Arest preventiv - Incheiere arestare

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.04.2016 sub nr. X, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a solicitat să se dispună arestarea preventivă, pe o perioadă 30 de zile, a inculpatului GF, , pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de  art. 233 C.P., pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data de 28.04.2016  şi până la data de 27.05.2016 , inclusiv.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns inculpatul GF personal si asistat de aparator din oficiu avocat D.L..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care invedereaza judecatorului de drepturi si libertati atasarea procesulu-verbal de inlocuire, după care:

La interpelarea judecatorului de drepturi si libertati, aparatorul inculpatului arata ca a luat legatura cu acesta.

Judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la identificarea inculpatului.

Judecatorul de drepturi si libertati aduce la cunostinta inculpatului obiectul prezentei cauze, respectiv propunerea de luare a masurii arestului preventiv fata de acesta formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data de 28.04.2016  şi până la data de 27.05.2016 , inclusiv.

Nemaifiind alte cereri de formulat, in conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţa inculpatului,  infracţiunea de care este acuzat şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Judecatorul de drepturi si libertati, incunostiinteaza  pe inculpat in temeiul art 225 alin 8 C.p.p ca, in fata judecatorului de drepturi si libertati, are dreptul si nu obligatia de a  da declaratie.

Judecatorul de drepturi si libertati, dispune audierea inculpatului, depozitia acestuia fiind consemnata in declaratia atasata la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de luare faţă de inculpat a măsurii arestării preventive.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicita admiterea propunerii de  arestare preventivă a inculpatului  pentru o perioada de 30 de zile, respectiv de la data de 28.04.2016  şi până la data de 27.05.2016, inclusiv,  pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de art. 233 C.pen. Arata ca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 202 alin. 1 C.p.p., respectiv sunt probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea, iar masura arestarii preventive este necesara in scopul asigurarii unei bune desfasurari a procesului penal, al impideicarii sustragerii inculpatului de la urmarire penala si ulterior de la judecata si al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. Totodata, arata ca sunt indeplinite conditiile reglementate la art. 223 alin. 2 C.p.p., respectiv pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mare de 5 ani, iar privarea inculpatului de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, stare de pericol determinata de imprejurarile reale, infractiunea savarsita fiind una grava, persoana vatamata fiind o persoana de sex feminin, minora, cu varsta de 15 ani, iar inculpatul avand antecedente penale si neavand un loc de munca stabil. Nicio alta masura preventiva nu este suficienta, nefiind apta sa isi atinga scopul, iar inculpatul dovedeste ca este predispus la comiterea de fapte grave și că măsurile legale ce s-au dispus anterior față de acesta nu au avut efectul dorit, inculpatul continuând să săvârșească infracțiuni după liberare. In concluzie, solicita admiterea  propunerii de  arestare preventivă a inculpatului GF pentru o perioada de 30 de zile, respectiv de la data de 28.04.2016  şi până la data de 27.05.2016, inclusiv.

Aparatorul inculpatului, avand cuvantul solicita judecatorului de drepturi si libertati respingerea propunerii de arestare preventiva formulată de Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, intrucat aceasta masura este o masura de exceptie, respectiv cea mai grava masura preventiva, fiind posibila luarea unei alte masuri preventive mai usoare fata de inculpat. Arata ca pozitia inculpatului, inca de la data dobandirii calitatii de suspect, a fost aceea de recunoastere a faptei, ca inculpatul a detaliat fapta, acesta regretand cele intamplate si constientizeaza cele intamplate. Arata ca, asa cum s-a putut observa, are un proces de gandire mai lent, iar recunoasterea faptei dobandeste o conotatie in favoarea inculpatului, iar sinceritatea acestuia este una acuta si nu trebuie sa se aiba in vedere pentru agravarea situatiei inculpatului, ci pentru atenuarea situatiei acestuia. Totodata, arata ca inculpatul a sustinut ca nu are un loc stabil de munca, a incercat sa isi gaseasca unul, dar avand in vedere cercul din jurul lui, nu a reusit, respectiv inculpatul a incercat sa se angajeze in domeniul constructiilor, insa nu a reusit.  Exista intentia inculpatului de a nu parazita societatea, acesta confruntandu-se cu o situatie dificila si solicita sa se aiba in vedere intentia acestuia de recunoastere.  A aratat ca regreta fapta savarsita, iar buna desfasurare a procesului penal nu ar putea fi in pericol, in situatia in care s-ar dispune fata de inculpat masura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Solicita orientarea catre o masura preventiva  mai putin restrictiva, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar  si arata ca prin continutul obligatiilor pe care la va impune, exista garantia ca le va respecta, neputand sa influenteze martori sau sa altereze probe.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie cererea formulata de apărătorul inculpatului privind luarea măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca respinge cererea de luare a altei masuri preventive.

Inculpatul, avand ultimul cuvant,  arata că doreste sa stea acasa si sa vina cand este chemat sa semneze , sa se prezinte in fata organelor judiciare de fiecare data cand este chemat si sa fie un baiat cuminte.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Deliberând asupra propunerii de arestare preventivă, constată următoarele:

La data de 28.04.2016, pe rolul Judecătoriei Ploieşti a fost înregistrată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul GF,  pe o durată de 30 zile.

În cuprinsul propunerii de arestare preventivă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a arătat că prin ordonanţa din data de 07.04.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de tâlhărie  prevăzută de art. 233 C.pen., constând în aceea că  la data de 07.04.2016, în jurul orelor 18.30, în timp ce persoana vătămată GMA se deplasa pe strada Cozia din Mun. Ploiești, autor necunoscut a deposedat-o prin utilizarea de violente (aplicarea unei lovituri cu palma la nivelul feţei) de telefonul mobil marca Samsung Galaxy J1.

Prin ordonanta din data 27.04.2016, s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul GF pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de art. 233 C.P. Prin ordonanta procurorului din data de 27.04.2016, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul GF.

 Prin ordonanţa din data de 27.04.2016, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei Municipiului Ploieşti – Biroul de Combatere a Infracţiunilor contra Persoanei şi Patrimoniului, au dispus reţinerea inculpatului GF pentru o durată de 24 de ore, măsura urmând să înceteze la data de 28.04.2016, ora 16:00.

În descrierea situaţiei de fapt,  procurorul a reţinut că,  la data de 07.04.2016, în jurul orelor 18.30, inculpatul GF a observat persoana vătămată GMA în vârstă de 15 ani, care se deplasa pe strada Cozia din Mun. Ploiești, purtând o conversație la telefonul mobil. Inculpatul a urmat persoana vătămată până în momentul în care s-a asigurat că nu se mai află alte persoane pe strada respectivă, după care s-a apropiat din spate de aceasta. Inițial a lovit-o cu palma peste umăr, după care i-a smuls telefonul mobil pe care îl purta în buzunarul din față al pantalonului, la vedere. Din cauză că numita GMA s-a întors, inculpatul a lovit-o cu palma la nivelul feței, respectiv în zona maxilarului, deoarece se temea că aceasta i-ar putea reține fizionomia.  Urmare a  loviturii primite, persoana vătămată GMA s-a dezechilibrat și a căzut de la același nivel pe trotuarul străzii, timp în care autorul s-a deplasat în fugă către strada Stindardului, cartierul Mimiu,  din mun. Ploiești..

În motivarea propunerii, s-a arătat că arestarea preventivă se impune, fiind indicat temeiul concret pentru care este solicitată arestarea: art.223 alin.2 C.proc.pen..

La propunere a fost ataşat dosarul de urmărire penala nr. 3249/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti.

Analizând propunerea de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză sunt întrunite condiţiile art. 223 alin.2 C.proc.pen., din probele existente rezultând suspiciunea rezonabilă că inculpatul GF ar fi comis infracţiunea de tâlhărie pentru care este cercetat, faptă  prevăzută şi pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani de art. 233 C.pen. .

În acest sens sunt următoarele mijloace de probă: declaraţii persoană vătămată GMA (f.8-10 dosar u.p.), proces-verbal de recunoaştere din grup de către persoana vătămată (f.13-14), declaraţii martori (f.43-52, f.93-95), proces-verbal de identificare a persoanei din planşa fotografică de către martorul Baboi Marius (f.98-99), proces-verbal de consemnare a primei declaraţii date de inculpat (f.103-104), declaraţii de suspect/inculpat (f.102-114).

Astfel cum rezultă din declaraţia persoanei vătămate, la data de 07.04.2016, în timp ce se deplasa  pe strada Cozia din municipiul Ploieşti, după terminarea cursurilor, fiind elevă la Şcoala …, ulterior unei discuţii purtate la telefonul mobil cu mama sa, a observat că în spatele său  venea un tânăr de etnie rromă, care părea că o urmăreşte. La un moment dat, a simţit că cineva o prinde de umărul drept, iar când s-a întors l-a recunoscut pe tânărul care a urmărit-o de la jumătatea străzii, acesta aplicându-i o lovitură cu pumnul în zona gâtului. Persoana vătămată declară că, după ce s-a dezechilibrat şi a căzut, bărbatul respectiv i-a sustras telefonul mobil  din buzunarul telefonului, după care a fugit.

Împrejurarea în care a fost săvârşită fapta imputată inculpatului GF este recunoscută şi de acesta, în declaraţiile date în faţa organelor de cercetare penală, astfel cum rezultă din proces-verbal de consemnare a primei declaraţii date de inculpat (f.103-104), declaraţii de suspect/inculpat (f.102-114), dar şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi la termenul din data de 28.04.2016, acesta însuşindu-şi infracţiunea pentru care este cercetat. Din cuprinsul acestor declaraţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că motivul pentru care inculpatul ar fi procedat la sustragerea telefonului persoanei vătămate este determinat de nevoia de a obţine o sumă de bani, întrucât acesta nu mai dispunea de resurse financiare. Din descrierea modalităţii de săvârşire, realizată de inculpat în declaraţiile amintite anterior, se reţine că acesta ar fi acţionat cu prudenţă, asigurându-se mai întâi că nu poate fi observat, după care ar fi procedat la lovirea persoanei vătămate, a cărei vârstă fragedă a putut să o determine şi la sustragerea telefonului mobil.

Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere şi aspectele care rezultă din  procesul-verbal de recunoaştere din grup de către persoana vătămată (f.13-14) şi din procesul-verbal de identificare a persoanei din planşa fotografică de către martorul BM (f.98-99), potrivit acestor mijloace de probă rezultând suspiciunea rezonabilă că inculpatul GF ar fi săvârşit infracţiunea de tâlhărie imputată .

Pe baza mijloacelor de probă arătate mai sus, se constată că există probe care fac plauzibilă suspiciunea rezonabilă că la data de 07.04.2016, în jurul orelor 18.30, inculpatul GF  a lovit-o cu palma peste umăr pe persoana vătămată GMA,  după care i-a smuls telefonul mobil pe care îl purta în buzunarul din față al pantalonului, la vedere. Apoi a lovit-o cu palma la nivelul feței, respectiv în zona maxilarului, deoarece se temea că aceasta i-ar putea reține fizionomia. 

Instanţa reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.223 alin.2 C.proc.pen.

Se constată că asupra inculpatului planează suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârşit infracţiunea de  tâlhărie, pentru care legiuitorul a prevăzut la luarea măsurii arestării preventive condiţia ca pedeapsa să fie mai mare de 5 ani închisoare, ipoteză care de altfel este îndeplinită în cauză, reţinându-se, raportat la gravitatea faptei, la modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, la relaţiile sociale presupus a fi fost încălcate şi care aduc atingere  patrimoniului  persoanei şi integrităţii fizice a acesteia, la situaţia şi circumstanţele personale ale inculpatului, că privarea lui de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publica desemnează o stare şi nu un fapt ce ar putea periclita în viitor, după punerea în liberate a inculpatului, normala desfăşurare a unui segment de relaţii sociale protejate în cadrul ordinii publice, respectiv relaţiile sociale referitoare la protecţia dreptului de proprietate, a posesiei sau detenţiei bunurilor mobile şi cele referitoare la protecţia libertăţii psihice a persoanei sau cele referitoare la viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanei, având în vedere complexitatea obiectului juridic al faptei imputate inculpatului GF.

În concret, acest pericol rezultă din gravitatea faptei (o infracţiune de tâlhărie săvârşită prin lovirea persoanei vătămate), modul şi circumstanţele de comitere a acesteia (în plină stradă, asupra unei persoane minore, de sex feminin) şi relaţiile sociale presupus a fi fost încălcate.

La acest moment procesual, circumstanţele personale ale inculpatului, GF fiind şi anterior cercetat penal potrivit fişelor de cazier judiciar depusă la filele 118-119 din dosarul de u.p., reprezintă un motiv în plus pentru a justifica cercetarea acestuia în stare de arest, natura şi gravitatea infracţiunii de a cărei comitere este bănuit şi circumstanţele reale de comitere a acesteia  făcând necesară privarea de libertate a inculpatului pentru protejarea cu prioritate a ordinii publice. Perseverenţa infracţională a  inculpatului dovedeşte faptul că acesta este predispus la comiterea de fapte grave, caracterizate de determinarea de prejudicii importante aduse ordinii publice şi relaţiilor care garantează protejarea  dreptului de proprietatea şi a dreptului la integritate fizică şi psihică .

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză există situaţia prevăzută de art. 223 alin.2 C.proc.pen., respectiv există probe că inculpatul ar fi comis infracţiunea imputată. Aprecierea pericolului pentru ordinea publică  pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă nu trebuie făcută, evident, prin abstracţie de gravitatea faptei a cărei săvârşire i se impută. Sub acest aspect existenţa pericolului pentru ordinea publică poate rezulta, între altele, şi din însuşi pericolul social al faptei imputate inculpatului, din reacţia publică la comiterea unor astfel de infracţiuni, din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacţii corespunzătoare  faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte. În acest sens, în cauza Murray c. Marii Britanii, Curtea Europeană a subliniat că, dacă sinceritatea şi temeinicia unei bănuieli constituie elementele indispensabile ale rezonabilităţii sale, această bănuială nu poate fi privită ca una rezonabilă decât cu condiţia ca ea să fie bazată pe fapte sau informaţii care ar stabili o legătură subiectivă între inculpaţi şi infracţiunea presupusă (  CEDO , hot. Din 25 ianuarie 2006, cauza Murray c. Marii Britanii).

În consecinţă, analizând circumstanţele reale existente în cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată faptul că infracţiunea  de tâlhărie imputată inculpatului are un grad de pericol social generic ridicat, aducând atingere unor valori importante proteguite de legea penală, respectiv patrimoniul persoanei şi dreptul la integritate fizică şi psihică. Uşurinţa cu care inculpatul recunoaşte săvârşirea faptei şi motivul invocat de acesta, respectiv necesitatea obţinerii unei sume de bani, relevă o atitudine vădită de ignorare a normelor de convieţuire socială şi a celor de natură penală care reglementează situaţia patrimonială a tuturor persoanelor. Totodată, împrejurarea că inculpatul ar fi recurs la fapta imputată determinat de nevoia de a obţine o sumă de bani, întrucât acesta nu mai dispunea de resurse financiare, determină concluzia unei nerecunoaşteri grave a valorilor sociale afectate, nefiind, în nici un fel, justificată maniera în care se presupune că ar fi acţionat acesta, prin folosirea violenţei şi prin sustragerea, fără drept, a telefonului persoanei vătămate, profitând de împrejurarea că nu poate fi observat, dar şi de semnalmentele persoanei vătămate, inculpatul putând determina vârsta fragedă a acesteia. Fapta presupus a fi fost săvârşită de este de natură a induce indignare faţă de îndrăzneala acestuia, care este de obicei interpretată ca fiind alimentată de neputinţa actului de justiţie, lucru care aduce atingere imaginii justiţiei şi menţinerii ordinii şi liniştii publice.

Aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, măsura arestării preventive este o măsură excepţională, astfel că luarea  acesteia trebuie dispusă doar în cazuri temeinic justificate. Prezervarea ordinii publice este apreciată, însă, ca un element pertinent şi suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică. În raport de circumstanţele personale ale inculpatului şi cele reale de comitere a faptei, instanţa apreciază că alte măsuri preventive au caracter insuficient faţă de circumstanţele cauzei., arestarea acestuia fiind necesară şi proporţională.

 Împrejurarea că inculpatul declară că recunoaşte fapta imputată nu prezintă relevanţă la acest moment procesual, cauza aflându-se încă în cursul urmăririi penale, iar privarea de libertate impunându-se cu prioritate faţă de necesitatea protejării ordinii publice şi în raport de scopul  asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale, ca parte a procesului penal având ca obiectiv strângerea şi administrarea în mod complet atât a probelor în acuzare cât şi în apărare, astfel cum prevăd disp. art. 136 C.P.P., activitate ce necesita inclusiv prezenta inculpatului care nu prezinta garantia ca se va prezenta, de bunavoie, la chemarile organului de anchetă.

Proporţionalitatea măsurii arestării preventive rezidă, astfel cum s-a analizat anterior, din însăşi modalitatea de acţionare, cu prudenţă, asigurându-se mai întâi că nu poate fi observat şi din gravitatea faptei imputate, luându-se în considerare motivele invocate de inculpat care au determinat presupusa activitate infracţională, respectiv necesitatea obţinerii unei sume de bani, precum şi din circumstanţele persoanei vătămate, aceasta fiind minoră. Prin urmare, gravitatea acuzaţiei penale formulate cu privire la inculpatul GF determină concluzia proporţionalităţii dintre măsura arestului preventiv ce urmează a fi dispusă şi scopul acesteia, respectiv prezervarea ordinii publice şi înlăturarea oricărui pericol cu privire la încălcarea normelor de drept incidente şi a celor de natură morală, specifice categoriilor de drepturi afectate.

În consecinţă, se va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de avocatul inculpatului privind luarea faţă de acesta a unei măsuri neprivative de libertate.

Faţă de cele expuse mai sus, apreciind că privarea de libertate a inculpatului ca urmare a arestării preventive este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, instanţa va admite propunere privind arestarea preventivă a lui GF.  Măsura arestării preventive va fi dispusă faţă inculpat pe o durata de 30 de zile, de la data 28.04.2016 până la data de 27.05.2016, inclusiv (durata maximă fiind justificată de necesitatea efectuării actelor procesuale şi procedurale specifice activităţii de urmărire penală).

 Va dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului GF, în temeiul art. 230 alin. 1 C.proc.pen. Potrivit art. 228 alin. 2 C.proc.pen., va aduce la cunoştinţă inculpatului drepturile prevăzute la art. 83 Cod procedură penală, dreptul prevăzut la art. 210 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, precum şi dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă, iar măsura arestării preventive  se va comunica locului de deţinere – Centrul de Reținere și Arest Preventiv al I.P.J. Prahova – Poliţia Municipiului Câmpina.

În temeiul art. 272 C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat Dinu Laura, în cuantum de 130 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei, iar în temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE  LEGII,

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

D I S P U N E:

Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti.

În baza art. 226  C.proc.pen. raportat la art. 202 alin.1 şi 3 C.proc.pen  şi art. 223 alin. 2 C.proc.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului GF, fiul lui .., născut la data de …, in mun. Ploiești, jud. Prahova,  dom. in …., posesor al C.I. seria … eliberat de SPCLEP … la data de …., C.N.P. …. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de  art. 233 C. pen., pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data 28.04.2016 până la data de 27.05.2016, inclusiv.

Respinge, ca neîntemeiată,  cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu sau a măsurii controlului judiciar formulată de inculpat, prin avocat.

În temeiul art. 230 alin. 1 C.proc.pen., dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului  GF.

Potrivit art. 228 alin. 2 C.proc.pen., se aduce la cunoştinţa inculpatului drepturile prevăzute la art. 83 Cod procedură penală, dreptul prevăzut la art. 210 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, precum şi dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă.

Se comunică măsura arestării preventive locului de deţinere – Centrul de Reținere și Arest Preventiv al I.P.J. Prahova – Poliţia Municipiului Câmpina.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În temeiul art. 272 C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat Dinu Laura, în cuantum de 130 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de contestaţie, potrivit art. 204 alin. 1 C.proc.pen., în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 28.04.2016.

Domenii speta

Spete similare