Obligatia de a face

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA NOVACI

Sentinţa civilă  Nr. 647/2016

Şedinţa publică de la 15 Iunie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE: 

Grefier: 

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta PEM şi pe pârâta SC XXX, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, reclamanta fiind reprezentată de procurator PI asistată de avocat CS, pârâta fiind reprezentată de consilier juridic ME.

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că prezenta cauză s-a amânat pentru ca părţile să ia la cunoştinţă de răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză, după care:

Apărătorii părţilor solicită acordarea cuvântului pe fond.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, instanţa acordă cuvântul pe fond.

Avocat CS, pentru reclamantă solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, obligarea pârâtei la plata sumei de 112 470 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea materialului lemnos rezultat de pe terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1, 5 ha, al cărei proprietară este reclamanta potrivit titlului de proprietate nr. 1504656/03.04.2009, distrus ca urmare a alunecării haldei de steril depozitată de pârâtă în vecinătatea terenului său; obligarea pârâtei să readucă terenul în suprafaţă de 1, 5 ha, la starea iniţială şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru iniţială şi cea în completare depusă la termenul anterior, onorariul pentru expertiză şi onorariul avocat. Depune concluzii scrise şi notă de cheltuieli în sensul celor solicitate.

Consilier juridic ME, pentru pârâtă, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Cu privire la primul capăt de cerere precizează că nu au obiecţiuni cu privire la modalitatea de calcul, apreciind că activitatea XXX nu are nicio legătură cu alunecările de teren din zonă, pădurea reclamantei nefiind afectată de activitatea pârâtei. Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind readucerea ternului la starea iniţială, aceasta vizează o veritabilă reparare în natură a prejudiciului, ce nu poate coexista cu reparaţia prin echivalent. Depune şi concluzii scrise în sensul celor susţinute.

Avocat CS, pentru reclamantă, în replică solicită instanţei să se observă procesul verbal încheiat de pârâtă în care recunosc că activitatea pârâtei a afectat pădurea reclamantei.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe de judecată la data de 26/02/2015 sub număr dosar XXX/267/2015, reclamanta PSM a chemat în judecată pe pârâta SC XXX, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata contravalorii materialului lemnos rezultat de pe terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1,5 ha, al cărei proprietară este, obligarea pârâtei să readucă terenul în suprafaţă de 1,5 ha, la starea iniţială, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că, este proprietara mai multor suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră conform titlului de proprietate nr. 1504656 din 03/04/2009, iar în imediata vecinătate a terenului său, situat în UP IV Amaradia, UA 124, pârâta a depozitat pământ steril rezultat în urma exploatărilor miniere, iar în urma haldării necorespunzătoare, pământul haldat a blocat afluenţii pârâului Roşioara care a inundat pădurea proprietate privată a reclamantei, creând  o baltă de 1,5 ha, datorită căreia suprafaţa de pădure a fost degradată.

În continuare arată că, datorită edificării necorespunzătoare a haldei de steril, s-a inundat o suprafaţă de teren de aproximativ 1,5 ha, tot materialul lemnos fiind acoperit de apă şi degradat,  suprafaţa de 1,5 ha a fost scoasă din amenajamentul silvic, fiind creată subparcela 124 M după cum rezultă din Planul de amplasament şi delimitare întocmit de SC Proiectări şi Exploatări Silvice SRL Piteşti.

Mai menţionează că cele arătate anterior au fost constatate şi de OSP, care, prin adresa nr. 83 din 22/01/2014 a solicitat XXX desemnarea unei comisii pentru a se deplasa la faţa locului şi a se lua măsurile legale.

La data de 14/03/2014, s-a efectuat o deplasare la faţa locului, de către reprezentanţi din cadrul XXX,  OSP  şi mandatarul său, ocazie cu care, cei prezenţi au constatat prezenţa apei şi faptul că pădurea este afectată, urmând a se lua măsurile legale, aceste aspecte fiind materializate în Procesul verbal ataşat la prezenta cauză.

Mai arată că, de la acea dată şi până în prezent nu s-a luat nici o măsură de către pârâtă, situaţie în care a apelat la instanţa de judecată promovând prezenta acţiune.

Estimează valoarea obiectului acţiunii, sub aspectul timbrajului, la suma de 12000 lei, urmând a fi completată în urma expertizei, depunând alăturat chitanţa privind taxa judiciară de timbru în cuantum de 707 lei.

În dovedirea acţiunii, petenta solicită admiterea probei cu înscrisuri şi expertiză tehnică în specialitatea silvicultură.

În drept invocă dispoziţiile art. 1357, art. 1381 şi art. 1516 Cod civil.

Alăturat cererii a depus în copie certificată de parte a fi conformă cu originalul de pe: Procura specială autentificată sub nr. 331 din 07/09/2012, Titlul de proprietate nr. 1504656 din 03/04/2009, Proces verbal de punere în posesie din 19/02/2009, schiţa terenului cu vegetaţie forestieră, adresa nr. 83 din 22/01/2014 emisă de OSP,  Proces verbal încheiat la data de 14/03/2014, Harta arboretelor, Descriere parcelară.

Legal citată pârâta SC XX, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă ca fiind netemeinită.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că, reclamanta solicită instanţei de judecată să dispună obligarea pârâtei SC XXX, la plata contravalorii materialului lemnos rezultat de pe terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1,5 ha, conform titlului de proprietate nr. 1504656 din 03/04/2009, readucerea la starea iniţială şi plata cheltuielilor de judecată.

Pe fondul cauzei învederează că activitatea XXX a încetat în luna august 2013 şi nu are nici o legătură cu alunecările de teren din zonă, alunecări care au afectat întreaga comunicate,  pădurea reclamantei nu este afectată de activitatea pârâtei, fiind consecinţa directă a factorilor naturali şi a fenomenelor geologice ce s-au manifestat şi continuă să se manifeste în zona comunelor Roşia de Amaradia şi Bustuchini, judeţul Gorj, cunoscute deopotrivă specialiştilor şi autorităţilor preexistente litigiului, complexe şi de lungă durată.

Se arată că, la faţa locului  s-a deplasat şi o comisie formată din specialişti ai XX Tg Jiu şi XX Berbeşti, discuţii cu procuratorul reclamantei respectiv cu numitul PI, purtându-se şi recent, în data de 19/03/2015, când a fost invitat la sediul pârâtei, ocazie cu care acesta a fost informat cu privire la reorganizarea activităţii în carierele Seciuri şi Bustuchini din cadrul XXX şi faptul că această unitate se află în raza de externalizare a S CEO SA şi CET Govora.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, prin care reclamanta solicită readucerea terenului în starea iniţială, din interpretarea actelor normative ce au aplicabilitate în speţă, respectiv art. 4 din HG nr. 926/2006 şi Legea 85/2003 astfel de operaţiuni de readucere a terenului în starea iniţială presupun efectuarea unor proceduri de constituire a unor perimetre de ameliorare, amenajare şi reconstrucţie ecologică, în temeiul unor proiecte de ecologizare, realizate de instituţii specializate.

Mai arată că aceste lucrări se realizează în etape succesive efectuându-se de instituţii avizate de Ministerul Agriculturii, respectiv, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale care au ca atribuţii principale, potrivit art. 55, lit. h din Legea Minelor avizarea documentaţiilor privind executarea activităţilor miniere, cu prevederea şi aprobarea conform legii a măsurilor de protecţie a mediului şi de reconstrucţie ecologică, cu fonduri alocate de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte ansamblul măsurilor şi lucrărilor specifice de redare în circuitul agricol sau silvic al unor terenuri degradate sau poluate ce şi-au pierdut categoria de folosinţă iniţială şi capacitatea de producţie, sunt relevante şi aplicabile în speţă dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 85/2003 care prevăd că aceste terenuri, indiferent de titular, se vor constitui în perimetre de ameliorare pe baza unor determinări şi delimitări stabilite de specialişti din cadrul actualelor ministere, ale Agriculturii, respectiv al Mediului, urmând ca în baza unor proiecte de ameliorare, amenajare şi reconstrucţie  ecologică, aceste lucrări să se facă prin unităţi specializate stabilite de aceste autorităţi publice centrale.

Având în vedere aspectele relatate şi având în vedere practica judiciară constantă în materie, reţin că redarea terenurilor în circuitul economic şi ecologizarea nu poate fi efectuată pe suprafeţe mici, în puncte diferite, fiind necesar a fi efectuat un proiect tehnic comun pentru  o zonă existentă, iar readucerea terenului în starea iniţială reprezintă o veritabilă reparare în natură a prejudiciului ce nu poate coexista cu reparaţia prin echivalent în timp ce o eventuală hotărâre de acordare a contravalorii lucrărilor de readucere în starea iniţială nu conduce la readucerea terenurilor în stadiul de a fi productive, întrucât reclamanta nu este în măsuri şi nici abilitat de instituţiile menţionate anterior să efectueze astfel de operaţiuni.

În temeiul HG nr. 926/2006 şi ale Legii 85/2003, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

În caz de neprezentare, solicită judecarea în lipsă, potrivit art. 223 Noul cod de procedură civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat de reclamantă şi depus la dosar prin serviciul registratură al instanţei la data de 23/04/2015, reclamanta a arătat că-şi menţine în totalitate pretenţiile arătate în cererea de chemare în judecată, precizând că deţine în proprietate în vecinătatea terenului forestier şi teren agricol, în partea de sud, teren ce a fost afectat de asemenea de alunecarea haldei de steril, însă pentru acel teren a fost despăgubită, în mod amiabil de către pârâtă, în mai mulţi ani consecutiv, conform Convenţiilor de despăgubire culturi nr. 1715 din 17/03/2011 şi 797 din 17/07/2012, iar cu privire la aceste terenuri, pârâta nu a invocat alunecări de teren şi fenomene geologice.

Că, datorită edificării necorespunzătoare a haldei de steril, s-a inundat o suprafaţă de teren de 1,5 ha, tot materialul lemnos fiind acoperit de apă şi degradat, suprafaţa respectivă fiind scoasă din  amenajamentul silvic, fiind creată subparcela 124 M după cum rezultă din Planul de amplasament şi delimitare întocmit de SC XX Piteşti.

Mai menţionează, că cele arătate au fost constatate de către OSP, care prin adresa nr. 83 din 22/01/2014 a solicitat XXX desemnarea unei comisii pentru a se deplasa la faţa locului şi a se lua măsurile legale.

Cu privire la  apărarea pârâtei pentru capătul doi de cerere apreciază că apărările pârâtei exprimate în întâmpinare, în sensul că terenul în litigiu este supus dispoziţiilor Legii 18/1991 coroborate cu cele ale Legii nr. 85/2003, nu pot fi primite întrucât, terenul proprietatea sa, distrus din culpa pârâtei, nu face parte din cele descrise în textele de lege menţionate în apărare, nefiind inclus în perimetrele de ameliorare.

Mai mult, chiar şi în situaţia în care s-ar aplica în speţă dispoziţiile legale invocate în apărare de pârâtă atunci ar avea aplicabilitate şi dispoziţiile art. 88 alin 3 din Legea 18/1991, care prevăd că”  în cazul în care se constată că anumite suprafeţe au fost scoase din producţia agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrări de refacere şi de ameliorare a solului”.

În cauză a fost încuviinţată pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică de specialitate, iar prin încheierea de şedinţă din data de 18/02/2016 a fost numit prin tragere la sorţi expert în cauză în persoana domnului  PS,  stabilindu-se un onorariu provizoriu în cuantum de 800 lei în sarcina reclamantei şi următoarele obiective:

1 Identificarea terenului proprietatea  reclamantei afectat de  alunecarea  haltei de steril  edificată de pârâtă, prin schiţă, dimensiuni, amplasament şi  vecinătăţi

2 Să se stabilească dacă terenul precizat la  obiectivul nr. 1 face  parte din  titlul de proprietate nr. 1504656 din 03/04/2009

3 Să se  stabilească, potrivit înscrisurilor depuse  la dosar, dacă terenul identificat  la obiectivul nr. 1 este  scos  în prezent din amenajamentul  silvic, iar  în caz  afirmativ, să se  arate  care  a fost  motivul scoaterii acestuia din amenajamentul  silvic

4  Să se  calculeze valoarea de  masă  lemnoasă afectat de pe  terenul  identificat potrivit  obiectivului nr. 1 şi  să se  calculeze  contravaloarea  acestuia.

5  Să se stabilească contravaloarea  operaţiunilor de readucere  a terenului precizat  la obiectivul nr. 1  la starea  iniţială şi împădurirea acestuia.

Raportul de expertiză întocmit în cauză a fost depus la dosar prin serviciul registratură al instanţei la data de 23/03/2016.

Prin raportul de expertiză s-a concluzionat că: având în vedere datele din amenajamentul silvic, ediţia 2013 au fost extrase elementele necesare evaluării din UA: 124B din care a rezultat că subparcela UA:124 M şi a fost calculat volumul şi valoarea masei lemnoase distrusă de pe suprafaţa de 1,5 ha şi contravaloarea pierderii de creştere până la vârsta exploatabilităţii de 652 mc, la specia fag clasa a 2 de producţie.

Din anexa nr. 1 la raportul de expertiză rezultă o valoare de 112.470,0 lei a volumului de masă lemnoasă actual şi volumul de masă lemnoasă pierdut până la vârsta exploatabilităţii, dată prin normele metodologice şi aprobate prin Ordinul nr. 924/2011 al Ministerului Mediului şi Pădurilor.

În ceea ce priveşte readucerea terenului la starea iniţială şi împădurirea acestuia  lucrarea se efectuează de ocolul silvic cu care proprietarul are contract de pază şi servicii silvice, cu agenţii economici atestaţi, prin licitaţie şi decontare pe bază de aviz în sarcina proprietarului de teren, iar preţul mediu al unui hectar de împădurit şi întreţinerea până la încheierea stării de masiv este de 22.000 lei/ha.

Se mai precizează de către expert că, preţul de executare a plantaţiei la 1 ha se stabileşte de autoritatea publică care răspunde de silvicultură, obţinut prin licitaţie publică cu agenţi economici atestaţi în astfel de lucrări de executat plantaţii şi lucrări de întreţinerea până la încheierea stării de masiv( şapte-opt ani).

În cauză a fost încuviinţată proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică de specialitate:

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe de judecată la data de 26/02/2015 sub număr dosar XXX/267/2015, reclamanta PEM a chemat în judecată pe pârâta SC XXX, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata contravalorii materialului lemnos rezultat de pe terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1,5 ha, al cărei proprietară este, obligarea pârâtei să readucă terenul în suprafaţă de 1,5 ha, la starea iniţială, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză a fost încuviinţată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza tehnico judiciară.

Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expert PS şi depus la dosarul cauzei la filele 58-62, se reţine că din anexa nr. 1 la raportul de expertiză rezultă că valoarea totală este de 112.470,0 lei, compusă din contravaloarea masei lemnoase actual şi volumul de masă lemnoasă pierdut până la vârsta exploatabilităţii, dată prin normele metodologice şi aprobate de Ordinul nr. 924/2011 al Ministerului Mediului şi Pădurilor ( de 652 mc/ha).

Din răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză( fila 81) rezultă că  terenul proprietatea reclamantei, ce face obiectul prezentei cauze, este cuprins în procesul verbal de punere în posesie nr. 126 din 19.02.2009 şi în Titlul de proprietate nr. 1504656/03.04.2009, fiind subparcelă în interiorul suprafeţei 124 B, în noul amenajament prin care limita dintre OSH şi OSP terenul în litigiu ua:124 M, cu suprafaţa de 1,5 ha a fost evidenţiat în up IV Bengeşti-Ciocadia, administrat de OSP.

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Potrivit art. 1385 C.civ., prejudiciul se repară integral, despăgubirea trebuind să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite l-ar fi putut realiza şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

Potrivit disp.art. 1386 C.civ., repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare sau prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor ori hotărâre judecătorească.

Deşi pârâtul a susţinut că afectarea proprietăţii reclamantei este consecinţa directă a acţiunii factorilor naturali şi a fenomenelor geologice, ce se circumscriu noţiunii de dezastru, invocând astfel forţa majoră ca o cauză legală ce înlătură vinovăţia, din probele administrate în cauză nu a rezultat existenţa unei cauze de natură a înlătura răspunderea pentru prejudiciul suferit de reclamantă.

În consecinţă, în raport de obiectul acţiunii formulat sub cele două capete principale de cerere şi având în vedere probatoriul administrat, instanţa va admite în parte acţiunea urmând a fi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 112.470,0 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs, în cuantumul rezultat din raportul de expertiză, necontestat de părţi.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la a readuce terenul în starea iniţială şi reîmpădurire, instanţa apreciază că această solicitare vizează o veritabilă reparare în natură a prejudiciului, ce nu poate coexista cu reparaţia prin echivalent, motiv pentru care va fi respins.

În temeiul art. 453 C.p.civ., instanţa îl va obliga pe pârât la 4185 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru pentru pretenţiile admise, onorariu avocat şi onorariu expert, conform înscrisurilor depuse la dosar (  taxă timbru – 707 lei – fila 12; onorariu avocat – 700 lei – fila14; onorariu expert – 800 lei – fila 89 şi taxă timbru – 2648 lei – fila 89).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite acţiunea formulată de reclamanta PEM, cu domiciliul procesual ales în comuna xx, sat xx, jud. Gorj ( la PI), împotriva pârâtului SC XXX, cu sediul în  Tg-Jiu, str. X, nr. 5, jud. Gorj.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 112.470,0 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs.

Respinge capătul de cerere având ca obiect obligaţia de readucere a terenului la starea iniţială de reîmpădurire. 

Obligă pârâtul la plata a 4185 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.

Pronunţată în şedinţa publică de la 15.06.2016 la Judecătoria Novaci.

PRESEDINTE

GREFIER

Red./tehnored.

A:I./U.M.

Ex. 4/7 iulie 2016

Domenii speta

Spete similare