Temeinicie proces verbal de contravenție; înstrăinare autoturism; persoana căreia îi incumbă obligația de plată a rovignetei

Sentinţă civilă 234 din 11.02.2016


Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor contestat s-a reţinut săvârşirea de către petent a contravenţiei prevăzute de art. 8 alin.(1) din O.G. nr.15/2002, constând în aceea că la data de 13.07.2015, un angajat al C.N.A.D.N.R. - S.A., a constatat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare ……., aparţinând petentului, a circulat la data de 27.02.2015 pe D.N.3, Km 110+152m, pe raza localităţii Cuza Vodă, jud. Călăraşi, fără a deţine rovinietă valabilă.

Pentru aceste motive, petentului i-a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 250 de lei, conform art.8 alin.(32) din O.G. nr.15/2002. 

Verificând, potrivit art. 34 alin.(1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor contestat, instanţa reţine că angajatul intimatei care a întocmit procesul-verbal contestat avea calitatea de agent constatator potrivit art.15 alin.(2) din O.G. nr.2/2001 rap. la art.9 alin.(2) lit.c) din O.G. nr.15/2002, iar procesul-verbal de contravenţie atacat conţine toate menţiunile obligatorii prevăzute de art.16 şi art.17 din O.G. nr.2/2001.

Astfel, în drept, potrivit art.8  alin.(1) din O.G. nr. 15/2002,  „Fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă”.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin.(1) lit. b) din O.G. nr. 15/2002, utilizatorii reprezintă „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru admiterea plângerii.

În concret, văzând împrejurarea că petentul a făcut dovada faptului că, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 30.12.2011 a înstrăinat autoturismul marca Dacia Super Nova cu nr. de înmatriculare……….iar din adeverinţa nr…… din 03.02.2015 emisă de Primăria Albeşti, jud. Constanţa, rezultă că petentul nu mai figurează în evidenţele fiscale ale instituţiei cu autoturismul respectiv, din data de 31.12.2011, precum şi faptul că prin probele administrate în cauză nu s-a făcut de către intimată, dovada împrejurării că petentul a utilizat autoturismul cu numărul de înmatriculare ……. la data şi locul menţionate în procesul-verbal de contravenţie, instanţa constată că în favoarea petentului acţionează, potrivit art. 6 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul „in dubio pro reo”.

Astfel, în sistemul de drept român, contravenţia este calificată ca făcând parte din materia civilă care implică, în mod necesar, dovedirea pretenţiilor ridicate de cel care le afirmă.

În jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, fapta contravenţională a fost calificată şi ca având caracterul unei acuzaţii în materie penală, făcându-se aplicarea unor criterii de delimitare a contravenţiei de materia civilă, criterii printre care se regăseşte cuantumul amenzii contravenţionale şi caracterul sancţionator al acesteia.

Spre exemplu, în cauza Anghel contra României, Curtea a calificat fapta respectivă ca fiind acuzaţie în materie penală, astfel încât a conchis că reclamantul se bucură de prezumţie de nevinovăţie.

Prin urmare, instanţa apreciază că faţă de caracterul punitiv, iar nu reparator al amenzii contravenţionale aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenţie contestat, acesta se bucură în cauza de faţă de toate garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cu privire la procesul penal, inclusiv de prezumţia de nevinovăţie stabilită prin art.6 paragraful 2 al Convenţiei.

Astfel fiind, în acest proces, din proba cu înscrisuri administrată de către petent, acesta a făcut dovada că a înstrăinat autovehiculul anterior datei constatării săvârşirii contravenţiei, situaţie în care revine intimatei obligaţia de a dovedi faptul că petentul se face vinovat de săvârşirea faptei ce i-a fost reţinută în sarcină.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept anterior expuse şi având în vedere împrejurarea că petentul a înstrăinat autoturismul marca Dacia Super Nova cu nr. de înmatriculare …….. încă de la data de 30.12.2011, iar  intimata nu a făcut dovada împrejurării că acest autoturism a fost utilizat de către petent la data şi locul menţionate în procesul-verbal de contravenţie, respectiv 27.02.2015 pe D.N.3, Km 110+152m, pe raza localităţii Cuza Vodă, jud. Călăraşi, instanţa apreciază că plângerea contravenţională este întemeiată.

Astfel, procesul-verbal de constatare a contravenţiei atestă doar împrejurarea că autoturismul marca Dacia Super Nova cu nr. de înmatriculare …… a circulat la data şi locul menţionate în procesul-verbal dar, în condiţiile în care petentul a înstrăinat vehiculul anterior datei precizate în actul constatator, nu atestă şi împrejurarea, esenţială pentru răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură petentul, că acest vehicul ar fi fost utilizat de către persoana sancţionată. Instanţa are în vedere considerentul că pentru faptul neradierii vehiculului din evidenţă, în cazurile şi termenele prevăzute de lege, se instituie un regim sancţionatoriu diferit prin O.U.G. nr.195/2002, în art.102 alin.(1) pct.4. 

De asemenea, instanţa reţine că din art.11 alin.(4) din O.U.G. nr.195/2002 rep. rezultă că, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, noul proprietar are obligaţia de a solicita transcrierea dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la dobândirea acestui drept autorităţii competente, care eliberează un nou certificat de înmatriculare. Astfel, în speţă, începând cu data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, noul proprietar al autoturismului avea obligaţia de a efectua demersurile arătate anterior.

Or, în condiţiile în care noul proprietar nu şi-a îndeplinit această obligaţie, nu se poate reţine săvârşirea faptei contravenţionale de către vechiul proprietar, chiar dacă acesta mai figurează înscris în certificatul de înmatriculare al autoturismului, deoarece datele furnizate agentului constatator, conform art.3 din O.G. nr.15/2002, nu au fost actualizate din vina noului proprietar.

Pe cale de consecinţă, instanţa va admite plângerea contravenţională.

Domenii speta