stat, justificând totodată interesul promovării acţiunii în raport de prejudiciul care s-a creat şi constatat, ca urmare a controlului Curţii de Conturi Argeş  şi a respins aşadar, cele două excepţii în temeiul art.162 C.pr.civ

Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive , instanţa a admis-o reţinând că , acţiunea este prescrisă pentru că , au trecut mai mult de trei ani, de la data când pârâtului i-au fost virate fondurile (anul 2008), ţinându-se seama,  atât de vechile dispoziţii aplicabile Decretul nr. l67/1958 privitor la prescripţia extinctiva, cât şi de noile reglementari stipulate în art.2500 si urm. din noul cod civil.

S-a avut în vedere că, sumele au fost virate, conform dispoziţiilor bugetare9/2008,10/2008,15/2008,17/2008 si 22/2008 si, deci, sunt prescrise toate aceste sume încă din anul 2011.

Împotriva acestei sentinţe, s-a declarat recurs de (...) la Tribunalul Argeş,care prin decizia nr.20104/01.10.2013 l-a admis a casat sentinţa, cu motivarea că, acţiunea reclamantei nu este prescrisă, iar instanţa trebuie să analizeze cauza, pe fond

Astfel, instanţa a continuat judecata, şi a dispus citarea părţilor, iar reclamanta (...) a depus cerere de majorare a pretenţiilor la suma de 12630 lei, motivat de faptul că, se datorează în continuare dobânzi, fiind o creanţă bugetară, depunând anexat calculul dobânzilor..

Prin sentinţa civilă nr. 2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecătoria Piteşti a fost respinsă acţiunea majorată formulată de reclamanta (...),  în contradictoriu cu  pârâtul (...) .

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta (...) este ordonator secundar de credite, fapt care rezultă din obligaţiile stipulate în OMS 886/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţilor de sănătate publică şi a structurii organizatorice.

Astfel că, potrivit regulamentului menţionat, printre obligaţii, sunt şi cele, cum ar fi : „ Finanţează indicatorii aprobaţi în Bugetul de venituri şi cheltuieli ai unităţilor din subordine ; verifică , analizează şi centralizează situaţiile financiare ale unităţilor din subordine ; efectuează controlul respectării disciplinei financiare şi bugetare la unităţile din subordine; avizează şi repartizează bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor sanitare subordonate, şi urmăresc utilizarea eficientă a fondurilor alocate, stabilesc necesarul de credite necesare anuale şi pentru reparaţiile capitale, pentru unităţile subordonate , efectuează repartizarea creditelor bugetare.

Acţiunea formulată , ce face obiectul prezentei cauze, a fost determinată de Decizia Curţii de Conturi nr.66/2011 prin care s-a constatat ca bugetul statului a fost păgubit de către pârâtul - (...) cu suma de 44.447 lei împreună cu despăgubirile civile în valoare de 7.979 lei, la care se adaugă în momentul viramentelor la bugetul statului şi suma actualizată.

Astfel, prin decizia menţionata mai sus , Curtea de Conturi verificând lucrările decontate în 2008 de către (...) către (...) DARMANESTI, decontare care s-a făcut pentru obiectivul "Reparaţii RK Neurologie", a constatat efectuarea de plaţi nelegale către unitatea contractanta , prin acceptarea situaţiilor de lucrări prin care s-au înscris cote de deviz mai mari decât cele din devizul oferta şi convenite prin contract.

Totodată, a stabilit pentru parat, recuperarea prejudiciului menţionat mai sus, iar pentru reclamanta (...) , urmărirea recuperării prejudiciului respectiv, deoarece fondurile pentru reparaţii proveneau de la bugetul de stat, deci din fonduri publice.

În acest sens, sunt depuse o serie de înscrisuri: (…).

Pârâtul (...) s-a adresat Tribunalului Argeş – Comercial conform cererii de la fila 73 prin cerere în dosarul de faliment nr. 893/1259/2011, cu privire la (...)  pentru a se înscrie în calitate de creditor, dar cererea a fost respinsă ca nefondată la 10.04.2012.

Această soluţie a fost atacată la Curtea de Apel Piteşti, al cărui obiect îl constituie cererea de admitere a creanţei , care se refera la aceeaşi suma care reprezintă prejudiciul pentru care a fost acţionat in instanţa în prezenta cauză , raportul de cauzalitate dintre (...) si (...) DARMANESTI fiind diferit de cel dintre reclamantă şi pârât. Totodată , potrivit înscrisului menţionat rezultă că sunt alţi creditori care pot recupera un prejudiciu înaintea paratului ( de exemplu AFP Piteşti sau Banca Transilvania), dar este cert că cererea a fost respinsă, iar înscrierea la masa credală nu numai că a fost făcuta târziu, dar şi după ce debitul era deja prescris.

Totodată, instanţa a avut în vedere că pretenţiile solicitate au ca temei de drept un raport juridic obligaţional,  ca urmare a unor fapte juridice delictuale, când  termenul de prescripţie curge de la data săvârşirii faptei,  dată la care reclamantul trebuia si putea sa cunoască paguba (2008 data plaţii către Partener Construct) .

Cu privire la excepţia de  prematuritate instanţa a respins-o pentru că  adresa de convocare la conciliere nr. 1343/27.03.2012, cuprinde elementele esenţiale privind locul si ora convocării la conciliere in data de 18.04.2012 .

Sunt întrunite condiţiile prevăzute expres de art.720 ind.l cod procedura civila. Textul de lege prevede expres ca înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltă parte. în acest scop reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretenţiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnătura de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate. Or, reclamanta a îndeplinit condiţiile textului menţionat, comunicând pârâtului toate înscrisurile, şi a chemat-o la conciliere, pârâtul cunoscând rezultatele controlului, şi a creanţei, pentru care dealtfel în vederea recuperării ei, s-a adresat Tribunalului Comercial Argeş în procedura falimentului, societăţii care a executat lucrările plătite de la bugetul de stat.

De aceea, instanţa a analizat dacă faţă de situaţia de fapt expusă sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 998 din Codul Civil. 

Potrivit disp art. 998-999 C.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela care la ocazionat a-l repara.

Angajarea răspunderii civile delictuale implică îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite, cauzarea unui prejudiciu, vinovăţie şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Prima condiţiile o constituie, deci, săvârşirea unei fapte ilicite.

Fapta ilicită, ca element  al răspunderii civile delictuale, reprezintă orice faptă prin care  încălcându-i-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate  prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei  persoane.

Or, în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate, mai sus, pentru că, reclamanta se prevalează, de Decizia Curţii de Conturi nr.66/2011 prin care s-a constatat ca bugetul statului a fost păgubit de către paratul - (...) cu suma de 44.447 lei impreuna cu despăgubirile civile in valoare de 7.979 lei la care se adaugă in momentul viramentelor la bugetul statului, suma actualizata.

Ceea ce interesează atunci când se analizează fapta ilicită ca element al raspunderii civile delictuale este  obiectivarea, manifestarea exterioară a unei atitudini de conştiinţă şi voinţă  a unei anumite persoane, manifestare  prin care  s-a introdus în contextul relaţiilor sociale un factor nepermis ce a încălcat norma dreptului obiectiv şi a dus prejudicii unui drept subiectiv.

Caracterul ilicit decurge, în mod obiectiv, din această încălcare.

Potrivit art.127 alin1 din  Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de orice natură, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţii.

Operaţiunile desfăşurate de reclamantă se circumscriu prevederilor arătate, fiind o persoană juridică impozabilă,iar modalitatea de constatare a prejudiciului, prin decizia emisă de Curtea de Conturi are caracteristicile unui act administrativ-fiscal ce se referă la modul de administrare a fondurilor bugetare,şi care poate fi contestat în procedura administrativă.

Reclamanta ,aşadar se prevalează de o decizia emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Argeş prin care s-a dispus obligaţia sa , ca instituţie publică, să recupereze prejudiciul în suma menţionată mai sus ,iar pârâtul a formulat acţiune în vederea recuperării sumei de bani, care însă nu s-a finalizat.

Decizia emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Argeş prin care s-a dispus obligaţia sa , ca instituţie publică, să recupereze prejudiciul în suma menţionată mai sus, nu are la bază o sumă certă.

S-a reţinut aceasta, pentru că, paratul - (...) a formulat acţiune în vederea recuperării sumei de bani, care însă nu s-a finalizat cu recuperarea prejudiciului,iar (...) se află într-un raport juridic obligaţional de restituire a plăţii datorate către (...) , care se află în procedura insolvenţei – faliment , în dosarul 893/1259/2011 al Tribunalului Specializat Argeş ( Comercial), unde a fost admisă creanţa datorată, astfel încât nu există legătură de cauzalitate directă.

Împotriva instanţei de fond a declarat recurs reclamanta (...) , recurs înregistrată pe rolul  Tribunalului Argeş la data de 15.10.2014  sub nr. 9103/280/2012* .

În motivarea recursului se arată că, hotărârea instanţei de fond cuprinde motive străine de natura pricinii. Astfel, se reţine de către prima instanţă că, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale că, suma reţinute de Curtea de Conturi a Românie ca urmând a fi recuperată de (...)  de la intimatul-pârât (...) , în calitate de instituţie publică, nu are la bază o sumă certă.

Prin cererea formulată de (...) ,prin care solicită înscrierea în tabelul creditorilor ai debitoarei, (...) în dosarul nr. 893/1259/2011 al Tribunalului Argeş, cu suma de 52426 lei, cerere reţinută de către instanţa de fond şi de către Tribunalul Argeş ca fiind depusă la fila 73, este compusă din debit principal 44.447 lei reprezentând sumă facturată în plus şi încasată necuvenit de către debitoare şi 7979 lei, reprezentând dobânda legală. În motivarea cereri de admitere a creanţei se mai arată de către intimata-pârâtă că, sumele pretinse reprezintă creanţe certe, lichide şi exigibile stabilite prin Raportul de verificare nr.5151 din 25.10.2011 emis de auditorii interni din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, având în vedere acţiunea „auditul performanţei utilizării fondurilor publice cu destinaţie cheltuieli de capital în perioada 2006-2010”, desfăşurată de Camera de Conturi Argeş la D.S.P. Argeş.

În motivare recurenta-reclamantă mai menţionează că, din conţinutul cererii de înscriere a creanţei în tabelul creditorilor ai debitoarei (...) ., intimatul-pârât (...)  prin reprezentanţii si legali cunoşteau foarte bine, ce reprezentă suma pretinsă de (...) , având cunoştinţă că această sumă a fost cheltuită fără o justificare legală, respectiv s-au efectuat plăţi nedatorate antreprenorului (...) şi aceste sume trebuiau recuperate.

Prin calculul făcut în cererea de înscriere în tabelul creditorilor ai debitoarei (...) , (...) a acceptat că datorează suma înscrisă în decizia Camerei de Conturi, atât debitul principal de 44.447 lei, cât şi dobânda de 7979 lei.

Recurenta-reclamantă mai învederează instanţei că, în calitatea de ordonatori secundari de credite, potrivit art.20 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, avea obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate creditele bugetare repartizate.

Prin urmare, mai arată recurenta-reclamantă în temeiul art. 52 alin.12, art.73 alin.1 din Legea nr.500/2002, are dreptul să solicite recuperarea sumei principale în legătură cu care organul de control a decis că a fost nejustificat cheltuită, precum şi dobânda calculată potrivit Codul fiscal, fiind creanţă bugetară.

Intimatul pârât nu a depus întâmpinare.

Analizând sentinţa civilă recurată în raport de criticile formulate, văzând şi prevederile art. 304 ind. 1 Cpr.civ. se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost majorată recurenta-reclamantă, (...)  a solicitat obligarea intimatului- pârât (...) la plata prejudiciului în cuantum de 44447 lei , la plata  dobânzii legale în sumă de 12630 lei calculată până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorate în continuare până la plata integrală a debitului.

Tribunalul reţine că, în urma examinării deficienţelor consemnate în Raportul de audit şi Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr.5224/31.10.2011, încheiat în urma acţiunii de audit de performanţă privind utilizarea fondurilor publice cu destinaţie –cheltuieli de capital în perioada 2006-2010 la (...) , Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr.66/22.11.2011 prin care a decis urmărirea recuperării de către (...) a prejudiciului în sumă de 44.447 lei, împreună cu despăgubirile civile în sumă de 7979 lei, care se vor actualiza  la data recuperării şi virării acestuia la bugetul de stat.

Din conţinutul Decizie nr. 66/22.11.2011, tribunalul mai reţine că, în urma verificărilor lucrărilor de decontarea în anul 2008, la obiectivul „ Reparaţii RK Neurologie  a rezultat că, (...)  a plătit nelegal, către (...)  în baza contractului nr.14937/09.11.2007 şi actul adiţional nr.16746/13.12.2007 suma estimată de 44.447 lei, prin acceptarea situaţiilor de lucrări prin care s-au înscris cote de deviz, respectiv cote de aprovizionare (10%) , cheltuieli indirecte (15%) şi profit (7% ) mai mari decât cele din devizul ofertă şi convenite prin contract.

Prin decizia civilă nr. 2104/2013 Tribunalul Argeş a stabilit că, dreptul la acţiune al recurentei-reclamante (...)  pentru recuperarea prejudiciului cauzat de intimatul –pârâtă (...) s-a născut la data constatării prejudiciului, cu ocazia întocmirii raportului de verificare nr. 5151 din 25.10.2011 (f.9-14 dos. fond).

La punctul 4 din raportul de verificare mai sus menţionat s-a stabilit că, intimatul-pârât (...) a efectuat plăţi nelegale  către (...) pentru efectuarea lucrărilor reparaţii neurologie în sumă de 44.447 lei. Această sumă rezultă din situaţiile de lucrări întocmite de (...) .,în care s-au înscris cote de deviz, respectiv cota de aprovizionare  (10%), cheltuielile indirecte (15%) şi profit (7%), mai mari decât cele din devizul ofertă şi convenit prin contractul nr. 14937/2007 şi actul adiţional nr. 16746/2007 (f.12 dos.fond).

La art. 20 din Legea nr. 500/2002 sunt enumerate categoriile de ordonatori de credite, prin aceştia regăsindu-se şi direcţiile de sănătate publică în calitate de ordonatori secundari de credite, fiind instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii.

 Conform art.21 alin.2  din acelaşi act normativ rolul ordonatorilor  secundari de credite este acela de repartizare a  creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, iar ordonatorii terţiari de credite potrivit alin.3 utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

La art. 52 alin.8, astfel cum era în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată se prevedea că “sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (7) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.

În Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1078/27.07.2010 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt enumerate şi atribuţiile direcţiilor de sănătate în raport cu spitalele.

Potrivit art. 1357  NCC  cel care cauzează altuia un prejudiciul printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară cauză.

Pentru angajarea răspunderea civilă delictuală a intimatului-pârât trebuie să fie întrunite următoarele condiţii: să existe un prejudiciu, prejudiciul să fi fost cauzat de intimatul-pârât, fapta care a cauzat prejudiciu ce se pretinde a fi reparată prin acordarea de despăgubiri să fi fost produsă de intimatului-pârât.

În speţa de faţă intimatul-pârât (...)  a plătit (...)  suma de 44.447 lei , care nu era prevăzută în contractul de lucrări nr. 14937/09.11.2007 şi în actul adiţional nr. 16746/2007, având reprezentare faptului că această sumă depăşeşte valoarea contractului şi devizul ofertă în limita căruia a fost încheiat contractul, fiind săvârşită cu vinovăţie.

Tribunalul constată că, intimatul-pârât a încercat recuperarea sumei de 44.447 lei  prin înscrierea în tabelul creditorilor al debitoarei, (...) în dosarul nr. 893/1259/2011/a1, cerere însă respinsă, dar acest demers juridic nu îl exonerează pe pârât de răspundere.

Prin efectuarea de plăţi nedatorate, depăşind termenii contractuali intimatul-pârât a cauzat un prejudiciu bugetului de stat, iar recurentei-reclamante, în calitatea de ordonator secundar de credite îi revine obligaţia de a recupera această sumă de la cel care a pricinuit-o.

Dacă, intimatul-pârât ar fi plătit contravaloarea lucrărilor contractate în limita negociată prin contractul de lucrări nr. 14937/09.11.2007 şi a actului adiţional nr. 16746/2007 prezenta acţiune ar fi fost lipsită de obiect. 

Tribunalul constată că, prejudiciul în sumă de 44.447 lei a cărui repare o solicită recurenta-reclamantă prin cererea de chemare în judecată este cert, fiind stabilit cu ocazia controlului de către Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi Argeş şi nu s-a făcut dovada că ar fi contestat în instanţă.

În cauză, tribunalul constată că, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, prejudiciul în cuantum de 44.447 lei a cărui recuperare se solicită a fi reparat de intimatul-pârât este rezultatul acţiunii conştiente a acestuia, având reprezentarea că prin fapta sa, va prejudicia bugetul de stat cu suma de 44.447 lei.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.321 alin.1 şi alin.2 din C.pr.civ. din 1865 tribunalul va admite recursul formulat de recurenta-reclamantă  (...) , împotriva sentinţei civile nr.2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.9103/280/2012* şi va  modifică sentinţa, în sensul că va admite cererea majorată şi va obliga intimatul-pârât (...)  la plata către recurenta -reclamantă a sumei de 44.447 lei.

Având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, conform căruia autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv , ci şi beneficiul nerealizat, tribunalul va dispune obligarea intimatului-pârât (...) la plata sumei de 12630 lei reprezentând dobânzi calculate până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorată în continuare până la plata integrală a debitului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de reclamanta  (...) , împotriva sentinţei civile nr.2556 din data de 17.03.2014 pronunţata de Judecatoria Pitesti în dosarul nr.9103/280/2012*, intimat-pârât fiind (…)

Modifică sentinţa, în sensul că admite cererea majorată.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 44447 lei, debit principal, 12630 lei, dobânzi calculate până la data de 3.03.2014, precum şi a dobânzii fiscale datorată în continuare până la plata integrală a debitului.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică azi 03.12.2014.

Domenii speta

Spete similare