Contract de concesiune

Decizie 232 din 16.03.2016


OBIECT – CONTRACT DE CONCESIUNE

Decizia civilă nr. 232/16.03.2016

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 04.11.2014, reclamantul P. D. a solicitat în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL ŞENDRENI şi COMUNA ŞENDRENI, în principal, anularea contractului de concesiune nr…., având ca obiect concesionarea terenului situat în intravilanul com. Şendreni, sat Şerbeştii – Vechi, tarlaua nr. 100, parcela nr. 554/3, în suprafaţă de 15117 mp. 

În motivarea de fapt a cererii, reclamantul a invocat nulitatea contractului de concesiune pentru error in corpore, aflându-se în eroare asupra însuşi obiectului contractului, având convingerea că acesta poate fi folosit în scopul stabilit prin contract. Acest aspect a rezultat a nu fi adevărat la măsurători, din întregul teren putându-se exploata doar o mult mai mică parte.

A invocat nulitatea contractului şi pentru că în opinia sa, lipseşte contraprestaţia pârâţilor, în sensul că pârâţii nu i-au pus la dispoziţie terenul descris în obiectul contractului pentru a efectua investiţia, nu i-au emis nici certificatul de urbanism şi nici autorizaţia de construire, nu l-au informat cu privire la faptul că acest teren nu va putea fi niciodată folosit conform destinaţiei stabilite prin contract. A menţionat că pârâţii nu au respectat procedura de reziliere stabilită în art. 10 lit. c din convenţia părţilor.

Cu privire la aceste susţineri, se reţine că localizarea şi dimensiunile terenului înscrise in contract sunt identice cu cele găsite de expert la faţa locului.

Se mai reţine că, din planul de situație – anexă la contract rezultă că terenul era afectat încă de la data încheierii contractului de zona de siguranţă, iar reclamantul nu avea cum să nu cunoască acest lucru când a semnat contractul.

Cu privire la celelalte susțineri al reclamantului, se reţine că din contract nu rezultă că una din obligațiile esențiale ale pârâtului ar fi fost acea de a se ocupa de eliberarea certificatului de urbanism, cum susține reclamantul.

Mai mult, pârâtul a făcut dovada că nu a mai eliberat reclamantului certificatul de urbanism, deoarece intre timp, în anul 2010, a reziliat contractul datorită neplăţii redevenţei.

Tot astfel, se reţine că, potrivit contractului, obiectul acestuia l-a constituit preluarea din concesiune a terenului pentru realizarea obiectivului „Prestări servicii” şi nicidecum pentru „construirea depozit de construcții”, cum susţine reclamantul.

In consecinta, actiunea a fost respinsa ca nefondată.