Achitarea inculpatului potrivit disp. art. 16 alin.1 lit. c c. pr.penală - nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea. Aplicarea principiului in dubio pro reo.

Cuprins pe materii : Drept penal. Achitare.

Index alfabetic :

- vătămare corporală (art. 193 C.penal)

- achitare

- principiul in dubio pro reo

Judecătoria Galaţi - secţia penală, sentinţa penală nr. 190/04.02.2015

Rezumat hotărâre :

Instanţa de fond a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi,  prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului X.X., pentru săvârşirea infracţiunilor de: „vătămare corporală”, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin.1 din Codul penal din anul 1969 (parte vătămată Z.Z.).

Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în data de 14.03.2013, în jurul orei 21.30, l-a lovit cu un obiect tăietor-înţepător, posibil cuţit, pe persoana vătămată Z.Z., în partea lateral dreapta a toracelui, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 22-23 zile de îngrijiri medicale.

Instanţa de fond a reţinut că în data de 14.03.2014, în jurul orelor 21:00, persoana vătămată Z.Z. a plecat de la domiciliul său din municipiul Galaţi, str. Anghel Saligny bl. 2D ap. X judeţul Galaţi, cu scopul de a merge să parieze la o agenţie de pariuri sportive. După aproximativ 20 de minute a părăsit incinta agenţiei respective şi mergând spre casă, în apropierea unor garaje, a venit din urmă un individ care l-a lovit cu un obiect în partea dreaptă a spatelui. Persoana vătămată Z.Z. a mai spus că a fugit printre blocuri timp în care a observat că sângera în zona în care fusese lovit de individul a cărui faţă nu i-o văzuse. De pe telefonul său mobil a apelat doi vecini „D” la nr. .. şi „V” la nr. …, cărora le-a spus ce păţise şi i-a chemat să îl ajute, iar aceştia l-au dus la spital.

Inculpatul X.X. nu a recunoscut săvârşirea faptei, declarând faptul că în ziua de 14.03.2013 ora 20:00, atunci când s-a întors tatăl său de la serviciu, au constatat că le fuseseră sustrase de pe palierul din faţa uşii două calorifere, iar după aproximativ o oră şi jumătate au auzit zgomote în scară şi, ieşind, au văzut trei persoane care transportau un calorifer. Cele trei persoane au lăsat caloriferul jos, unul a fugit, unul l-a lovit cu pumnul şi pe ultimul l-a imobilizat, aşteptând sosirea organelor de poliţie. Inculpatul a mai arătat că împreună cu tatăl său au pândit hoţii de calorifere pe vizorul uşii cu intenţia de a-i prinde şi deferi poliţiei, cum s-a şi întâmplat în cazul martorului D.D. când au sunat la SNAU 112 pentru a anunţa prinderea în flagrant.

 Conform procesului verbal de preluare a evenimentului al I.P.J. Galaţi instanţa a reţinut că prinderea lui D.D. a fost anunţată la data de 14.03.2013 ora 21:20:26.

Totodată, s-a arătat că din actele dosarului a rezultat faptul că persoana vătămată Z.Z. s-a prezentat la spital în data de 14.03.2013 ora 21:40 pentru că suferise o agresiune – plagă înjunghiată regiune toracică dreaptă, fiind astfel internat de la 14.03.2013 ora 21:55 la 18.03.2013 şi supus unei operaţii chirurgicale toracice cu diagnosticul la internare: plagă înţepat-tăiată penetrantă hemitorace drept, pneumotorax parţial drept.

De asemenea, s-a reţinut că în data de 14.03.2013 ora 21:45 persoana vătămată a trimis martorului C.C. un mesaj cu textul : „am fost la pariuri si cand am iesit pe langă garaje a iesit unu si mia dato”.

Instanţa a reţinut astfel că, fiind la spital şi până să fie băgat în sala de operaţie, persoana vătămată Z.Z. a putut să tasteze un mesaj coerent din care reiese modalitatea în care a ajuns să fie înjunghiat. Aceasta a fost şi varianta pe care a prezentat-o prima dată poliţiştilor veniţi la spital. Persoana vătămată a precizat în faţa instanţei că scopul pentru care a dat mesajul martorului C.C. şi a condus poliţiştii pe o pistă falsă a fost pentru a nu afla mama sa de furtul caloriferelor şi pentru ca  martorul C.C. să aibă o justificare în faţa celor care îl vor chestiona

Din declaraţiile persoanei vătămate şi ale martorilor D.D., M.M., C.C. a rezultat că după valorificarea caloriferelor furate, toţi cei patru prieteni au revenit în faţa blocului unde au consumat un pet de 2 litri de bere. După aproximativ 20 de minute martorul C.C. a plecat în casă lăsându-i pe ceilalţi trei în acelaşi loc, iar la aproximativ 45 de minute a fost sunat de persoana vătămată care i-a spus că a fost înjunghiat şi i-a comunicat locul de unde să vină să îl ducă la spital.

Faţă de cele arătate anterior, instanţa a concluzionat că, în perioada de aproximativ 45 de minute, persoana vătămată şi cei doi martori D.D. şi M.M., aveau suficient timp să meargă în apropiere pe strada … şi să fie prinşi când încercau să fure calorifere, iar apoi să meargă la agenţia de pariuri din aceeaşi zonă, după care la plecarea din acea agenţie persoana vătămată Z.Z. să fie înjunghiat de un autor necunoscut.

Instanţa a arătat că, în cauză nu au fost efectuate verificări la casa de pariuri indicată, pentru a se stabili cu certitudine ora la care persoana vătămată a părăsit acea agenţie. A arătat instanţa că această împrejurare putea rezulta din imaginile camerelor de supraveghere pe care astfel de case sunt obligate să le deţină pentru protecţie.

Instanţa a mai arătat că urmărirea penală efectuată în cauză a fost deficitară întrucât anchetatorii au cunoscut cine este persoana acuzată de înjunghierea persoanei vătămate, dar nu au încercat efectuarea unei percheziţii domiciliare pentru găsirea obiectului cu care se presupune că ar fi fost înjunghiat.

De asemenea, în cauză nu a fost efectuată o cercetare la faţa locului pentru a fi descoperite urme ale agresiunii cercetate, urme de sânge care să confirme locul săvârşirii faptei, descoperirea unor martori oculari obiectivi, alţii decât prietenii persoanei vătămate.

Anchetatorii s-au mulţumit să ridice doar un tricou prezentat de persoana vătămată la dat de 18.03.2013, de culoare …., care avea o tăietură orizontal-oblică în zona axilară dreaptă cu o dimensiune de aproximativ 17 milimetri, despre care a declarat verbal că erau pe el urme de substanţă brun-roşcată, dar că l-a spălat mama sa şi nu se mai văd.

Prin urmare, în lipsa ridicării obiectelor care ar fi putut purta urmele agresiunii (armă, geacă), în lipsa stabilirii concrete a locului în care a avut loc agresiunea (lângă garaje sau în scara de bloc a inculpatului), în lipsa datelor şi înregistrărilor video de la casa de pariuri, precum şi în lipsa datelor din telefoanele persoanei vătămate şi ale martorilor C.C., D.C.şi M.M., din care ar fi putut rezulta clar succesiunea evenimentelor pe ore şi minute, instanţa a concluzionat că nu există probe care să ateste vinovăţia inculpatului X.X. în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa. Prin urmare instanţa a făcut aplicarea principiului de drept penal - in dubio pro reo – şi a considerat că prezumţia de nevinovăţie de care se bucura inculpatul X.X. nu a fost răsturnată.

Sub aspectul legii penale mai favorabile, făcând aplicarea globală a legii penale mai favorabile, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului, din dispoziţiile art. 181 alin. 1 Cod penal din anul 1969, în dispoziţiile art. 193 alin. 2 din Codul penal.

Pentru a dispune aceasta, instanța a reținut că sub aspectul conținutului constitutiv, reglementarea anterioară și cea a Noului Cod penal nu sunt asemănătoare, noua reglementare prevăzând pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată infracţiunea de lovirea sau alte violenţe, care are ca pedeapsă alternativă şi amenda, astfel încât Noul Cod penal este legea mai favorabilă.

S-a arătat că elementul material al laturii obiective al infracţiunii a fost realizat prin înjunghierea persoanei  vătămate, dar instanţa nu a putut concluziona, pe baza probelor administrate, că inculpatul X.X. a săvârşit înjunghierea persoanei vătămate.

 Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa a constatat că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul există, dar nu există probe că a fost săvârşită de inculpat, motiv pentru care nu constituie infracţiune în sensul art. 15 alin. 1 Cod penal, astfel încât în baza art. 396 alin. 1 şi 5 din Codul de procedură penală în referire la art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului X.X. pentru săvârşirea infracţiunii de „lovirea sau alte violenţe” prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, apreciind că nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii.

Calea de atac

Împotriva sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Galaţi au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi partea civilă Z.Z.

Prin decizia penală nr. 7/12.01.2016 a Curţii de Apel Galaţi au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi partea civilă Z.Z., împotriva sentinţei penale nr. 190/4.02.2015 a Judecătoriei Galaţi. Apelantul –parte civilă Z.Z., a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. 

Problema de drept: Achitarea inculpatului potrivit disp. art. 16 alin.1 lit. c C. pr.penală - nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea. Aplicarea principiului in dubio pro reo.

Domenii speta

Spete similare