Prelungire arestare.

Hotărâre - din 08.03.2016


Prin încheierea din 08.03.2016 pronunţată de Tribunalul Galaţi, în baza art. 234 C.p.p. cu referire la art. 236 C.p.p., s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați şi s-a dispus prelungirea arestării preventive pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 12.03.2016 până la data de 10.04.2016 inclusiv, pentru inculpatul M.E., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 alin. 1 C.p. rap. la art. 188 C.p.

Potrivit art. 234 alin. 1 C.p.p., arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii. Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată, în conformitate cu dispoziţiile art. 234 alin. 1 C.proc.pen., că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Astfel, coroborând materialul probator administrat până la acest moment, respectiv procese verbale întocmite de organele de urmărire penală, fişă de constatări preliminare, proces verbal de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, rezultă presupunerea rezonabilă că la data de 06.02.2016, în jurul orei 08:00-09:00, în timp ce se afla la locuinţa sa din satul C., com. D., jud. G., pe fondul unui conflict spontan avut cu soția sa M.V., inculpatul M.E. ar fi lovit-o pe aceasta cu un cuțit în zona gâtului provocându-i decesul.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în cauză, sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p. în sensul că din probatoriul administrat până la acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, infracţiune pentru care, de altfel, legea prevede şi pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare,  apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un  pericol concret ridicat pentru ordinea publică. Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, se apreciază că trebuie avută în vedere natura infracţiunii, precum şi modalitatea de comitere a faptei care denotă o periculozitate sporită a inculpatului.

Se apreciază de judecătorul de drepturi şi libertăţi că activitatea infracţională a inculpatului, raportat în special la presupusa modalitate concretă de comitere a faptei, a dat naştere unui profund sentiment de insecuritate în rândul comunităţii locale, iar punerea în libertate a inculpatului ar proba o lipsă de fermitate a autorităţilor judiciare care nu ar face decât să încurajeze activităţile infracţionale şi ale altor persoane.

Faţă de cele mai sus expuse, raportat la gravitatea faptei presupus a fi fost săvârşită de inculpat, a modului şi a presupuselor circumstanţe de comitere a acesteia, se constată că privarea de libertate a inculpatului M.E. este necesară în continuare pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, apreciindu-se de judecătorul de drepturi şi libertăţi că măsurile preventive ale controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune şi arestului la domiciliu, prev. de art. 202 alin. 4 lit. b-d C.p.p., sunt insuficiente pentru restabilirea ordinii de drept.

În acelaşi timp, faţă de faptul că, la acest moment, urmărirea penală este în plină desfăşurare, urmând a mai fi efectuate o serie de activităţi şi faţă de faptul că nu se poate imputa organelor de urmărire penală o atitudine pasivă cu privire la desfăşurarea cu celeritate a procedurilor, se constată îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 234 Cod procedură penală, cu referire la art. 202  alin. 1 şi 3 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.