Rezoluţiune contract

Decizie 297 din 12.05.2015


Prin sentinta civila nr. 10144/17.12.2012 a Judecatoriei Bacau, pronuntata in dosarul nr. 2629/180/2011, s-a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de paratul T.C.V., s-a admis, in parte, actiunea formulata de reclamantii V.F. si P.E. in contradictoriu cu paratul T.C.V. si s-adispus rezolutiunea contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1047/2008 la BNP M.D.. S-a dispus si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, paratul fiind obligat sa restituie reclamantilor suma de 225 355 lei achitata cu titlu de pret si suma de 6 845 lei cu titlu de cheltuieli aferente vanzarii. De asemenea paratul a fost obligat sa plateasca reclamantilor suma de 7 160 de lei daune- interese si suma de 4 500 de lei daune morale. Totodata a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei A.B.A.S. Bacau si pe cale de consecinta s-a respins actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta parata. Raportat la art. 50/2 OUG nr. 51/2008 reclamantii au fost obligati sa restituie statului suma de 7396,13 lei, suma de care au beneficiat in urma admiterii cererii de ajutor public judiciar. Paratul a fost obligat sa plateasca reclamantilor suma de 8004,13 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca, raportat la art. 5 Decretul nr. 167/1958 termenul de prescriptie in cazul actiunilor privitoare la viciile ascunse este de 6 luni iar potrivit art. 11 alin. 2, termenul curge de la data la care au fost descoperite viciile dar nu mai tarziu de implinirea termenului de trei ani de la predare. In speta, predarea s-a facut la data de 03.03.2008, viciile au fost descoperite la data de 26.06.2010, astfel incat prescriptia nu este incidenta.

Raportat la fondul cererii de rezolutiune (actiune redhibitorie), instanta a retinut ca paratul a vandut reclamantilor prin contract autentic, imobilul situat in com. M., nr. cadastral 4544/C 1, cu un pret de 61670 Euro in echivalent in lei. Imobilul, construit de parat, a fost edificat in baza certificatului de urbanism 154/2007, a autorizatiei de constructie si a documentatiei emise de S.C. Urban 3 D S.R.L. Analizand conditiile actiunii redhibitorii, instanta de fond a aratat ca edificarea imobilului pe un teren inundabil reprezinta un viciu preexistent transmiterii dreptului de proprietate. Instanta a aratat ca s-a retinut acest caracter al terenului pe care s-a construit casa in baza avizului A.R. – PUG com. M. din 2007 si in considerarea faptului ca in anii anteriori – 1988, 1992, 1998, si 2005 au avut loc inundatii in zona respectiva ce au determinat stramutarea unor locuinte.

Alaturi de existenta viciului instanta de fond a retinut si ca sunt indeplinite celelalte conditii, respectiv viciul este inerent lucrului, viciul a fost unul ascuns – nefiind observabil pentru un cumparator obisnuit, viciul a prezentat o gravitate semnificativa din moment ce dupa prima inundatie casa a fost inundata partial iar dupa ce-a de-a doua total. S-a retinut ca nu numai edificarea pe un teren inundabil reprezinta un viciu ascuns dar si executarea constructiei fara respectarea proiectului de executie reprezinta un viciu inerent lucrului.

In consecinta instanta a dispus rezolutiunea contractului de vanzare – cumparare in considerarea viciilor ascunse ale lucrului instrainat si pe cale de consecinta s-a dispus si restituirea pretului platit si restituirea cheltuielilor aferente incheierii contractului de vanzare – cumparare.

Privitor la cererea de daune – interese formulata de reclamanti, raportat la probele administrate, instanta a aratat ca paratul nu si-a indeplinit obligatia de informare a cumparatorilor desi avea cunostinta de situatia imobilului astfel cum rezulta din declaratia autentificata sub nr. 29/2007 si se impune ca sa plateasca reclamantilor suma de 7 160 de lei, reprezentand c-val bunurilor avariate.

Referitor la solicitarea de daune morale, instanta de fond a aratat ca este indreptatita admiterea ei pentru suma de 4 500 de lei, fiind de necontestata consecintele negative suferite in plan psihic de catre reclamanti.

Raportat la cererea de obligare a paratelor UAT com. M. si A.B.S., la plata sumei de 100.000 Euro, reprezentand echivalentul a 427.710 lei, cu titlu de daune morale, instanta de fond a retinut ca nu exista dovezi pentru a se retine existenta unei fapte ilicite in sarcina celor doua persoane juridice, reclamantii insisi aratand ca actele emise de cele doua parate sunt valabile si nu au fost anulate, in urma constatarii nelegalitatii lor. Sustinerile reclamantilor de emitere a avizelor si a autorizatiei de constructie prin nesocotirea dispozitiilor legale nu  pot fi avute in vedere atata vreme cat acestea nu au fost constatate nelegale, printr-o hotarare judecatoreasca.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal, reclamantii dar si paratul T.C.V.

Raportat la timbrarea apelulu declarat de apelanti, prin incheierea din 22.03.2013, s-a admis cererea de ajutor public judiciar si s-a dispus scutirea apelantilor-reclamanti de plata taxei de timbru de 2 944 de lei.

Apelul declarat de parat a fost legal timbrat cu suma de 2944 de lei.

In motivarea apelului declarat, apelantii-reclamanti au aratat ca inteleg sa critice sentinta apelata sub aspectul respingerii cererii de daune morale, formulata in contradictoriu cu paratele UAT com M.si A.B.S., in solidar. Avand in vedere ca instanta si-a intemeiat solutia pe prezumtia de legalitate a inscrisurilor emise de cele doua parate, inclusiv autorizatia de constructie, apelantii au invocat prin cererea de apel si exceptia  de nelegalitate a acestora. Pe fond, s-a aratat ca insasi adresa nr. 576/2007 si declaratia nr. 29/2007 fac dovada ca autorizatia nu ar fi fost emisa ceea ce duce la concluzia ca intimata UAT avea cunostinta ca zona este una inundabila si trebuia sa faca demersurile necesare pentru a fi declarata inundabila. Ca atare, fapta ilicita a intimatei UAT comuna M. este aceea ca nu a luat toate masurile necesare pentru a declara zona inundabila, anterior edificarii vreunei constructii. Cat priveste situatia AN Apele Romane, aceasta nu a tinut cont de expertiza S.C. V.E. S.R.L. in care se arata ca vor fi viituri si vor fi, in continuare, afectate obiective economice si locuinte. Parata a ascuns debitul real al inundatiei din data de 27.067.2010, de 186mc/s, debit la care zona este inundabila. Au fost incalcate dispozitiile art. 49 din Leg nr. 107/1996, autoritatile locale nu si-au indeplinit obligatia de a informa locuitorii de riscul viiturii iar dupa inundatii nu li s-a acordat sprijin, suprafata de teren primita in urma stramutarii fiind improprie si chiar in aceste conditii, apelantii nu au fondurile necesare edificarii unei noi locuinte, materialele acordate initial fiind ulterior restituite.

In sustinerea apelului, s-au depus inscrisuri.

Fata de apelul declarat de apelantii-reclamanti s-a formulat intampinare de catre A.B.S. (f.59), aratand ca exceptia de nelegalitate este neintemeiata, apelantii invocand doar situatii de fapt dion care ar decurge nelegalitatea actelor. A mai aratat intimata ca imobilul avariat in urma inundatiilor nu a fost edificat intr-o zona de protectie sau in alte zone in care construirea sa fie interzisa. Harta de risc natural si inundatii este documentul in baza caruia consiliul judetean poate declara o zona ca fiind cu risc de inundatii. Aceasta harta se intocmeste de institutiile autorizate de M.A. pentru probabilitati de depasirea debitelor maxime stabilite in functie de importanta obiectivelor aflate in zona. Pentru o constructie aflata in clasa 4 de importanta probabilitatea de depasire este de 5% iar normativele prevad un debit maxim de 108 mc/s. Amplasamentul locuintei se afla in clasa a patra de importanta dar nu se afla in zona inundabila acestei clase. In consecinta, intimata a solicitat respingerea apelului.

Intimata UAT M. a formulat, de asemenea intampinare (f.73) prin care a solicitat respingerea apelului, aratand ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, Primaria M. eliberand autorizatia de constructie in baza legii si in baza tuturor verificarilor pe care le impune legea. Declararea ca inundabila a unei zone nu tine de competenta unitatii administrativ teritoriale. Planul de Urbanism General al comunei nu prevede zona in cauza ca avand risc de inundatii. Cat priveste exceptia de nelegalitate a autorizatiei de constructie, s-a aratat ca acesata exceptie este neintemeiata.

In ceea ce priveste apelul declarat de paratul T.C.V.,acesta a criticat solutia de admitere a actiunii in rezolutiune a contractului de vanzare – cumparare si a cererilor accesorii, aratand ca viciul invocat de reclamanti nu a fost unul grav si nu a fost unul ascuns. Caracterul ascuns al viciului se apreciaza in raport de un cumparator prudent si diligent, or , in conditiile in care cumparatorul nu avea cunostintele necesare, putea apela la un specialist, lipsa de informare si de cunostinte neputand atrage rezolutiunea. Dincolo de acest aspect adresa nr. 576/2007 stabileste ca zona nu este una inundabila. Declaratia nr. 29, la care face referire instanta de fond in motivare, nu schimba cu nimic acest aspect si in baza ei nu se poate retine reaua-credinta a vanzatorului. Astfel apelantul-parat a solicitat respingerea cererii de rezolutiune.

Analizand apelurile declarate, tribunalul retine:

La termenul de judecata din 22.04.2013, apelantii-reclamanti au depus la dosar o cerere de renuntare la insusi dreptul pretins prin cererea de chemare in judecata in contradictoriu cu paratul T.C.V. ( f.54-56). Fata de acest aspect, in considerarea principiului disponibilitatii, tribunalul  va lua act de aceasta cerere si in conditiile art. 247 Cod procedura civila, va schimba sentinta civila, urmand ca actiunea formulata in contradictoriu cu paratul T.C.V. sa fie respinsa. Pe cale de consecinta,apelul formulat de T.C.V. va fi admis luandu-se act de renuntarea la dreptul pretins.

 Referitor la apelul declarat de apelantii – reclamanti tribunalul retine ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:

 In cererea de chemare in judecata, in motivarea capatului de cerere formulat in contradictoriu cu paratii UAT M. si A.B.A.S., reclamantii au aratat ca doresc acoperirea prejudiciului material,  precum si a celui moral, urmare a suferintelor in plan fizic si psihic produse de autoritati care au emis autorizatie de constructie si au dat avize pentru construire stiind ca zona este inundabila, stiind ca in anii anteriori au mai fost inundatii in zona. S-a aratat ca cele doua parate nu au respectat etapele si nu au asigurat transparenta etapelor anterioare emiterii autorizatiei de constructie si ulterior, nu au acordat sprijin dupa inundatii.

Privitor la fapta culpabila  in emiterea autorizatiei de constructie si a celorlalte avize ca au precedat aceasta autorizate, tribunalul retine ca instanta de fond a aratat ca documentatia in sine care a precedat autorizatia de constructie si autorizatia insasi se bucura de prezumtia de legalitate atat timp cat nu au fost anulate. Exceptia de nelegalitate, invocata in apel, a fost respinsa, ca nefondata, prin sentinta civila nr. 385/06.11.2014, pronuntata in dosarul nr. 194/32/2014 a Tribunalului Bacau – Sectia de contencios administrativ si fiscal. Instanta de contencios a retinut, in pronuntarea acestei sentinte, ca autorizatia a fost emisa cu respectarea prevederilor Leg nr. 50/1991 si ca declaratia pe proprie raspundere a investitorului nu reprezinta un aspect de nelegalitate a autorizatiei si nicidecum nu echivaleaza cu o hotarare a autoritatii de declarare a zonei inundabile.Ca urmare, aspectele analizate de instanta de contencios sunt intrate in puterea de lucru judecat si legalitatea emiterii documentelor invocate nu pot fi reanalizate de instanta in cauza.

Criticile legate de culpa paratelor in nedeclararea zonei inundabile, nu pot fi primite deoarece potrivit art. 2, 3 si 7 Leg. nr. 573/2001, declararea unei zone de risc natural se face se face prin hotarare a consiliului judetean  in baza hartilor de risc natural. Pe baza hartii de risc natural de inundatii intocmita in conditiile HG nr. 447/2003, consiliul judetean poate declara o zona ca fiind sau nu inundabila.

 La fila 246 dosar fond, s-a depus STAS 4273/1983, potrivit caruia se face încadrarea in clase de importanta, constructia in cauza aflandu-se in clasa IV de importanta iar potrivit STAS 4068/2-1987, probabilitatea de depasire a debitelor pentru constructii incadrate in clasa IV, este de 5%.

 Fata de dispozitiile HG nr. 447/2003  si ale Leg nr. 573/2001 care stabileste atributia de declarare a zonelor inundabile in sarcina consiliului judetean si avand in vedere ca la momentul emiterii autorizatiei si a adreselor nr. 573 – 576/2007, zona nu era declarata inundabila pentru un debit cu probabilitatea 5% - 108 mc/s(f. 314-326 dosar fond), tribunalul retine ca cererea de angajare a raspunderii delictuale a celor doua parate este neintemeiata.

Referitor la fapta culpabila a paratei UAT M., ulterioara producerii inundatiilor, tribunalul retine ca nu s-au adus critici punctuale prin raportare la obligatii legale impuse autoritatii locale si care au fost incalcate de UAT, reclamantii fiind nemultumiti de atitudinea manifestata in general de catre autoritati. Stabilirea amplasamentului pentru stramutare este un atribut al autoritatii locale, instanta neputand stabili in aceasta cauza oportunitatea masurii. In ceea ce priveste diferenta dintre ajutorul acordat de Prefectura si cel primit efectiv, tribunalul retine ca acest aspect nu a fost probat, la  fila 424 depunandu-se un tabel privind materiale de constructii, situatie intocmita de I.S.U. Bacau, situatie coroborata cu raspunsurile la interogatoriu (f. 460).

In consecinta, vazand dispozitiile art. 296 Cod procedura civila, tribunalul va respinge apelul declarat de apelantii-reclamanti, ca nefondat, urmand a fi admis apelul apelantului-parat ca efect al renunţarii la dreptul la acţiune in contradictoriu cu el.

Domenii speta