Rezoluţiune contract

Deliberând asupra cauzei civile de faţă,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 11.05.2007 , reclamanţii T G şi T Fl au chemat în judecată pârâţii D  C  şi D  E , solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună rezoluţiunea  contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere  autentificat sub nr. 5048/

În motivarea cererii, reclamanţii au  arătat că, deşi intenţia lor a fost  de a încheia doar un contract de întreţinere, după ce au semnat actul,  l-au citit şi au aflat că s-a menţionat  că ar fi primit şi un preţ de 8000 lei vechi, aspect neadevărat.

Mai mult, după ce timp de 1 an s-au înţeles bine cu pârâţii, care le-au adus alimente şi i-au ajutat,  familia D i-a abandonat, fiind nevoiţi să se descurce singuri. De asemenea, pârâţii îi ameninţă cu evacuarea, le vorbesc urât  şi refuză să îi mai ajute.

Pe de altă parte, în timp ce pârâţii folosesc singuri terenurile ce fac obiectul contractului, reclamanţii nu-şi pot asigura un trai normal, fiind bolnavi  şi fără pământ. Pârâţii le-au desfiinţat postul telefonic,  le-au tăiat abonamentul la lapte şi nu permit vecinilor să vină să-i viziteze.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.1020 şi urm. C. civ.

Cererea a fost legal timbrată în conformitate cu dispoziţiile Legii 146/1997 cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei şi timbru judiciar în valoare de 0, 3 lei.

Pârâţii au formulat în termen legal întâmpinare prin care au  solicitat instanţei respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâţii au arătat că şi-au achitat în mod permanent obligaţiile contractuale, atât personal cât şi prin persoane interpuse, asigurându-le reclamanţilor, hrană, medicamente şi ajutor la treburile gospodăreşti.

Au mai învederat că notarul le-a citit contractul reclamanţilor şi că preţul a fost achitat cu aceiaşi ocazie. Pe de altă parte, pârâţii au arătat că au un trai decent şi că nu au interes să înşele doi bătrâni.

O dată cu întâmpinarea, pârâţii au depus şi cerere reconvenţională prin care au solicitat obligarea reclamanţilor la plata sumei de 15000 lei, reprezentând cheltuieli cu întreţinerea şi îmbunătăţiri  la gospodărie, plus dobândă în cuantum de 400 lei, precum şi un drept de retenţie asupra bunurilor până la achitarea datoriei.

Cererea reconvenţională a fost timbrată cu taxă de timbru de 1584 lei şi 3 lei, timbru judiciar.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au solicitat proba cu acte, interogatoriu şi martori, probe  ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţă.

În apărare şi susţinerea reconvenţionalei, pârâţii au solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori şi expertiză construcţii, probe  ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţă.

Au fost audiaţi martorii  propuşi de reclamanţi, şi cei propuşi de pârâţi, , declaraţiile lor fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

A fost ataşat raportul de expertiză efectuat de exp. Enică Aurel.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, autentificat sub nr. 5048 de către BNP „L D”, reclamanţii le-au vândut pârâţilor nuda proprietate a imobilului  situat în com. R, Jud. Bacău, compus din 9674 mp teren situat în extravilan şi intravilan, o casă în suprafaţă construită de 92 mp  şi o magazie de 17 mp.

În cuprinsul contractului s-a menţionat că preţul vânzării de 8000 lei a fost primit integral de către vânzători, mai înainte de autentificarea actului şi că, pe lângă preţ cumpărătorii se obligă să asigure vânzătorilor îngrijirea şi întreţinerea cu tot ce este necesar pentru un trai normal şi decent, iar la deces să îi înmormânteze conform tradiţiei strămoşeşti.  Întreţinerea  şi îngrijirea se va presta la domiciliul vânzătorilor şi va consta în asigurarea de hrană , îmbrăcăminte, încălţăminte, încălzire, asistenţă medicală, îngrijire efectivă, cheltuielile urmând  a fi suportate atât din banii cumpărătorilor cât şi ai vânzătorilor.

Reclamanţii sunt persoane în vârstă şi  datorită problemelor de sănătate, ce rezultă din actele medicale ataşate la dosarul cauzei (filele 83-85) precum şi lipsa veniturilor suficiente, nu se pot îngriji singuri.

Din anul 2005, reclamanţii nu au mai beneficiat de îngrijire din partea pârâţilor. Acest aspect reiese din declaraţia martorului L M, prietenă cu familia reclamanţilor, care îl vizitează de  două ori pe săptămână şi care a constatat personal că după această dată,  reclamanţii aveau lipsuri legate de hrană şi ajutor în

casă pentru treburile zilnice, că îşi plăteau abonamentul la lapte şi îşi procurau singuri făina şi gazul.

Această declaraţie se coroborează şi cu depoziţia martorului G A, care îi vizitează pe reclamanţi săptămânal şi care a constat personal că aceştia îşi achiziţionau singuri hrana  şi lemne pentru iarnă şi că duceau lipsă de mâncare.

Din răspunsurile pârâtei la interogatoriu coroborate cu declaraţiile martorilor de mai sus, instanţa reţine că la momentul actual relaţiile dintre părţi sunt tensionate, reclamanţii apelând la organele de poliţie.

Instanţa apreciază că declaraţia martorei M F  nu este de natură de a duce la aflarea adevărului în cauză. Astfel, în primul rând, declaraţia este subiectivă, provenind de la o persoană angajată de pârâţi, iar în al doilea rând, contrazice chiar susţinerile pârâţilor (dacă pârâtul a răspuns la interogatoriu că s-a înţeles bine cu reclamanţii până în anul 2006, martora a declarat că părţile s-au înţeles bine până în 2007, dacă pârâţii au susţinut că au plătit preţul pentru toate imobilelel, martora a arătat că preţul a fost dat doar pentru jumătatate de hectar).

Conform art. 1020 Cod civil, „condiţia rezolutorie este subînţeleasă întotdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una dintre părţi nu îndeplineşte angajamentul său.”, iar potrivit art. 1021 Cod civil, „într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune-interese. Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate acorda un termen părţii acţionate.”

În speţă suntem în prezenţa unui contract de întreţinere, intitulat in mod greşit contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, întrucât preţul prevăzut în contract în schimbul imobilelor înstrăinate reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea acestora. Mai mult, instanţa apreciază că în fapt  pârâţii nu au plătit acest preţ. Acest aspect rezultă din atitudinea contradictorie a pârâţilor care, în cuprinsul întâmpinării au menţionat că preţul a fost plătit la notar, la interogatoriu pârâta a răspuns că preţul a fost achitat în iunie 2003, acasă la pârâţi, iar pârâtul a arătat că preţul a fost plătit în anul 2003, la locuinţa reclamanţilor. De asemenea, martora propusă de pârâţi, M F, a arătat că banii au fost daţi pentru pentru jumătatate de hectar.

Faţă de situaţia de fapt mai sus arătată, instanţa reţine că debitorii întreţinerii D C şi D E nu şi-au executat obligaţiile decurgând din acest contract faţă de creditorii T G şi T Fl. Această neexecutare este imputabilă pârâţilor, care nu au făcut dovada caracterului fortuit al neîndeplinirii obligaţiei. 

De asemenea, instanţa constată că este îndeplinită şi cea de-a treia condiţie cerută pentru admisibilitatea rezoluţiunii judiciare, şi anume, aceea a punerii în întârziere a debitorilor. Fiind vorba despre un contract de întreţinere, debitorii sunt consideraţi  de drept în întârziere, datorită caracterului alimentar al prestaţiei, care

trebuie sa fie efectuată în mod succesiv, termenele stipulate pentru executare având un caracter esenţial.

In consecinţă, având în vedere şi caracterul indivizibil al obligaţiei de întreţinere care trebuie executată integral faţă de toţi creditorii, instanţa va admite acţiunea reclamanţilor, astfel cum a fost precizată şi va dispune rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare autentificat  sub nr. 5048.

Cu privire la cererea reconvenţională, instanţa reţine, în primul rând, că datorită caracterului aleatoriu al contractului de întreţinere, în caz de rezoluţiune, creditorii întreţinerii nu sunt obligaţi să restituie  valoarea întreţinerii prestate.

În ceea ce priveşte suma pretins achitată cu titlu de preţ, instanţa observă că această sumă nu a fost solicitată prin cererea reconvenţională, ci numai în cadrul concluziilor pe fondul cauzei.  De altfel, astfel cum s-a reţinut mai sus, acest preţ nu a fost plătit în fapt, fiind stipulat în mod fictiv în contract.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge aceste pretenţii (inclusiv dobânda  la aceste sume ce reprezintă un accesoriu al principalului) ale pârâţilor-reclamanţi ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte  contravaloarea coşerului şi a gardului, din răspunsurile reclamanţilor-pârâţi la interogatoriu coroborate cu declaraţiile martorilor, instanţa reţine că pârâţii-reclamanţi au realizat din mijloace proprii aceste construcţii. Susţinerile reclamanţilor-pârâţi, potrivit cărora le-au dat pârâţilor-reclamanţi stâlpii pentru gard, nu sunt confirmate de nici o probă din dosar şi astfel, nu au fost dovedite potrivit art.1169 c.civ.  Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, valoarea acestor construcţii este de 5286 lei.

La momentul actual, dat fiind că prin rezoluţiunea contractului de întreţinere, reclamanţii-pârâţi au redevenit proprietarii casei şi a terenului aferent, aceste construcţii aparţin, în baza art.469 al. 1 c.civ, tot reclamanţilor-pârâţi.

În ceea ce priveşte dreptul de retenţie solicitat de pârâţii - reclamanţi, instanţa consideră că aceste bunuri nu sunt susceptibile de retenţie, drept pentru care pretenţiile pârâţilor nu sunt întemeiate.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea reconvenţională şi va obliga reclamanţii-pârâţi să le plătească  pârâţilor-reclamanţi suma de 5286 lei reprezentând contravaloarea coşer şi gard.

În baza art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâţii-reclamanţi să le plătească reclamanţilor-pârâţi suma de  519,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru şi  onorariu avocat. În baza aceluiaşi text legal, va obliga reclamanţii-pârâţi să le plătească  pârâţilor-reclamanţi suma de 903 lei, cu titlu de parte din  cheltuielile de judecată reprezentând parte din onorariul de avocat, parte din taxa de timbru şi onorariul expert.

1

Domenii speta

Spete similare