Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice

Sentinţă penală **** din 15.05.2015


Dosar nr. *****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. *****

Şedinţa publică din data de *****

Completul compus din:

PREŞEDINTE– *****

GREFIER – *****

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti a fost reprezentat de procuror *****.

Pe rol urmează pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpata *****, trimisă în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de efectuarea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi fraudă informatică, prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 249 Cod penal cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de *****, fiind cuprinse în conţinutul încheierii de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a stabilit termen pentru pronunţare pentru data de *****şi când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru termenul de astăzi, *****.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ***** emis la data de ***** de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală la data de ***** sub nr. *****, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei ***** sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de efectuarea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi fraudă informatică, prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 249 Cod penal cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

În fapt s-au reţinut următoarele:

La data de *****, numitul *****, în calitate de administrator al *****, cu sediul în *****, a sesizat faptul că în perioada *****, persoane necunoscute au accesat fără drept sistemul informatic al firmei şi au iniţiat transferuri neautorizate de bani prin serviciul MONEYGRAM, fiind transferate sume ce au totalizat 289.922 euro, către diverse persoane din Italia şi Spania.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, în săvârşirea faptei a fost implicată inculpata *****, angajată a firmei, având funcţia de asistent relaţii publice şi comunicare, care a descărcat pe calculatorul pe care îl folosea la locul de muncă o aplicaţie informatică numită „TeamViewer”, ce a permis accesul la aplicaţia master „DELTA WORKS” prin care se puteau efectua diverse operaţiuni ca tranzacţii sau anulări de tranzacţii şi să se acceseze toate aplicaţiile instalate în reţeaua SPEED TRANSFER. La terminarea programului de lucru, pe perioada sfârşitului de săptămână, inculpata ***** a plecat şi a lăsat calculatorul deschis, acest lucru fiind necesar şi permiţând accesul la aplicaţia DELTA WORKS, efectuându-se astfel de la distanţă transferurile neautorizate de bani.

S-a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală hard disk-ul de la staţia de lucru afectată.

Efectuându-se percheziţia informatică s-a stabilit că persoane necunoscute au accesat, de la distanţă, sistemul informatic utilizat în generarea transferurilor frauduloase prin intermediul unei aplicaţii informatice denumită TeamViewer, aplicaţie instalată pe sistemul informatic al persoanei vătămate în data de *****, cu câteva ore înainte de conectarea de la distanţă la acest sistem informatic.

Din punct de vedere tehnic, aplicaţia în cauză poate fi folosită pentru accesarea de la distantă a unui sistem informatic şi transferul de fişiere între două sisteme informatice permiţând vizualizarea desktop-ului sistemului informatic accesat. Pentru a funcţiona conectarea de la distanţă, aplicaţia trebuie instalată atât pe sistemul informatic care se doreşte să fie accesat cât şi cel de unde se face accesarea. După instalare, aplicaţia generează un ID şi o parolă aferentă (care poate fi setată de aplicaţie sau de utilizator), aceste două informaţii fiind necesare persoanei care doreşte să se conecteze de la distantă.

În urma analizării log-urilor aplicaţiei TeamViewer, au fost identificate mai multe conexiuni efectuate în perioada *****de la ID-ul *****, aparţinând unor persoane necunoscute, către ID-ul sistemului informatic al persoanei vătămate, *****. Tot din analiza log-urilor aplicaţiei în cauză, au fost identificate mai multe adrese IP aparţinând unor furnizori de servicii de internet din România, dar în urma verificărilor efectuate nu au fost identificate date utile pentru soluţionarea cauzei. De asemenea, au fost identificate mai multe adrese IP aparţinând unui furnizor de servicii de internet ***** din SUA, conform verificărilor efectuate în reţeaua internet. S-a întocmit o comisie rogatorie către autorităţile judiciare din SUA în vederea contactării companiei americane pentru identificarea persoanei/persoanelor care a/au utilizat adresele IP *****, *****, *****, *****.

Conform răspunsului acestora, adresele IP de mai sus sunt administrate de către un alt client al companiei, şi anume ***** cu sediul în Londra *****. În urma verificărilor efectuate pe Internet se pare că site-ul aparţine unui anume *****, cu adresa*****

S-a procedat la întocmirea unei comisii rogatorii către autorităţile judiciare din Marea Britanie, dar, conform răspunsului primit, nu deţin date cu privire la adresele IP menţionate în solicitare.

S-au verificat tranzacţiile efectuate, ocazie cu care s-a stabilit că pentru iniţierea transferurilor MoneyGram au fost utilizate nume şi date de identitate fictive, neputând fi identificată nicio persoană. Cu privire la persoanele care au primit transferurile de bani, au putut fi identificaţi după CNP numiţii: *****, CNP *****, domiciliat *****, *****, CNP *****, domiciliat în *****, *****, CNP *****, domiciliat în *****, *****, CNP *****, domiciliat în *****, *****, CNP *****, domiciliat *****. Din declaraţiile date, precum şi din verificările efectuate nu au putut fi identificate date utile pentru soluţionarea cauzei, rezultând că aceştia nu au primit niciodată sume de bani prin serviciul Money Gram, nu au înmânat actele de identitate vreunei persoane şi nu au cunoştinţă despre transferurile de bani efectuate, astfel rezultând că şi în cazul acestor persoane s-au folosit CNP-urile în mod fictiv.

A fost audiată inculpata *****, aceasta având o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor. Aceasta a declarat că, în perioada *****a fost angajată a *****, ocupând funcţia de asistent relaţii clienţi, având ca atribuţii soluţionarea reclamaţiilor cu privire la transferurile de bani efectuate de clienţii societăţii. În vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, aceasta utiliza un sistem informatic ce avea instalată aplicaţia Delta Works, aplicaţie dedicată pentru efectuarea transferurilor de bani prin intermediul serviciului MoneyGram. Sus-numita a mai declarat că, în luna *****, l-a cunoscut pe suspectul *****. Inculpata a afirmat că pe măsură ce relaţiile cu suspectul ***** au devenit mai apropiate, acesta a devenit interesat de activitatea pe care o desfăşura în cadrul *****. Ulterior, suspectul i-ar fi solicitat inculpatei să descarce o aplicaţie intitulată Team Viewer, motivând că doreşte să vizualizeze aplicaţiile utilizate de firmă. De asemenea, inculpata a mai afirmat că suspectul ***** i-ar fi înmânat un telefon mobil cu o cartelă preplătită şi i-a solicitat să îi comunice ID-ul şi parola de acces pe care o va genera aplicaţia, prin SMS. Astfel, la data de *****, inculpata ***** a afirmat că a descărcat aplicaţia Team Viewer indicată de suspectul ***** şi i-a transmis acestuia, prin SMS, de pe telefonul primit, parola de acces. La întoarcerea la serviciu, pe data de *****, după sfârşitul de săptămână, inculpata a fost întrebată de către şefii săi cu privire la cele întâmplate, inclusiv dacă şi-a lăsat calculatorul deschis, dar aceasta a negat, pentru a nu fi făcută legătura dintre persoana ei, instalarea aplicaţiei Team Viewer şi transferurile ulterioare neautorizate de bani.

Inculpata ***** a declarat că, la data de ***** a reuşit să ia legătura cu suspectul ***** plecând în excursie la munte, dar acesta a negat că ar avea vreo legătură cu incidentul petrecut şi că el doar a vizualizat aplicaţia firmei doar pe data de *****, în timpul programului de lucru. Alte discuţii cu acesta, despre incident, nu a mai purtat, dar la scurt timp, în luna *****, cei doi s-au despărţit nemaiavând cunoştinţă despre persoana suspectului *****.

Conform fişei postului inculpata ***** avea printre obligaţii şi acelea de bună administrare a bazei de date cu privire la operaţiunile de transferuri de bani, să nu dezvăluie informaţii legate de operaţiuni de transfer de bani altor persoane, să utilizeze cu responsabilitate aparatura din dotare, fără abuzuri, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor pe care le deţine, privitor la activitatea societăţii, răspunde de respectarea legalităţii operaţiunilor derulate, răspunde de respectarea normelor legale privind secretul şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor, răspunde patrimonial şi disciplinar pentru pagubele produse dacă prin fapta şi în legătură cu munca a cauzat pagube materiale societăţii.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: declaraţii reprezentant persoană vătămată; proces – verbal de percheziţie informatică a hard-disk-ului pus la dispoziţiei de persoana vătămată; declaraţii inculpat; declaraţii martori; declaraţii suspect; comisii rogatorii; procese-verbale de investigaţii; procese-verbale de percheziţie domiciliară; procese – verbale de percheziţie informatică.

În drept, s-a reţinut că faptele inculpatei *****, constând în descărcarea pe calculatorul pe care îl folosea la locul de muncă a unei aplicaţii informatice, denumită TEAM VIEWER, ce putea fi folosită pentru accesarea de la distanţă a unui sistem informatic şi transferuri de fişiere între două sisteme informatice, permiţând vizualizarea ecranului sistemului informatic accesat, fapta ei încălcând astfel normele ce reglementează exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, înlesnind efectuarea de transferuri neautorizate de bani, constituie infracţiunile de efectuarea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi fraudă informatică, prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal şi art. 249 Cod penal cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile, persoana vătămată *****, prin reprezentant legal *****, a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 289.922 euro.

Prin încheierea de şedinţă din data de *****, definitivă prin încheierea nr. ***** pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală (file 30-34), judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 345 alin. 1 şi art. 346 alin. 1 Cod procedură penală a respins, ca neîntemeiată, cererea privind neregularitatea actului de sesizare a instanţei formulată de inculpata *****, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ***** al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpata *****.

În şedinţa publică din data de *****, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, i s-au adus la cunoştinţă inculpatei prevederile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.

Inculpata ***** a arătat că înţelege ca judecata să se facă în conformitate cu disp. art. 374 alin. 4 Cod procedură penală. În declaraţia dată în faţa instanţei (file 56-58, d.i.), a recunoscut fapta şi a descris situaţia de fapt, însă a negat săvârşirea acesteia cu vinovăţie, situaţie în care Tribunalul a constatat că nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, astfel că a respins cererea de judecare conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.

În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpata ***** (declaraţie file 56-58 d.i) şi martorii ***** (declaraţie file 120-121 d.i.), ***** (declaraţie file 122-123 d.i.), ***** (declaraţie file 124-125 d.i.), ***** (declaraţie fila 126), ***** (declaraţie fila 127) şi s-a administrat proba cu înscrisuri (file 128-137).

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de *****, inculpata *****, angajată a persoanei vătămate ***** în funcţia de asistent relaţii publice şi comunicare (contract de muncă – file 146-147, vol. I, dup), a descărcat pe calculatorul pe care îl folosea la locul de muncă o aplicaţie informatică numită „TeamViewer” (Din punct de vedere tehnic, aplicaţia poate fi folosită pentru accesarea de la distantă a unui sistem informatic şi transferul de fişiere între două sisteme informatice permiţând vizualizarea desktop-ului sistemului informatic accesat. Pentru a funcţiona conectarea de la distanţă, aplicaţia trebuie instalată atât pe sistemul informatic care se doreşte să fie accesat cât şi pe cel de unde se face accesarea. După instalare, aplicaţia generează un ID şi o parolă aferentă - care poate fi setată de aplicaţie sau de utilizator, aceste două informaţii fiind necesare persoanei care doreşte să se conecteze de la distantă), ce a permis accesul la aplicaţia master „DELTA WORKS” prin care se puteau efectua diverse operaţiuni ca tranzacţii sau anulări de tranzacţii şi să se acceseze toate aplicaţiile instalate în reţeaua SPEED TRANSFER (astfel cum rezultă din declaraţiile inculpatei date atât în faza de urmărire penală – file 111-114, 119-124, 131-133, vol. I, dup – cât şi în faza cercetării judecătoreşti - file 56-58 di, coroborate cu procesul verbal de percheziţie informatică – file 11-15, vol. II dup).

La terminarea programului de lucru, inculpata *****a plecat şi a lăsat calculatorul deschis pe perioada sfârşitului de săptămână (*****), acest lucru permiţând accesul la aplicaţia DELTA WORKS a unor persoane necunoscute care au accesat fără drept sistemul informatic al firmei şi au iniţiat transferuri neautorizate de bani prin serviciul MONEYGRAM, fiind transferate sume ce au totalizat 289.922 euro, către diverse persoane din Italia şi Spania (astfel cum rezultă din declaraţiile inculpatei date atât în faza de urmărire penală – file 111-114, 119-124, 131-133, vol. I, dup – cât şi în faza cercetării judecătoreşti - file 56-58 di, coroborate cu procesul verbal de percheziţie informatică – file 11-15, vol. II dup, ).

În urma analizării log-urilor aplicaţiei TeamViewer, au fost identificate mai multe conexiuni efectuate în perioada *****de la ID-ul *****, aparţinând unor persoane necunoscute, către ID-ul sistemului informatic al persoanei vătămate, *****. Tot din analiza log-urilor aplicaţiei în cauză, au fost identificate mai multe adrese IP aparţinând unor furnizori de servicii de internet din România, dar în urma verificărilor efectuate nu au fost identificate date utile pentru identificarea titularilor respectivelor adrese. De asemenea, au fost identificate mai multe adrese IP (IP *****, *****, *****, *****) aparţinând unui furnizor de servicii de internet ***** din SUA, conform verificărilor efectuate în reţeaua internet (proces-verbal încheiat la data de 10.01.2012 – file 14-91, vol. I dup).

Conform răspunsului furnizorului de servicii de internet ***** din SUA, adresele IP de mai sus sunt administrate de către un alt client al companiei, şi anume ***** cu sediul în Londra*****. În urma verificărilor efectuate pe Internet se pare că site-ul aparţine unui anume *****, cu adresa ***** (comisie rogatorie şi răspuns – file 104-187, vol. IV, dup).

S-a procedat la întocmirea unei comisii rogatorii către autorităţile judiciare din Marea Britanie, dar, conform răspunsului primit, nu deţin date cu privire la adresele IP menţionate în solicitare (comisie rogatorie şi răspuns – file 82-97, vol. III, dup).

În urma verificării tranzacţiilor efectuate s-a stabilit că pentru iniţierea transferurilor MoneyGram au fost utilizate nume şi date de identitate fictive, neputând fi identificată nicio persoană.

Cu privire la persoanele care au primit transferurile de bani, au putut fi identificaţi după CNP numiţii: ***** (CNP *****, domiciliat în *****), ***** (CNP *****, domiciliat în *****), ***** (CNP *****- TM402134, domiciliat în *****), ***** (CNP *****, domiciliat în *****), Coman Gigel (CNP *****, domiciliat *****), astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de ***** (file 172-178, vol. I dup). Din declaraţiile date de *****şi *****, precum şi din verificările efectuate (file 179-188, vol. I dup) a rezultat că acestea nu au primit niciodată sume de bani prin serviciul Money Gram, nu au înmânat actele de identitate vreunei persoane şi nu au cunoştinţă despre transferurile de bani efectuate, astfel că le-au fost folosite CNP-urile în mod fictiv.

În declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpata *****a recunoscut săvârşirea faptei, arătând că, în perioada *****a fost angajată a *****, ocupând funcţia de asistent relaţii clienţi, având ca atribuţii soluţionarea reclamaţiilor cu privire la transferurile de bani efectuate de clienţii societăţii. În vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, utiliza un sistem informatic ce avea instalată aplicaţia Delta Works, aplicaţie dedicată pentru efectuarea transferurilor de bani prin intermediul serviciului MoneyGram. A mai arătat că, în luna *****, l-a cunoscut pe suspectul *****şi, pe măsură ce relaţiile cu suspectul ***** au devenit mai apropiate, acesta a devenit interesat de activitatea pe care o desfăşura în cadrul *****. Ulterior, suspectul i-ar fi solicitat inculpatei să descarce o aplicaţie intitulată Team Viewer, motivând că doreşte să vizualizeze aplicaţiile utilizate de firmă. De asemenea, inculpata a mai arătat că suspectul *****i-ar fi înmânat un telefon mobil cu o cartelă preplătită şi i-a solicitat să îi comunice ID-ul şi parola de acces pe care o va genera aplicaţia, prin SMS. Astfel, la data de *****, inculpata *****a afirmat că a descărcat aplicaţia Team Viewer indicată de suspectul ***** şi i-a transmis acestuia, prin SMS, de pe telefonul primit, parola de acces. La întoarcerea la serviciu, pe data de *****, după sfârşitul de săptămână, inculpata a fost întrebată de către şefii săi cu privire la cele întâmplate, inclusiv dacă şi-a lăsat calculatorul deschis, dar aceasta a negat, pentru a nu fi făcută legătura dintre persoana ei, instalarea aplicaţiei Team Viewer şi transferurile ulterioare neautorizate de bani.

Inculpata *****a declarat că, la data de ***** a reuşit să ia legătura cu suspectul ***** plecând în excursie la munte, dar acesta a negat că ar avea vreo legătură cu incidentul petrecut şi că el doar a vizualizat aplicaţia firmei doar pe data de *****, în timpul programului de lucru. Alte discuţii cu acesta, despre incident, nu a mai purtat, dar la scurt timp, în luna *****, cei doi s-au despărţit nemaiavând cunoştinţă despre persoana suspectului *****.

În faza cercetării judecătoreşti (declaraţie file 56-58 di), inculpata ***** şi-a menţinut declaraţiile de la urmărire penală cu privire la împrejurările de fapt ale comiterii faptelor, însă a precizat că nu a săvârşit faptele cu intenţie, nu a beneficiat de nicio sumă de bani şi nici nu i s-a promis vreo sumă de bani, negând astfel vinovăţia cerută de lege (intenţie pentru ambele infracţiuni pentru care a fost trimisă în judecată) în săvârşirea faptelor.

Tribunalul nu poate reţine această apărare a inculpatei întrucât din probele administrate în cauză (declaraţii inculpată şi declaraţii martori *****, ***** şi *****) rezultă că aceasta a săvârşit faptele cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv intenţie.

Astfel, descărcarea aplicaţiei informatice numită „TeamViewer” de către inculpată s-a făcut cu intenţie directă, aspect care rezultă din declaraţia inculpatei dată în faţa instanţei în care arată că „…am descărcat un program pe calculatorul meu, deşi ştiam că nu am voie să instalez niciun program informatic, ci doar să le folosesc pe cele existente”(fila 57 di) coroborată cu declaraţia martorului ***** în care arată că „…s-a purtat discuţia cu cei maxim 10 angajaţi că nu le este permis să folosească alte programe decât cele instalate pe calculator. […] Nu s-a spus în mod expres că nu au voie să instaleze programe pe calculator, însă fiecăruia i s-a adus la cunoştinţă atribuţiile pe care le are în firmă şi programele pe care le poate folosi. Doar angajaţii IT aveau posibilitatea instalării programelor pe calculator” (file 120-121 di), cu cea a martorului *****în care arată că „…ştiu că angajaţii nu aveau voie să instaleze alte programe decât cele aflate pe calculator, însă din punct de vedere tehnic nu le era restricţionată această posibilitate, astfel că au mai fost situaţii în care s-au mai instalat şi alte programe, iar în momentul în care eu le identificam, le dezinstalam şi atrăgeam atenţia angajatului asupra acestui aspect […] Arăt că, de fapt, programe instalate au fost identificate la punctele de lucru din ţară, în sediul central în care îmi desfăşuram activitatea nu au fost instalate programe de către angajaţi, întrucât eu eram prezent mereu acolo şi dacă aveau nevoie de vreun program îmi solicitau mie să îl instalez”, precum şi cu cea a martorului ***** în care arată că „…angajaţilor li s-a adus la cunoştinţă tot verbal că nu au voie să instaleze alte programe, însă nu ştiu dacă din punct de vedere tehnic le era restricţionată această posibilitate” (fila 124 di).

Sub aspectul înlesnirii altor persoane să pătrundă în sistemul informatic al persoanei vătămate ***** şi să efectueze transferuri neautorizate de bani, producându-i astfel un prejudiciu, inculpata a acţionat cu intenţie indirectă, conform art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal.

Astfel, din declaraţia inculpatei dată în faţa instanţei în care arată că „… am descărcat un program pe calculatorul meu […] l-am întrebat pe Bogdan la ce foloseşte acel program, iar el mi-a răspuns că vrea să vizualizeze imaginea calculatorului. […] Bogdan mi-a solicitat totodată să las calculatorul deschis, însă eu am făcut acest lucru, dar fără a realiza, întrucât am plecat în grabă de la serviciu fiind foarte târziu […] Deşi ştiam că am descărcat acel program, mi-a fost frică să îi spun şefului meu despre acest lucru…”(fila 57 di) coroborată cu declaraţia martorului ***** în care arată că „…constatând că unii dintre angajaţi la finalul programului îşi lăsau calculatoarele deschise li s-a atras atenţia tuturor asupra acestui aspect” (fila 120 di), cu cele ale martorului ***** în care arată că angajaţii care îşi desfăşurau activitatea în firmă aveau obligaţia de a închide calculatoarele la finalul programului, singurul calculator care rămânea deschis era calculatorul meu pentru a avea posibilitatea de a lucra şi de la domiciliu” (fila 122 di, fila 165, vol. I, dup), precum şi cu cea a martorului ***** în care arată că „…la finalul programului de lucru angajaţii aveau obligaţia de a-şi închide calculatoarele, obligaţie adusă la cunoştinţă verbal şi nu în scris sub luare de semnătură […] la angajare li se spunea tuturor acest lucru …” rezultă că inculpata ***** a lăsat calculatorul deschis pentru a-i permite unei persoane să intre în acesta prin intermediul programului descărcat, prevăzând astfel că era posibil să fie produse prejudicii persoanei vătămate şi, deşi nu a urmărit acest lucru, a acceptat producerea acestora.

În drept, fapta inculpatei *****, care în data de *****, fără drept, a descărcat pe calculatorul de serviciu aplicaţia informatică numită „TeamViewer” şi a comunicat codul de acces altei persoane permiţându-i astfel acesteia accesul, fără drept, la respectivul sistemul informatic întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Fapta aceleiaşi inculpate, care a înlesnit (prin instalarea pe calculatorul de serviciu a aplicaţiei informatice numită „TeamViewer”, prin comunicarea codul de acces şi prin lăsarea calculatorului deschis în perioada *****) altor persoane introducerea de date informatice vizând efectuarea de transferuri neautorizate de bani, cauzând astfel o pagubă persoanei vătămate ***** în cuantum de 289.922 euro, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de fraudă informatică prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 249 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal.

Sub aspectul săvârşirii acestei din urmă infracţiuni, Tribunalul constată că inculpata *****a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriu, pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică prev. de art. 249 Cod penal cu aplic art. 5 Cod penal, însă apreciază, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, că forma de participare a inculpatei la săvârşirea acestei infracţiuni este complicitatea şi nu autoratul.

Astfel, conform art. 249 Cod penal, „Introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Din probele administrate (respectiv percheziţia informatică, verificările efectuate de organele de cercetare penală – procese verbale file 2-8, 14-90 vol. I, declaraţii de martori) rezultă că în cauză această faptă a fost comisă în modalitatea introducerii de date informatice, respectiv persoanele care au accesat fără drept sistemul informatic al persoanei vătămate utilizat de inculpată, prin intermediul aplicaţiei dedicate pentru efectuarea transferurilor de bani, Deltawork, au iniţiat transferuri de bani prin Moneygram, prin introducerea în sistemul informatic a unor nume şi date de identitate fictive (cei care ar fi solicitat transferul sumelor de bani) sau nume şi date reale ale unor persoane (cei care ar fi trebuit să ridice sumele de bani transferate) dar care nu au fost părţi în aceste tranzacţii şi nici nu au ridicat vreo sumă de bani.

În urma analizării log-urilor aplicaţiei TeamViewer, au fost identificate mai multe adrese IP aparţinând unor furnizori de servicii de internet din România, dar în urma verificărilor efectuate nu au fost identificate persoanele cărora le-au fost alocate aceste IP.

Astfel fiind, nu există nicio dovadă, nicio probă administrată în cauză care să conducă la concluzia că inculpata a fost cea care a accesat sau una dintre persoanele care au accesat sistemul informatic al persoanei vătămate şi a introdus date informatice fictive pentru a iniţia transferurile neautorizate de bani efectuate în perioada *****.

Însă, inculpata, prin instalarea pe calculatorul de serviciu a aplicaţiei informatice numită „TeamViewer”, prin comunicarea codul de acces unei alte persoane (conform declaraţiei inculpatei – numitului *****) şi prin lăsarea calculatorului deschis în perioada *****, a permis şi a înlesnit altor persoane accesarea sistemului informatic al persoanei vătămate şi introducerea de date informatice vizând efectuarea de transferuri neautorizate de bani, acţiune care se circumscrie formei de participaţie a complicităţii.

În atare situaţie, Tribunalul nu poate reţine susţinerea procurorului în sensul că introducerea de date informatice (ca element material al laturii obiective a infracţiunii de fraudă informatică) s-a făcut de către inculpată odată cu descărcarea aplicaţiei “TeamViewer” pe acel calculator, având mai târziu drept consecinţă producerea unui prejudiciu, respectiv obţinerea unui folos material de către cealaltă persoană, acesteia din urmă reţinându-i-se infracţiunea de fraudă informatică în modalitatea modificării de date informatice, pentru că prin intermediul aplicaţiei anterior menţionate, această persoană a accesat datele informatice ale sistemului informatic aparţinând părţii civile.

În plus, descărcarea pe calculatorul de serviciu a aplicaţiei informatice numită „TeamViewer” şi comunicarea codului de acces altei persoane (permiţându-i astfel acesteia accesul, fără drept, la respectivul sistemul informatic) constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzute de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal, şi nu poate fi în acelaşi timp şi elementul material al laturii obiective a infracţiunii de fraudă informatică prevăzute de art. 249 Cod penal. Simplul acces în sistemul informatic al persoanei vătămate prin intermediul aplicaţiei informatice „TeamViewer” nu a produs prejudiciul reclamat de aceasta, ci introducerea de date în acest sistem, prin intermediul aplicaţiei dedicate pentru efectuarea transferurilor de bani, Deltawork şi iniţierea transferurilor de bani prin Moneygram (activităţi ce nu s-a dovedit a fi fost desfăşurate de inculpată) au condus la acest rezultat.

Astfel fiind, Tribunalul, în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata ***** a fost trimisă în judecată din infracţiunea prev. de art. 249 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 249 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 Cod penal, Tribunalul reţine, aşa cum a reţinut şi procurorul prin rechizitoriu, că legea penală mai favorabilă în speţă este legea nouă, care prevede limite de pedepse mai mici decât legea veche.

Astfel, pedeapsa prevăzută în dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 161/2003 este închisoarea de la 1 la 6 ani, iar conform art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă; pedeapsa prevăzută în dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 161/2003 este închisoarea de la 3 la 12 ani, iar conform art. 249 Cod penal pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Faţă de toate aspectele anterior expuse, Tribunalul constată îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală pentru a dispune condamnarea inculpatei, respectiv constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpată cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv intenţie, astfel că va proceda la condamnarea acesteia pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal şi de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 249 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

La individualizarea pedepselor ce-i vor fi aplicate inculpatei, Tribunalul va ţine seama, conform art. 74 alin. 1 Cod penal, de gravitatea infracţiunilor săvârşite, reflectată de împrejurările şi modul de comitere, respectiv prin descărcarea fără drept a unui program informatic în sistemul informatic al persoanei vătămate pe care îl utiliza în cadrul relaţiilor de muncă, comunicarea codului de acces în sistem altor persoane, ce le-a permis accesarea sistemului informatic de la distanţă, urmarea socialmente periculoasă produsă – o stare de pericol şi un prejudiciu persoanei vătămate în cuantum de 289.922 euro, forma de vinovăţie cu care a săvârşit infracţiunea – intenţia, forma de participaţie a inculpatei - autorat în cazul infracţiunii prev. de art. 365 Cod penal şi complicitate în cazul infracţiunii prev. de art. 249 Cod penal şi de periculozitatea inculpatei reflectată de persoana acesteia, care are un nivel de instruire superior, îşi are asigurate veniturile materiale prin muncă, fiind angajată la ***** (contract individual de muncă – file 131-133 di), nu este cunoscută cu antecedente penale, a avut o bună conduită pe parcursul procesului penal, formulând un autodenunţ (file 106-109, vol. I dup) în care a descris modalitatea de comitere a faptelor şi persoanele participante, a recunoscut faptele pe care le-a săvârşit, însă a negat vinovăţia pentru una dintre ele.

În faţa instanţei de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpata a solicitat judecarea în baza art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, recunoscând faptele şi descriind situaţia de fapt, însă a negat săvârşirea cu vinovăţie, situaţie în care Tribunalul a constatat că nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, astfel că a respins cererea de judecare conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, apreciind că declaraţia de recunoaştere a faptelor nu este totală şi necondiţionată.

Astfel fiind, Tribunalul nu poate primi solicitarea inculpatei prin apărător făcute cu ocazia dezbaterilor pe fond, precum şi în concluziile scrise, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Inculpata a solicitat şi reţinerea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, aspect asupra căruia tribunalul reţine următoarele:

Conform art. 18 din Legea nr. 508/2004, „Persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

Raportând dispoziţia legală anterior enunţată la situaţia concretă din speţă, Tribunalul reţine că inculpata este cercetată şi judecată pentru infracţiuni ce intră în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, conform Legii nr. 508/2004.

Pe parcursul urmăririi penale, la data de ***** a formulat un autodenunţ (file 106-109, vol. I dup) prin care a denunţat şi activitatea infracţională a numitului *****.

Urmare acestui denunţ şi a declaraţiilor inculpatei, prin care a indicat organelor de urmărire penală toate împrejurările comiterii faptelor (situaţie de fapt şi persoane participante), la data de *****, prin ordonanţa nr. *****, s-a început urmărirea penală faţă de suspectul ***** pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 47 rap. la art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 360 alin. 1 şi 3 Cod penal, art. 249 Cod penal şi art. 250 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin prezentul act de sesizare a instanţei s-a dispus, pe lângă trimiterea în judecată a inculpatei *****, disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de suspectul ***** pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 47 rap. la art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 360 alin. 1 şi 3 Cod penal, art. 249 Cod penal şi art. 250 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin adresa nr. ***** din data de ***** (fila 138 di), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a comunicat instanţei că disjungerea din dosarul nr*****, privind pe suspectul *****, a fost înregistrată cu nr. *****, cercetările fiind continuate sub aspectul art. 47 rap. la art. 365 Cod penal, art. 360 Cod penal, art. 249 Cod penal şi art. 250 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, efectuându-se până în prezent activităţi de identificare şi audiere martori.

Este de observat că, la momentul formulării autodenunţului (implicit şi a denunţului) de către inculpată, organele de urmărire penală, deşi efectuaseră toate actele de urmărire penală şi verificările posibile, nu au reuşit identificarea persoanei sau vreuneia dintre persoanele ce se presupune că au accesat de la distanţă sistemul informatic al persoanei vătămate, astfel că urmărirea penală a suspectului *****se datorează exclusiv denunţului şi declaraţiilor inculpatei *****.

În atare situaţie, Tribunalul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 18 din Legea nr. 508/2004 pentru ca inculpata ***** să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepselor prevăzute de lege.

Având în vedere toate aspectele anterior reţinute, Tribunalul se va orienta la pedepse cu închisoarea, inclusiv pentru infracţiunea prev. de art. 365 Cod penal reţinută în sarcina inculpatei pentru care legea prevede pedeapsa închisorii alternativ cu amenda.

De asemenea, Tribunalul va avea în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, inculpata beneficiază, în cazul închisorii (la care, aşa cum s-a arătat anterior, Tribunalul s-a orientat), de reducerea la jumătate a limitelor pedepselor prevăzute de lege.

Astfel, limitele de pedeapsă prevăzute de lege (închisoarea de la 6 luni la 3 ani, conform art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal; închisoarea de la 2 la 7 ani, conform art. 249 Cod penal), reduse la jumătate sunt închisoarea de la 3 luni la 1 an şi 6 luni pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal şi închisoarea de la 1 la 3 ani şi 6 luni pentru infracţiunea prev. de art. 249 Cod penal.

Sub aspectul cuantumului pedepselor ce-i vor fi aplicate inculpatei, Tribunalul se va orientata uşor spre minim, respectiv îi va aplica pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 249 Cod penal şi pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal.

Constatând că faptele pentru care va fi condamnată inculpata au fost săvârşite mai înainte ca pentru vreuna dintre ele să se fi pronunţat o hotărâre de condamnare definitivă, instanţa reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. 1 Cod penal privind concursul de infracţiuni, astfel că, în baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, va dispune contopirea pedepselor ce vor fi stabilite pentru faptele reţinute în sarcina acesteia şi îi va aplica spre executare pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv un spor de 2 luni (o treime din pedeapsa de 6 luni), urmând ca în final să-i fie dată spre executare pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare.

Aplicarea unei pedepse complementare nu este obligatorie, iar Tribunalul apreciază, față de gravitatea infracțiunilor săvârșite și de persoana inculpatei, așa cum s-a reținut anterior, că nu este necesară o astfel de pedeapsă.

Având în vedere cuantumul pedepsei rezultante ce-i va fi aplicată inculpatei (respectiv pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare), Tribunalul nu poate primi solicitarea acesteia de a se dispune amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83 și urm. Cod penal, nefiind îndeplinită condiția referitoare la cuantumul maxim al pedepsei prevăzute de această dispoziție legală (art. 83 alin. 1 lit. a Cod penal, respectiv „pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult doi ani”).

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei rezultante ce-i va fi aplicată inculpatei, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, respectiv pedeapsa rezultantă ce va fi aplicată este închisoarea de până în 3 ani, inculpata nu a mai fost condamnată anterior, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii (declaraţie fila 58 di), iar Tribunalul apreciind, faţă de persoana inculpatei, de comportamentul ei anterior corespunzător, dar şi ulterior comiterii faptelor, de perspectivele de reintegrare în societate prin desfăşurarea unei activităţi licite, dar şi unei munci neremunerate în folosul comunităţii, şi sprijinul familiei de care acesta se bucură, că pronunţarea condamnării constituie un serios avertisment pentru inculpată şi chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie nu va mai săvârşi alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei ei viitoare pentru o perioadă determinată, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul *****, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 şi 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata va fi obligată să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a. să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul *****, la datele fixate de acesta;

b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d. să comunice schimbarea locului de muncă;

e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 şi 4 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata *****va fi obligată să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, la Direcţia de Sănătate Publică - *****sau la Inspectoratul Şcolar Judeţean *****, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală va atrage atenţia inculpatei că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul constată că persoana vătămată *****, prin reprezentant legal *****, s-a constituit parte civilă în cauză, încă din faza de urmărire penală (fila 98, vol. I dup), cu suma de 289.922 euro, reprezentând prejudiciul material suferit prin săvârşirea infracţiunilor.

Instanţa constată că prin săvârşirea infracţiunii de complicitate la fraudă informatică, inculpata i-a produs persoanei *****, constituită parte civilă în cauză din faza de urmărire penală, un prejudiciu în sensul vizat de dispoziţiile art. 1357 şi 1381 Cod civil şi faţă de considerentele reţinute pe latură penală, apreciază că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, respectiv, există fapta ilicită, există prejudiciu, între fapta ilicită şi prejudiciul suferit de partea civilă există legătură de cauzalitate, iar inculpata a săvârşit fapta ilicită cu vinovăţie sub forma intenţiei, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a inculpatei.

De altfel, inculpata *****, în declaraţia dată în faţa instanţei (fila 58 di), a arătat că recunoaşte cuantumul sumei, doreşte să-l achite însă nu are posibilităţi materiale.

Astfel fiind, în baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 5 Cod procedură penală şi art. 1357 şi 1381 Cod civil va obliga pe inculpata ***** la plata către partea civila ***** a sumei de 289.922 euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale.

La producerea prejudiciului părţii civile au contribuit mai multe persoane, printre care şi inculpata *****. Întrucât răspunderea acestora este solidară (poate fi urmărit oricare dintre debitori pentru întreaga sumă), conform art. 1382 Cod civil, instanţa o va obliga pe inculpată la plata întregii sume, iar în situaţia în care o va achita, are la îndemână dreptul de regres împotriva celorlalte persoane care au contribuit la crearea prejudiciului (art. 1383 Cod civil şi art. 1384 alin. 1 Cod civil).

Având în vedere că în faza de urmărire penală nu au fost instituite măsuri asigurătorii, instanţa, în baza art. 397 alin. 2 Cod procedură penală, va institui măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile, imobile şi conturilor aparţinând inculpatei *****, până la concurenţa sumei de 289.922 euro, pentru situaţia în care, până la achitarea debitului, va dobândi bunuri (bunuri viitoare, conform art. 2324 Cod civil, care prevede că: „Cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare. […]”).

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga pe inculpată la plata sumei de 1.500 lei (suma de 1000 lei pentru faza de urmărire penală, conform rechizitoriului şi suma de 500 lei pentru faza de judecată) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpata ***** a fost trimisă în judecată din infracţiunea prev. de art. 249 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 249 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

1. În baza art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la 249 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 18 din Legea nr. 508/2004, condamnă pe inculpata *****  la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de fraudă informatică.

2. În baza art. 365 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 18 din Legea nr. 508/2004, condamnă pe inculpata ***** la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b raportat la art. 38 Cod penal aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicate inculpatei, sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art. 92 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 şi 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a. să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul *****, la datele fixate de acesta;

b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d. să comunice schimbarea locului de muncă;

e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 şi 4 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata ***** va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, la Direcţia de Sănătate Publică - *****sau la Inspectoratul Şcolar Judeţean *****, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatei că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, art. 25 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 19 alin. 5 Cod procedură penală şi art. 1357 şi 1381 Cod civil obligă pe inculpata *****la plata către partea civila ***** (cu sediul în *****) a sumei de 289.922 euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale.

În baza art. 397 alin. 2 Cod procedură penală instituie măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile, imobile şi conturilor aparţinând inculpatei *****, până la concurenţa sumei de 289.922 euro.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpată la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei (conform art. 410 alin. 1 Cod procedură penală).

Pronunţată în şedinţă publică azi, 11.03.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

*****  *****