Scutirea de la restituirea indemnizației de creștere a copilului. Aplicabilitatea Legii nr. 126/2014.

Scutirea de la restituirea indemnizației de creștere a copilului. Aplicabilitatea Legii nr. 126/2014.

 Pentru a putea beneficia de  scutirea de plată prevăzută la art. II din Legea nr.126/2014,  se impune condiția ca  debitul să nu fi fost constituit  urmare a declarării de către  beneficiar a unor date neconforme realităţii  şi a  omisiunii declarării  unor informaţii,  în caz contrar,  fiind aplicabile dispozițiile  III alin.1  din Legea 126/2014, potrivit cărora aceste debite nu fac obiectul scutirii.

Secţia de contencios administrativ şi fiscal – Decizia nr.1100/07 septembrie 2016

1. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr…/2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ introdusă de reclamanta B.A., împotriva pârâtei Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială H.

2. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta B.A., criticând-o pentru nelegalitate.

În susţinerea recursului înţelege să invoce motivele de casare prevăzute de art.488 alin. 1 pct. 6 şi 8 din Noul Cod de procedură civilă, din următoarele considerente:

Arată că instanţa de fond, în motivarea hotărârii sale a uzat de motive contradictorii precum si de greşita aplicare a normelor de drept aplicabile în materie.

Astfel, privind motivele de contradictorialitate, după cum se arată și în hotărârea atacata, dar și în aparerile pârâtei, apreciază că se face o grava confuzie între cele doua situaţii juridice în care se află, astfel, deşi cele două  sunt asemănătoare nu sunt identice.

Situaţia care face obiectul prezentului dosar arată că este Decizia nr…  din data de 15/05/2013, decizie care se referă la plata ICC pentru minorul B.T.A., respectiv contractul de mandat încheiat cu A.T.A. SA în data de 23.11.2011, contract pe care l-a ataşat în copie și care nu este semnat de aceasta, iar sumele virate în contul deschis pe numele său arată că au fost ridicate de alte persoane, persoane pe care urmează a le identifica, precizând că nu a lucrat niciodată pe acest contract de mandat.

Menţionează, în ceea ce priveşte plata ICC, referitor la faptul reţinut de către instanţă, că nu a cerut suspendarea ICC. Arată că nu ştia că trebuie să suspende acest contract, întrucât era înregistrată cu contractul de asigurări, contract despre care nimeni nu a avertizat-o că este incompatibil cu plata ICC. De asemenea, arată că suspendarea plăţii în această situaţie a fost făcută de către pârâtă, după cum o dovedesc înscrisurile depuse la dosar.

Mai mult, precizează că pârâta a repus-o în plată după ce a reziliat acest contract.

Situaţia cealaltă arată că priveşte dosarul nr…/…/2014, dosar care a rămas în pronunţare, cu mult după ce instanţa s-a pronunţat în acest dosar.

Prin urmare apreciază că este greşită reţinerea instanţei de fond, care menţionează că are aceeaşi opinie ca şi pârâta, că situaţia de faţă este aceea că nu poate beneficia de prevederile Legii nr.126/2014, deoarece cauza sa este contestată în instanţa și se află în pronunţare și, de asemenea, că la momentul la care a solicitat plata ICC a declarat că nu realizează venituri, ceea ce susţine că este neconform cu realitatea.

De asemenea, arată că instanţa de fond a reţinut și faptul că este în culpa privind nedeclararea de venituri și, prin urmare, pârâta nu se poate face vinovată ca nu i-a verificat veniturile.

In aceasta situaţie, opinează că, interpretarea normelor legale este evazivă și părtinitoare, întrucât:

- pârâta în calitatea ei de instituţie care aprobă și plăteşte aceste ICC-uri precum și alte drepturi sociale, este, și este normal să funcţioneze după norme care printre altele au și reglementate modalităţile de verificare a solicitanţilor precum și modul de derulare a dosarelor aflate în plată, pentru că este o instituţie a Statului și administrează nişte bani care provin de la buget;

- este mai mult ca sigur că, dacă  nu exista controlul Curţii de Conturi a României nici nu se descopereau aceste nereguli în plata ICC, după cum arată  înscrisurile depuse de către pârâta toate aceste dosare de plata ICC au fost descoperite nu doar la nivelul Judeţului H.  ci la nivelul întregii ţări;

- în urma acestor verificări a Curţii de Conturi și a faptului că a explodat acest scandal cu plata acestor ICC-uri s-au emis și aceste acte normative privind amnistierea mamelor, și nu numai;

- este de notorietate dar și de actualitate ca situaţia acestor mame nu se datorează acestora, după cum este și cazul de față întrucât, aceste mame nu au cunoscut și nu au fost încunoştinţate de ceea ce înseamnă venituri supuse impozitului pe venit incompatibile cu plata și încasarea ICC- doar în urma acestor nereguli s-au promulgat o serie de acte normative privind concediul și indemnizaţie pentru creşterea copilului;

- aşa cum a arătat, consideră ca se încadrează pe dispoziţiile legale prevăzute de legea amnistiei mamelor, mai ales ca pârâta nu se poate prevala de propria sa culpă  pentru a putea constata culpa mea, mai ales în situaţia în care pârâta avea cunoştinţă exactă despre ce înseamnă venituri incompatibile cu plata ICC precum și cu faptul că nu era doar de datoria mea să declar veniturile, venituri care erau cunoscute la Administraţia finanţelor Publice iar pârâta avea acces la acestea, daca îşi făcea datoria de a verifica în timp util dosarul de plată, ceea ce aceasta nu a făcut, însă în urma verificării Curţii de Conturi pârâta i-a suspendat din oficiu plata ICC.

Apreciază că nepunerea în aplicare în mod just şi obiectiv a textului de lege consideră că legea amnistiei mamelor nu a fost decât un mijloc electoral, dar mai ales rămâne un text de lege care nu a produs nici un efect, scopul pentru care aceasta lege a fost promulgată fiind acela de a ajuta si susţine familia prin scutirea de la plata a acestor debite.

3. Poziţia intimatei

Intimata a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea recursului, reiterând punctual toate aspectele prezentate în acţiunea introductivă de instanţă.

4. Soluţia instanţei de control judiciar

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea a constatat următoarele:

În ce priveşte motivul de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct. 6 din Cod de Procedură Civilă, respectiv când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, curtea reţine că acesta nu este întemeiat. De altfel, acest motiv nici nu a fost explicitat în motivele de recurs iar în condiţiile în care considerentele expuse de judecătorul fondului sunt clare şi explicite şi converg spre soluţia preconizată nu există nici un temei pentru casarea sentinţei sub acest aspect.

În ce priveşte motivul prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă,  respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, curtea constată că dispoziţiile  Legii nr.126/2014, au fost corect  interpretate şi aplicate de prima instanţă.

Prin acţiunea formulată reclamanta a solicitat ca instanţa să dispună scutirea de la plata sumei de 11961,00  lei încasată cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi constituită debit, conform deciziei nr…  din data e 15.05.2013, în baza  Legii nr.126/2014.

 Este adevărat că art. II  din Legea 126/2014  prevede că „ (1) Debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se scutesc de la plată.

(2) Sumele provenite din debitele recuperate începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eşalonat pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.

(3) Sumele ce urmează a fi restituite în condiţiile alin. (2) nu se actualizează cu indicele de inflaţie şi nu sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi sau majorări de întârziere, după caz.”

Însă, la  art.  III  alin. 1  din acelaşi act normativ,  se prevede excepţia de la regula generală instituită la art. II, în sensul că:  „(1) Debitele cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului/stimulent/stimulent de inserţie acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenţie de către acesta a unor documente despre care cunoştea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II.”

Prin deciziile …/17.12.2013, …/15.05.2013,  s-a stabilit definitiv că reclamanta a  realizat venituri în perioada în care beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copiilor minori, urmare a împrejurării că nu a înţeles să suspende contractul de mandat  şi a contractului de asigurări, context în care s-a decis constituirea debitului în cuantum de 11.961 lei şi recuperarea acestei sume conform legii.

Având în vedere că debitul a fost constituit  urmare a declarării de către  beneficiar a unor date neconforme realităţii  şi a  omisiunii declarării  unor informaţii, în mod corect s-a apreciat de către pârâtă că debitul reclamantei se încadrează în situaţia de excepţie prevăzută la art. III alin.1  din Legea 126/2014, context în care nu poate beneficia de  scutirea de plată prevăzută la art. II.

În baza considerentelor de mai sus,  Curtea a apreciat  că sentinţa  este la adăpost de critica de nelegalitate prevăzută la art. 488 alin. 1 pct. 8, motiv pentru care, potrivit art. 496 C.p.c. s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva sentinţei nr. …/CA/2016 pronunţată de Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Domenii speta

Spete similare