Ordin de protecţie

Dosar nr. 7998/270/2016

Înreg. 16.12.2016 - ordin de protecţie -

SENTINŢA CIVILĂ NR.  3828  C

Şedinţa din Camera de consiliu din data de 28.12.2016

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE – Adam Daniel Eugen

GREFIER – Ionescu Laureta

Ministerul Public reprezentat de procuror Paris Lidia

Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta … în contradictoriu cu pârâtul …, având ca obiect emitere ordin de protecţie.

La apelul nominal făcut în Camera de consiliu au răspuns avocat …, reprezentând reclamanta, avocat … care substituie pe avocat …, desemnat ca apărător din oficiu pentru pârât.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa învederează că s-a încercat a se lua legătura telefonic cu pârâtul de pe telefonul instanţei, însă nu s-a reuşit acest lucru.

Avocat … arată că pârâtul nu are apărător ales, se află pe teritoriul Angliei, depune la dosar un înscris cu domiciliul său de acolo, eventual a fi citat la adresa menţionată în acel înscris.

Avocat …arată că nu se ştie sigur dacă acesta este plecat sau nu, consideră că nu este lipsă de procedură cu acesta atât timp cât la termenul anterior s-a prezentat apărătorul său din procesul de divorţ, pârâtul are cunoştinţă de proces, astăzi a venit la instanţă şi mama pârâtului.

Reprezentantul Parchetului consideră că din moment ce a fost prezent un avocat ales de pârât în dosarul de divorţ, pârâtul are termen în cunoştinţă. 

Instanţa, având în vedere cele arătate la termenul anterior de avocat … care a menţionat că este avocat ales în dosarul de divorţ al părţilor, căreia i s-a comunicat de către pârât că ar fi pe rolul instanţei un ordin de protecţie, apreciază că pârâtul cunoaşte de acest dosar, acesta fiind şi rostul citaţiei ca act de procedură, respectiv ca partea să fie înştiinţată de existenţa dosarului, astfel încât instanţa apreciază că se poate trece la soluţionarea cauzei.

Instanţa pune în discuţie competenţa în soluţionarea cauzei.

Ambii apărători arată că Judecătoria Oneşti este competentă în soluţionarea prezentei cauze.

Reprezentantul Parchetului Oneşti arată că Judecătoria Oneşti este competentă în soluţionarea cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 131 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei şi prevederile art.25 din Legea nr.217/2003, instanţa constată că este competentă material şi teritorial să judece prezenta cauză şi pune în discuţie estimarea duratei cercetării procesului.

Ambii apărători arată că estimează o durată a cercetării procesului de 2 termene.

Reprezentantul Parchetului Oneşti arată de asemenea că estimează durata cercetării procesului la 2 termene.

În temeiul dispoziţiilor art.238 Cod procedură civilă, instanţa estimează o durată a cercetării procesului de 10 zile şi, nemaifiind chestiuni prealabile de discutat, acordă cuvântul pentru formularea probelor.

Avocat … solicită proba cu înscrisurile de la dosar şi proba testimonială cu 2 martori, respectiv … şi … …, martori aflaţi la uşa instanţei.

Avocat … solicită proba cu înscrisurile de la dosar.

Reprezentantul Parchetului Oneşti arată că este de acord cu probele solicitate de părţi.

Instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile de la dosar şi cu martorii solicitaţi de reclamantă, ca fiind admisibile şi putând duce la soluţionarea cauzei, în temeiul art.255 raportat la art.258 din Codul de procedură civilă.

Se prezintă în sală şi reclamanta care se legitimează, aceasta prezentând C.I. seria XC nr…., C.N.P…..

Se procedează la audierea martorilor propuşi de reclamantă, sub prestare de jurământ,  declaraţiile acestora fiind consemnate la dosar.

În timpul audierii martorului … se prezintă avocat … care depune la dosar împuternicire avocaţială cu menţiunea că înţelege să-l reprezinte pe intimat ca avocat ales.

Avocat … arată că în acest caz mandatul avocatului din oficiu încetează, depune la dosar referatul privind onorarul de avocat şi solicită a aprecia instanţa asupra cuantumului onorarului pentru avocat din oficiu.

Avocat … solicită şi pentru pârât proba testimonială cu 2 martori, respectiv .. . şi …, martori ce se află la uşa instanţei.

Avocat … arată că nu se opune probei solicitate, a aprecia instanţa.

Reprezentantul parchetului arată că nu se opune probei solicitate.

Instanţa încuviinţează şi pentru pârât proba testimonială, constatându-o admisibilă şi putând duce la soluţionarea cauzei, conform art.255 raportat la art.258 Cod procedură civilă.

Se procedează la audierea martorilor propuşi de pârât, sub prestare de jurământ, declaraţiile acestora fiind consemnate la dosar.

Avocat … depune la dosar două planşe foto, cu menţiunea că în timpul audierii martorei … a mai depus la dosar o planşă foto.

Avocat … arată că are cunoştinţă de aceste planşe foto.

Reprezentantul Parchetului Oneşti vizualizează planşele foto depuse de intimat.

Avocat … arată că ar vrea să mai depună nişte înscrisuri, respectiv convorbiri telefonice pentru a se vedea că ambele părţi au un limbaj licenţios unul la adresa celuilalt, a aprecia instanţa. 

Avocat …. arată că s-a epuizat probatoriul, nu se mai impune depunerea de înscrisuri.

Reprezentantul Parchetului Oneşti arată că lasă la apreciere cererea apărătorului pârâtului.

Avocat Norocel solicită a analiza instanţa, consideră că ar fi necesară depunerea acestor înscrisuri.

Avocat …. arată că au fost audiaţi martorii, sunt prieteni ai pârâtului, nu s-a menţionat de niciunul că reclamanta ar fi proferat ameninţări la adresa pârâtului.

Instanţa, având în vedere probatoriul administrat în cauză, apreciază că nu se mai impune depunerea la dosar a înscrisurilor menţionate şi, nemaifiind alte cereri de formulat, în temeiul art.244 Cod procedură civilă declară încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat …. arată că faţă de probatoriul administrat, înscrisuri, martori, se impune emiterea unui ordin de protecţie cu interdicţiile prevăzute de Legea nr.217/2003. Este o situaţie tensionată, acutizată după introducerea acţiunii de divorţ. Pârâtul este plecat în Anglia, însă ar putea pune în practică ameninţările, dovadă că a venit în ţară în 3 ore. În ţară locuieşte atât în …, cât şi la domiciliul comun. Reclamanta nu are de unde să prevadă când va veni la uşa ei. Că au existat conflicte s-a confirmat prin însăşi solicitarea emiterii unui ordin de protecţie. Urmează a se definitiva şi situaţia cu divorţul, cât şi plângerea reclamantei depusă la Poliţia …. Intimatul are un comportament impulsiv, schimbător. Ameninţările lui sunt foarte grave, nu le-a dus la bun sfârşit, dar nici nu putem aştepta să le ducă. S-a dovedit ceea ce s-a arătat prin cerere, intimatul este impulsiv, schimbător, au fost perioade impulsive, i-a fost pusă reclamantei perna pe faţă. Din depoziţiile martorilor reiese că reclamanta se teme, că pârâtul este violent, impulsiv, prezenţa sa crează frică. Consideră că cererea este întemeiată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia, obligarea păstrării distanţei atât faţă de locuinţă, cât şi faţă de locul de muncă al reclamantei, a interzice orice fel de contact telefonic, prin corespondenţă cu reclamanta. Când se întoarce în ţară se poate duce la locuinţa din …

Avocat … arată că s-a formulat cerere de emitere ordin de protecţie împotriva pârâtului motivat de faptul că în urma unor mesaje, reclamanta dar şi fiica părţilor ar fi ameninţate, traumatizate psihic. Din cuprinsul Legii 217/2003 reiese că trebuie să fie vorba de o urgenţă prin care violenţa s-a materializat. Este un semnal de alarmă asupra modului în care reclamanta încearcă să acţioneze împotriva soţului. A înţeles să introducă  acţiune pe motiv că pârâtul ar veni acasă de Crăciun. I-a indicat ca locuinţă adresa din … deşi ştia că nu mai locuieşte în România. Ar putea fi un semn de întrebare, cum după evenimentul din 24 noiembrie se promovează un astfel de ordin. Prin acest ordin nu se încearcă decât frângerea inimii pârâtului referitor la copilul său, el nu doreşte decât să aibă legături cu minora. El spune mereu că vine acasă, dar a venit doar pentru fetiţă, este un tată care-şi doreşte să petreacă mai mult timp cu fetiţa sa şi faţă de aceste aspecte, apreciază că nu sunt întrunite dispoziţiile Legii 217/2003. Solicită ca instanţa să analizeze în mod concret ce s-a întâmplat între părţi, a nu satisface dorinţele reclamantei. Pârâtul este o persoană care îşi doreşte o legătură cu fiica sa. După evenimentul din 24.11.2016 reclamanta l-a invitat pe pârât să vină la locuinţă să stea cu fiica lor, iar pe data de 27.11.2016 el a plecat. Martorii reclamantei s-au contrazis, pârâtul a plecat din locuinţa comună după sărbătorirea zilei de naştere a minorei. A venit poliţia şi nu s-au luat niciun fel de măsuri împotriva lui. Dacă cineva sună la 112 poliţia este obligată să se prezinte, nu s-a dovedit că s-a întâmplat ceva rău. Nu ne putem juca cu stările cuiva, a analiza instanţa cererea cu multă atenţie. Limbajul neadecvat este frecventat de ambii soţi. Reclamanta a răspuns cu aceeaşi monedă. Erau obişnuiţi cu jigniri, mesajele nu au fost duse la bun sfârşit. A-i interzice să se apropie de casă ar însemna să nu se mai poată vedea cu fiica lui. Este în beneficiul copilului să aibă legături  cu ambii părinţi. Nu s-a făcut dovada urgenţei, vine cineva şi spune că odată au avut loc violenţe fizice. De ce reclamanta l-a mai primit în locuinţă după incidentul din 24.11.2016? Se spune că s-a crezut că ar veni de Crăciun, însă el nu a venit, este acolo, munceşte. S-a spus că fiica este timorată de tată. Nu reiese de nicăieri că minora ar fi fost maltratată de către tatăl ei. Solicită a observa instanţa dacă cererea formulată se încadrează în parametrii legali, având în vedere distanţa, probele administrate, contextul în care părţile îşi spun unele cuvinte. Este pârâtul persoana ce poate să-i facă rău mamei copilului său? Nu, Poliţia nu a luat nicio măsură împotriva lui.

În repică, avocat … menţionează că a arătat în cerere că reclamanta se teme pentru viaţa minorei. În ce priveşte prezenţa poliţiei, nu a fost sancţionat pârâtul întrucât se liniştise şi reclamanta nu a depus la acel moment plângere împotriva sa. Plângere a formulat ulterior, este un dosar deschis la poliţie, nu i-a interzis niciodată pârâtului să-şi vadă fiica. Nici din mesajele telefonice nu rezultă acest lucru. Nu poate să nu se teamă reclamanta de un astfel de om. Cine ar putea garanta că nu poate veni să facă ceea ce transmite prin mesaje?

Avocat … în replică, arată că se merge pe faptul că ar putea veni pârâtul acasă din Anglia, este problema reclamantei dacă se teme pentru viaţa fiicei ei.

Reprezentantul Parchetului Oneşti, având în vedere probatoriul administrat în cauză, apreciază să se impune emiterea unui ordin de protecţie aşa cum s-a solicitat, motiv pentru care solicită admiterea acţiunii.

Dezbaterile fiind terminate, instanţa reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16.12.2016 sub nr. 7998/270/2016 reclamanta …, cu domiciliul  în …, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …, emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului în sensul de a fi obligat acesta la păstrarea unei distanţe minime faţă de reclamantă,  de domiciliul actual al reclamantei din … şi faţă de locul de muncă al acesteia din … –…. S-a solicitat a se dispune şi interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că este căsătorită cu pârâtul, fiind despărţiţi în fapt de aproximativ un an de zile. Datorită violenţelor verbale şi psihice exercitate asupra sa, în luna noiembrie 2016 a promovat acţiune de divorţ. A primit de la pârât mesaje de ameninţare cu moartea, la cele mai târzii ore din noapte, preferând injurii şi cuvinte vulgare la adresa reclamantei, de câte ori vorbea cu minora de trei ani. Au fost scene de violenţă în care pârâtul a dorit să o omoare pe reclamantă, punându-i perna pe faţă, fără ca aceasta să poată respira. Pârâtul poartă tot timpul asupra sa o armă albă, gen lamă, cu care o ameninţă permanent. Ultimul episod violent s-a produs în noaptea de 24.11.2016, orele 23, când pârâtul a venit la domiciliul reclamantei, fiind plecat de aproximativ 10 luni, începând să bată cu pumnii şi cu picioarele  în uşă, cerându-i acesteia să-i deschidă. Reclamanta s-a speriat foarte tare, a deschis uşa, a apelat pe tatăl său, care a venit în 10 minute împreună cu Poliţia, pe care o anunţase. A fost scos din domiciliu de către organele de poliţie, care au recomandat reclamantei să solicite de la instanţă emiterea unui ordin de protecţie. În ultimele luni a primit mesaje de ameninţare cu moartea, reclamanta şi părinţii săi, astfel încât au fost nevoiţi să îi blocheze apelurile şi mesajele.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 217/2003.

În dovedire, reclamanta a depus mai multe înscrisuri.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 217/2003.

Pârâtul nu a depus întâmpinare, în instanţă fiind reprezentat iniţial de avocat din oficiu, ulterior fiind reprezentat de avocat ales.

La termenul din data de 28.12.2016 instanţa, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, a încuviinţat proba cu înscrisuri şi proba testimonială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta este căsătorită cu pârâtul, iar din căsătorie a rezultat minora …, născută la data de …., aspect ce rezultă din certificatul de naştere depus la dosar (fila 14). 

Prin cererea formulată reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului în sensul de a fi obligat acesta la păstrarea unei distanţe minime faţă de reclamantă, de domiciliul actual al reclamantei din … şi faţă de locul de muncă al acesteia din …. S-a solicitat a se dispune şi interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri.

Martorul …, propus de reclamantă, a arătat că pârâtul este plecat în Anglia de aproximativ un an de zile, iar în ziua de 25 noiembrie 2016 a venit în ţară când copilul părţilor a făcut trei ani, venirea acestuia în ţară nefiind anunţată. Cu o zi sau două înainte de data naşterii minorei pârâtul s-a prezentat la locuinţa reclamantei, a bătut cu putere în uşa locuinţei şi, pentru a nu trezi copilul, aceasta i-a deschis, lucru care se întâmpla la ora 11 noaptea. În acea seară martorul a primit un telefon de la reclamantă care i-a spus plângând că pârâtul este acasă, că nu vrea să părăsească apartamentul şi l-a chemat la ea. Martorul a sunat la poliţie care a ajuns la locuinţa reclamantei înaintea martorului. L-a observat pe pârât că nu era în stare de ebrietate, însă era agitat. Poliţia a reuşit să îl convingă să îşi ia bagajele şi să plece, reclamanta fiind agitată, în sensul că plângea, neaşteptându-se la aşa ceva. A arătat martorul că a considerat că pârâtul are un comportament deviant, cu unele probleme de natură psihică, comportament care s-a agravat de când este plecat în Marea Britanie. Pârâtul umblă la el cu o linguriţă ascuţită pentru că avea un conflict cu o altă persoană şi pentru a se apăra în caz de nevoie, este o persoană impulsivă, o fire conflictuală, se enerva fără motiv, moment în care ameninţa verbal, fiind ameninţat şi martorul şi familia lui. Nu a văzut-o bătută pe pârâtă, însă ştie că pârâtul trimitea reclamantei mesaje de ameninţare cu moartea. L-a văzut pe pârât şi la o zi, două după evenimentul din 25 noiembrie, mergând chiar acasă la martor, cerându-şi scuze pentru cele întâmplate, în aceste zile pârâtul stând cu minora în timpul cât reclamanta era la serviciu. Pârâtul nu s-a manifestat niciodată violent faţă de copil, însă a continuat să trimită mesaje ameninţătoare şi după ce a plecat înapoi în Anglia. Pârâtul nu a materializat nicio ameninţare, însă prin mesajele şi telefoanele date a reuşit să inducă reclamantei o stare de teamă. Nu i s-a îngrădit niciodată pârâtului dreptul de a avea legături cu fata lui, aceştia vorbind pe skype şi la telefon. După ce pârâtul a plecat din ţară reclamanta i-a restricţionat acestuia posibilitatea să ia legătura cu minora, însă nu ştie dacă în prezent mai există această restricţie. Cât timp reclamanta era la serviciu minora nu a stat singură numai cu pârâtul, ci şi cu bunica maternă, deoarece pârâtul nu s-a ocupat de minoră şi exista o temere de a-l lăsa singur cu minora, întrucât prin mesajele expediate pârâtul a arătat că o va lua pe minor şi va pleca cu ea.

Martora …., propusă tot de reclamantă, a arătat că părţile se înţeleg rău din cauza comportamentului pârâtului, acesta manifestând o violenţă verbală şi fizică faţă de reclamantă şi verbală faţă de restul familie, cu excepţia minorei, faţă de care nu se manifestă violent nici fizic şi nici verbal. Pârâtul a venit din străinătate în luna noiembrie şi înainte să vină în ţară trimitea mesaje că vine a doua zi în ţară, că vine la noapte, trimiţând des astfel de mesaje, astfel că reclamanta nu ştia la ce să se aştepte, dacă vine sau nu. Când a fost în ţară în luna noiembrie pârâtul s-a dus la locuinţa reclamantei care se afla împreună cu minora, fiind chemată şi poliţia deoarece pârâtul făcea scandal. Reclamanta a sunat martora după ce a plecat poliţia şi a simţit-o pe aceasta la telefon fiind foarte agitată, plângând, neputând să o liniştească. Mesajele de ameninţare au fost mai dese după ce pârâtul a aflat că reclamanta doreşte să divorţeze. În timpul în care au locuit împreună, înainte ca pârâtul să plece în străinătate, reclamanta i-a relatat martorei două episoade de violenţă, unul constând în faptul că i-a fost pusă perna pe faţă şi unul când i-a fost pus cuţitul la gât. Pârâtul este impulsiv şi are un comportament foarte schimbător, în sensul că are momente când recunoaşte că greşeşte, după care apar neînţelegeri, ameninţări şi, văzând că nu este iertat, încearcă să provoace milă. Sub pretextul că dorea să vorbească cu minora, pârâtul profita de ocazie şi profera ameninţări la adresa martorei şi a reclamantei, astfel că s-a limitat posibilitatea acestuia de a avea legături cu minora, însă aceste restricţii durau foarte puţin pentru că dacă era blocat accesul pe internet pe contul reclamantei, pârâtul o aborda pe martoră sau pe mama reclamantei pe care le ruga să nu-i mai fie blocat accesul, moment în care se intervenea şi pârâtul avea din nou acces, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori. Telefoanele erau date de pârât în timpul nopţii de seara până dimineaţa, deşi acesta putea să sune şi în timpul zilei pentru a vorbi cu minora, însă acesta prefera să sune în timpul nopţii ştiind că minora se află la reclamantă. A arătat martora că prin venirea lui în ţară, neanunţată, pârâtul a demonstrat că ceea ce spune prin mesaje, respectiv că poate veni acasă oricând, poate face. Certurile începeau de obicei din cauza pârâtului, însă la ceartă participau amândoi, în sensul că şi reclamanta era violentă verbal faţă de pârât.

Martorul …., propus de pârât, a arătat că pârâtul este plecat în străinătate de mai mult timp, iar când venea acasă, venea la familia lui, la soţie şi la copil. L-a văzut pe pârât în ziua de 26 noiembrie 2016, acesta având o geantă de voiaj pentru că se pregătea să plece a doua zi, acesta spunându-i că a fost în ţară numai pentru ziua fetei. Îl cunoaşte pe pârât de peste douăzeci de ani, acesta este un om inteligent, este din fire mai impulsiv, mai rău de gură, însă îşi iubeşte familia. A arătat că nu ştie dacă există neînţelegeri între reclamantă şi pârât sau rudele acestora.

Martorul …., propus de tot pârât, a arătat că pârâtul este plecat în Anglia de câteva luni, ultima dată venind în ţară în luna noiembrie, chiar martorul aducându-l de la aeroport pe 24-25 noiembrie şi ducându-l înapoi pe 27 noiembrie, ştiind că vine în ţară pentru ziua fetei lui. L-a lăsat cu taxiul la blocul în care ştie că locuieşte soţia lui şi l-a luat din acelaşi loc, acesta făcându-i semn de la balcon că va coborî. Pârâtul nu este un om rău, vorbeşte multe, dar nu face ceea ce spune.

Conform art. 4 lit. a din Legea nr. 217/2003 prin violenţă verbală se înţelege „adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare”, iar conform lit. b din acelaşi articol prin violenţă psihologică se înţelege „impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar”. De asemenea, conform art. 4 lit. c din aceeaşi lege, prin violenţă fizică se înţelege „vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar”.

Coroborând declaraţiile martorilor arătate mai sus, instanţa reţine că în prezent între părţi există o stare tensionată, din cele expuse rezultând în principal o violenţă psihică a pârâtului faţă de reclamantă, comportamentul pârâtului fiind de natură a provoca acesteia suferinţe psihice, emoţionale, psihologice, inducându-i o stare de teamă, situaţie în care apreciază că la acest moment se impune a fi instituite anumite măsuri specifice ordinului de protecţie. Presiunea psihică evidentă pe care o exercită pârâtul asupra reclamantei rezultă din numărul mesajelor, conţinutul acestora si limbajul vulgar folosit. Din comportamentul diferit al pârâtului faţă de minoră şi faţă de reclamantă (martorii arătând că nu se manifestă violent faţă de minoră, ci numai faţă de reclamantă) rezultă că acesta trece de la o stare la alta foarte uşor, fiind imprevizibil în manifestările sale, ceea ce provoacă o spaimă reclamantei, neştiind practic la ce să se aştepte. Este practic imposibil ca o persoană (mai ales de sex feminin) să rămână pasivă, mai exact să nu trăiască cu teamă, în condiţiile în care primeşte foarte des telefoane noaptea şi mesaje ca cele depuse la dosar. Faptul că până în prezent pârâtul nu a pus în practică nicio ameninţare nu conduce la concluzia că nu este necesară luarea unor măsuri specifice ordinului de protecţie, acestea având rolul să prevină violenţa în familie.

Având în vedere că pârâtului nu i se îngrădeşte dreptul de a avea legături cu minora, este de neînţeles comportamentul acestuia faţă de reclamantă, având în vedere că prin acesta poate ţine legătura cu copilul, inducerea unei stări de teamă reclamantei afectând relaţia dintre pârât şi minoră. Aşa cum au arătat martorii, chiar şi în condiţiile în care i se restricţiona pârâtului accesul la contul reclamantei, acesta reuşeau să ia legătura cu minora apelând la mama sau sora reclamantei, de unde rezultă că luarea unor măsuri specifice ordinului de protecţie nu va afecta în mod real relaţia dintre pârât şi copilul său, având în vedere că între această relaţie şi protejarea reclamantei se impune a oferi protecţie reclamantei, mai ales că măsura este limitată în timp, singura persoană care poate îmbunătăţi sau înrăutăţi situaţia existentă fiind pârâtul în funcţie de comportamentul său care la acest moment este deosebit de agresiv.

Conform art. 23 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protecţie poate fi solicitat în scopul înlăturării unei stări de pericol, ceea ce presupune ca pericolul să fie iminent.

Caracterul urgent al unui ordin de protecţie rezultă şi din posibilitatea prevăzută de legiuitor la art. 27 alin. 5 din aceeaşi lege, conform căruia în caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Astfel, faţă de cele arătate, urmează a fi obligat pârâtul la păstrarea unei distanţe de minim 50 metri faţă de reclamantă pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri, la păstrarea unei distanţe de minim 50 metri faţă de domiciliul actual al reclamantei din …. şi faţă de locul de muncă al acesteia din …., pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri, urmând a se dispune şi interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri. 

Având în vedere că, iniţial, a fost desemnat avocat din oficiu pentru pârât domnul avocat …., faţă de faptul că acesta a fost prezent la primul termen de judecată, iar avocatul în substituirea acestuia a fost prezent la o parte din declaraţia martorului …., se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului de avocat în cuantum de 130 lei pentru domnul avocat …., avocat din oficiu pentru pârâtul ...

Astfel, faţă de cele arătate, în temeiul art. 27 din Legea nr. 217/2003, instanţa va admite cererea privind emiterea ordinului de protecţie. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea privind emiterea ordinului de protecţie formulată de reclamanta …, CNP …, cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâtul …, CNP …, cu domiciliul în …

Obligă pârâtul la păstrarea unei distanţe de minim 50 metri faţă de reclamantă pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri.

Obligă pârâtul la păstrarea unei distanţe de minim 50 metri faţă de domiciliul actual al reclamantei din …. şi faţă de locul de muncă al acesteia din …., pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri.

Dispune interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunţării prezentei hotărâri. 

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului de avocat în cuantum de 130 lei pentru domnul avocat …, avocat din oficiu pentru pârâtul …. 

Executorie.

Cu apel în 3 zile de la pronunţare, care se va depune la Judecătoria Oneşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 28.12.2016, ora 12.00. 

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare