Recurs. Stabilirea competentei dupa valoare într-un litigiu nascut sub imperiul Noului Cod de procedura civila, în situatia în care mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de chemare în judecata, formuleaza pretentii proprii împotriva aceluiasi pârât, p

Recurs. Stabilirea competentei dupa valoare într-un litigiu nascut sub imperiul Noului Cod de procedura civila, în situatia în care mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de chemare în judecata, formuleaza pretentii proprii împotriva aceluiasi pârât, pretentii întemeiate pe aceeasi cauza. Determinarea competentei tinând seama de pretentia care atrage competenta unei instante de grad mai înalt, prin raportare la valoarea fiecarui capat de cerere, si nu prin cumularea valorii cererilor deduse judecatii.

- art. 98 alineat 1, art. 99 alineatele 1 si 2, art. 100 Noul Cod de procedura civila

Decizia nr. 26/C/2016 – R din 16.02.2016

Dosar nr. 6463/271/C/2013

Prin Sentinta civila nr. 12390/08.11.2013 pronuntata de Judecatoria Oradea a fost admisa cererea precizata, formulata de reclamantele O. A. D., în nume  propriu; O. R. - M., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. G. - C., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. C. - O., minora, reprezentata legal de O. A. D. si O. T. - L., minora, reprezentata legal de O. A. D.,  în contradictoriu cu pârâta O. I. C., având ca si sucursala - O. I. C. – Sucursala  Bulgaria, prin mandatar legal Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România.

A fost admisa cererea precizata, formulata de reclamantii F. V., tatal defunctului F. R. S.; F. L., mama defunctului F. R. S.; F. A.-R., sora defunctului F. R. S., F. S.-D., fratele defunctului F. R. S., reprezentat legal de F. V.- tatal sau, F. L.-G., sora defunctului F. R. S., în contradictoriu cu pârâta O. I. C. cu sediul în Cipru, având ca si sucursala -  O. I. C. – Sucursala  Bulgaria, prin mandatar legal Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România.

A fost obligata pârâta sa achite reclamantei O. A. D.  suma de 8000 lei reprezentând despagubiri, cheltuieli de înmormântare a defunctului O. V. – O.

A fost obligata pârâta sa achite reclamantilor F. V.; F. L., suma de 8000 lei reprezentând despagubiri, cheltuieli de înmormântare a defunctului F. R. S.

A fost obligata pârâta sa achite reclamantei O. A. D., suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale.

A fost obligata pârâta sa achite reclamantei O. R. - M. minora, reprezentata legal de O. A. D., suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale, reclamantei O. G. - C. minora, reprezentata legal de O. A. D., suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale, reclamantei O. C. - O. minora, reprezentata legal de O. A. D., suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale, reclamantei O. T. - L., minora, reprezentata legal de O. A. D., suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale.

A fost obligata pârâta sa achite in favoarea fiecarei reclamante minore O. R.-M., O. G.-C., O. C.-O., O. T.-L., renta lunara în suma de 200 EUR începând cu data promovarii prezentei cereri pâna la majoratul acestora.

A fost obligata pârâta sa achite reclamantilor F. V. si F. L., câte 44.000 EUR, reclamantei F. A. - R. suma de 44.000 EUR, reclamantei F. L.-G. suma de 44.000 EUR, reclamantului F. S. D. suma de 44.000 EUR reprezentând daune morale.

Împotriva Sentintei civile nr. 12390/08.11.2013 pronuntata în dosarul nr. 6463/271/2013 a declarat apel apelanta O. I. C. – Sucursala Bulgaria, prin mandatar legal Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, solicitând admiterea apelului modificarea sentintei apelate în sensul respingerii cererii de acordare a prestatiilor periodice cu titlu de renta lunara în favoarea reclamantelor minore O. R. M., O. G.-C., O. C.-O. O. T.-L.; reducerea cuantumului daunelor morale acordate în cauza, în limita urmatoarelor sume: câte 60.000 lei pentru reclamantele O. A. D., O. R.-M., O. G.-C., O. C. O., O. T.-L., F. V. si F. L.; câte 40.000 lei pentru reclamantii F. A.-R., F. S.-D. si F. L.-G.; Mentinerea celorlalte dispozitii ale sentintei civile apelate.

Prin Decizia nr. 328 din 29 mai 2015 Tribunalul Bihor a admis ca fondat apelul civil formulat de apelanta O. I. C. – Sucursala Bulgaria, prin mandatar legal Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu intimatii O. A. D., în nume propriu; O. R. - M., minora, reprezentata legal de O. A. D.; O. G. - C., minora, reprezentata legal de O. A. D.; O. C. - O., minora, reprezentata legal de O. A. D. si O. T. - L., minora, reprezentata legal de O. A. D.; F. V., tatal defunctului F. R. S.; F. L., mama defunctului F. R. S.; F. A. - R., sora defunctului F. R. S., F. S. - D.,  fratele defunctului F. R. S., reprezentat legal de F. V. - tatal sau, F. L. - G., sora defunctului F. R. S., împotriva Sentintei civile nr. 12390 din 08.11.2013 pronuntata de Judecatoria Oradea pe care o schimba în parte în sensul ca:

A redus daunele morale acordate reclamantei O. A. D., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 15.000 EUR - echivalentul în lei la cursul BNR de la data platii, reclamantei O. R. - M. minora, reprezentata legal de O. A. D., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 15.000 EUR, reclamantei O. G. - C. minora, reprezentata legal de O. A. D., de la suma de 44.000 EUR, reclamantei O. C. - O. minora, reprezentata legal de O. A. D., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 15.000 EUR, reclamantei O. T. - L. minora, reprezentata legal de O. A. D., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 15.000 EUR - echivalentul în lei la cursul BNR de la data platii;

A obligat pârâta sa achite în favoarea fiecarei reclamante minore O. R. – M., O. G. – C., O. C. – O., O. T. – L., renta lunara în suma de 122 lei începând cu data promovarii prezentei cereri pâna la majoratul acestora si în continuare pâna la finalizarea studiilor dar nu mai mult de 26 de ani.

A redus daunele morale acordate reclamantilor F. V. si F. L., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 30.000 EUR - echivalentul în lei la cursul BNR de la data platii, reclamantei F. A.-R., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 10.000 EUR, reclamantei F. L.-G., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 10.000 EUR, reclamantei F. S. D., de la suma de 44.000 EUR, la suma de 10.000 EUR, - echivalentul în lei la cursul BNR de la data platii;

A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei atacate.

Pentru a hotarî astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Din analiza probatoriului administrat în cauza, instanta a retinut ca la data de 14.06.2012, pe raza localitatii S., aflata în circumscriptia Judecatoriei Oradea, la km. 613+80 m al DN1, a avut loc un accident de circulatie, în urma caruia au decedat 3 persoane, sotul respectiv tatal reclamantelor O. V. O., fiul respectiv fratele reclamantilor F. R. S., precum si numitul F. M. I.

Vinovat de producerea accidentului s-a constatat ca a fost F. M. I., conducator al autoturismului A. cu nr. YY XXXX YY, înmatriculat în Bulgaria, decedat în urma accidentului, aspect ce rezulta din Rezolutia din 01.10.2012 data de Procurorul din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Oradea în dosar 4536/P/2012, respectiv din Referatul cu propunerea de a nu se începe urmarirea penala în cauza, ca urmare a decesului persoanei vinovate.

Vinovatia numitului F. M. I. odata stabilita nu a fost contestata de pârâta apelanta, mai mult prin continutul apelului se recunoaste vinovatia acestei persoane, pârâta apelanta solicitând doar cenzurarea daunelor solicitate de reclamanti.

Autoturismul era asigurat RCA la compania de asigurare reasigurare apelanta în cauza, fiind încheiata polita nr. xxxxxxxxxxxxxx, cu valabilitate în perioada 09.01.2012 – 08.01.2013.

În accident au decedat, dupa cum s-a aratat si O. V. O., în vârsta de 42 de ani la momentul decesului, precum si F. R. S. în vârsta de 23 de ani la data decesului.

Dupa cum rezulta din cuprinsul motivelor de apel, sentinta a fost apelata în ceea ce priveste cuantumul daunelor morale acordate de catre prima instanta, care, în opinia apelantei, ar fi trebuit sa fie mai mici, în limita urmatoarelor sume: câte 60.000 lei pentru reclamantele O. A. D., O. R.-M., O. G.-C., O. C. O., O. T.-L., F. V. si F. L.; câte 40.000 lei pentru reclamantii F. A.-R., F. S.-D. si F. L.-G. sumele de 44.000 euro acordate de prima instanta pentru fiecare.

De asemenea, apelanta a criticat sentinta apelata si sub aspectul modului de acordare a prestatiilor periodice cu titlu de renta lunara în favoarea reclamantelor minore O. R. M., O. G.-C., O. C.-O. O. T.-L., care în opinia apelantei ar fi fost stabilite în mod nelegal de instanta de fond.

Din acest punct de vedere, Tribunalul aminteste ca prejudiciul moral consta în durerile fizice si suferintele psihice pe care le resimte victima în urma savârsirii unei fapte ilicite. Cauzarea unor prejudicii morale justifica aplicarea raspunderii civile, deoarece acestea, alaturi de prejudiciile materiale, reprezinta componentele prejudiciului civil.

Elementele de speta, releva producerea unui prejudiciu moral reclamantilor, suferit ca urmare a decesului sotului, respectiv tatalui acestora - în ce priveste familia O. si fiul respectiv fratele acestora - în ce priveste familia F..

Asa cum a retinut si instanta de fond principiul care guverneaza asigurarea obligatorie RCA este repunerea în situatia anterioara producerii accidentului sau familiei victimei decedate în conditii echivalente celor anterioare producerii accidentului si crearea de noi satisfactii în viata, dupa caz.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, iar jurisprudenta (precedentul judiciar) nu este izvor de drept cu exceptia deciziilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie si a hotarârilor CEDO; totodata jurisprudenta în materie este neunitara.

În absenta unor criterii legale pe baza carora sa se poata realiza o cuantificare obiectiva a daunelor morale acestea urmeaza a fi stabilite de catre instanta în raport de consecintele negative a traumei psihice suferite de catre reclamanti, de consecintele familiale, profesionale.

Raportat la toate acestea, se impune stabilirea unor daune morale care sa compenseze, pe cât posibil, toate aceste consecinte negative resimtite de reclamanti. Din acest punct de vedere, criteriul echitatii exprima cerinta ca indemnizatia sa reprezinte o justa si integrala dezdaunare a partii vatamate. În temeiul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vatamata sa primeasca o satisfactie echitabila pentru prejudiciul moral suferit.

Asa cum s-a statuat si în practica judiciara, determinarea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza apreciabila de arbitrar, instanta trebuind sa aiba în vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de victima, atât în plan fizic, cât si psihic, importanta valorilor morale care i-au fost lezate acestuia, masura în care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care victimei i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. De asemenea, ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despagubirea care vine sa compenseze prejudiciul.

Fata de aceste criterii generale si tinând cont de caracteristicile concrete ale spetei, respectiv legatura de rudenie a intimatilor-reclamanti cu defunctii, si anume sotul, respectiv tatal acestora - în ce priveste familia O. si fiul respectiv fratele acestora - în ce priveste familia F., legatura afectiva existenta între acestia, vârsta la care viata defunctilor a fost curmata, tribunalul a apreciat ca daunele acordate de instanta de fond reclamantilor sunt exagerat de mari, suma totala per familie fiind de 220.000 euro (44.000 euro x 5 membri de familie) si sunt de natura a duce la o îmbogatire fara justa cauza a acestora, motive pentru care a redus daunele morale de la suma de 44.000 euro pentru fiecare reclamant la suma de 15.000 euro pentru fiecare reclamant al familiei O. si F. V. si F. L., si de la suma de 44.000 euro pentru fiecare reclamant la suma de 10.000 euro pentru fiecare reclamant al familiei F., în echivalent lei la cursul BNR din ziua platii, sume de natura sa compenseze suferintele morale ale reclamantilor datorate de pierderea sotului, respectiv tatalui acestora - în ce priveste familia O. si fiul respectiv fratele acestora - în ce priveste familia F.

În stabilirea acestui cuantum, instanta de apel a avut în vedere si sustinerile apelantei din cuprinsul apelului declarat, în sensul ca, este necesar ca prejudiciul moral sa fie apreciat rezonabil, pe o baza echitabila raportat la consecintele negative suferite de cei în cauza, astfel încât sa nu se transforme în venituri nejustificate.

Critica adusa de apelanta cu privire la încalcarea principiului disponibilitatii partilor care au formulat pretentii pentru daune morale de cate 42.000 Euro, iar instanta de fond le-a atribuit câte 44.000 Euro, este neîntemeiata, reclamantii au depus la instanta de fond o precizare de actiune în acest sens la fila 117 dosar.

În ce priveste critica adusa de apelanta cu privire la nelegalitatea hotarârii în ce priveste modul de solutionare a capatului de cerere privind despagubirilor materiale sub forma prestatiilor periodice, tribunalul a retinut ca aceasta este întemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 1393 din Codul civil ,,Despagubirea în raport cu ajutorul si pensia, astfel: Daca în cadrul asigurarilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparatia este datorata numai în masura care paguba suferita prin vatamare sau moarte depaseste ajutorul ori pensia”.

Din probatoriul administrat în cauza, asa cum a aratat si apelanta, a rezultat, pe de o parte - ca tatal minorelor nu avea venituri înregistrate la fisc, iar pe de alta parte - ca minorelor deja li s-a constituit dreptul la pensie de urmas si încaseaza de la asiguratorul social un procent de 1/2 din venitul minim pe economie, care la 1 ianuarie 2015 a fost de 975 lei/luna.

Întrucât în cauza nu s-a facut dovada ca veniturile realizate de defunct erau mai mari decât venitul minim pe economie, instanta a avut în vedere la stabilirea cuantumului prestatiei periodice acest venit. Cum în cauza minorele încaseaza de la asiguratorul social un procent de 1/2 din venitul minim pe economie, pentru diferenta pâna la întreg venitul minim pe economie, instanta, în temeiul art. 1393 din Cod civil, a stabilit în favoarea minorelor si în sarcina apelantei o renta lunara de 122 lei pentru fiecare minora (4x122= 488 lei reprezentând ˝ din venitul minim pe economie), începând cu data promovarii prezentei cereri de chemare în judecata pâna la majoratul acestora si în continuare pâna la finalizarea studiilor dar nu mai mult de 26 de ani.

Instanta a apreciat ca în mod gresit instanta de fond a stabilit în sarcina apelantei o renta de 200 euro lunar pentru fiecare minora, ignorând practic dispozitiile legale mentionate mai sus, luând în calcul sustinerile martorilor. Or, paguba la care se refera textul de lege mentionat mai sus consta în diferenta dintre prestatiile sociale primite de cel îndreptatit si veniturile pe care defunctul le realiza anterior decesului, fiind vorba de un prejudiciu cert si nu unul eventual.

Nu au fost fi retinute sustinerile intimatilor ca prejudiciul material creat pe seama minorelor se impune a fi reparat prin acordarea rentei în cuantumul dispus de Judecatorie, renta care poate conduce în mod real la repararea acestuia, întrucât asa cum s-a aratat mai sus intimatii nu au facut dovada prejudiciului material în cuantumul solicitat.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii O. A. D., în nume propriu; O. R. - M., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. G. - C., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. C. - O., minora, reprezentata legal de O. A. D. si O. T. - L., minora, reprezentata legal de O. A. D., solicitând în temeiul art.496 raportat la art.488 alin.1 pct.8 Cod procedura civila, art.1385 si urmatoarele Cod civil - casarea deciziei si, rejudecând cauza, în principal, respingerea apelului declarat ca nefondat, cu mentinerea ca legala si temeinica a Sentintei civile nr.12390/8.11.2013 data de Judecatoria Oradea; în subsidiar solicita casarea Deciziei si, rejudecând cauza, acordarea în favoarea recurentilor, cu titlu de daune morale, de sume rezonabile, în concordanta cu practica judiciara în materie, cu mentinerea Sentintei civile nr.12390/8.11.2013 data de Judecatoria Oradea în privinta capatului de cerere ce vizeaza renta lunara acordata minorelor O.

În motivare, recurentii arata ca decizia recurata este nelegala si  netemeinica, fiind în contradictie cu normele legale incidente si  practica judiciara în materie. Tribunalul Bihor a preluat efectiv sustinerile apelantei si  a admis apelul formulat acordând recurentilor sumele indicate în cererea de apel. Desi se retine în considerentele hotarârii ca daunele morale sunt menite sa compenseze „toate consecintele negative suferite de reclamanti..." si  ca ..." trebuie avute în vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de victima, atâta în plan fizic cât si în plan psihic, importanta valorilor morale care i-au fost lezate acestuia, masura în care au fost lezate aceste valori, ..., masura în care victimei i-a fost afectata situatia familiala, ..., sociala", tribunalul a diminuat de 4 ori cuantumul sumelor acordate cu titlu de daune morale. Pornind de la necesitatea prevazuta expres de legiuitor potrivit careia în asemenea situatii prejudiciul se repara integral, solicita casarea si rejudecarea cauzei cu privire la daunele morale.

În privinta rentei lunare, sentinta data de Judecatorie a fost schimbata cu stabilirea în favoarea minorelor si în sarcina apelantei a unei rente lunare de 122 lei pentru fiecare minora. Recurentii arata ca nu înteleg modul de calcul. Trebuia a fi avute în vedere în apel declaratiile martorilor potrivit carora defunctul O. V. O. avea o stare materiala foarte buna, având în gospodarie unelte si utilaje agricole, precum si animale ce erau valorificate în mod regulat. Este de notorietate ca multi agricultori gospodari câstiga mult peste venitul minim pe economie, iar faptul ca nu erau raportate venituri din agricultura organului fiscal nu poate conduce la prejudicierea copiilor sai minori. Abia începând cu anul 2013 era obligatorie declararea fiscala a veniturilor din agricultura, fapt pentru care la data decesului tatalui /sotului recurentilor nu exista o asemenea obligatie. Solicita casarea cu mentinerea hotarârii date de Judecatorie si în privinta acestor sume de bani.

Recurentii mai arata ca, în cererea de apel, cu rea credinta, se afirma ca numitul F. M. I. (persoana vinovata de producerea accidentului) ar fi – fratele, respectiv fiul - unora dintre reclamanti, intentia este aceea de a induce în eroare instanta de judecata. Dupa cum rezulta si din actele dosarului (referatul de neîncepere a urmaririi penale si  actele de stare civila), F. M. I. - persoana vinovata de producerea accidentului - este fiul lui I. si  M., iar victima accidentului - F. R. S. - este fiul lui F. V. si  L.. în cauza este vorba doar de o coincidenta de nume, fara a exista legaturi de rudenie între recurenti si  numitul F. M. I.

Tot cu rea credinta se afirma ca în privinta daunelor morale

Judecatoria a acordat mai mult decât s-a solicitat. La dosar se regaseste la fila 117 - vol. II al Judecatoriei cererea recurentilor de majorare a cuantumului obiectului cererii depusa la termenul din data de 18.10.2013 prin care, în conditiile art. 204 alin.2 pct.2 Cod de procedura civila, acestia si-au majorat cuantumul sumelor solicitate initial cu titlu de daune morale la un cuantum modificat de cate 100.000 Euro pentru fiecare reclamant. Aceasta cerere a fost înmânata reprezentantei pârâtei, mai mult, în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar, B.A.A.R face referire la cuantumul modificat al daunelor morale solicitate. În cuprinsul considerentelor sentintei se retine eronat ca la data de 18.10.2013 reclamantii O. si  F. au depus cerere de majorare a cuantumului despagubirilor în urmatorul mod: fiecare dintre reclamantii O. au solicitat 42.000 euro iar fiecare dintre reclamantii F. au solicitat 44.000 euro cu titlu de daune morale.

Cu privire la daunele morale acordate în cauza mai arata ca acestea sunt în continuare mult sub limita maxima de despagubire prevazuta pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse în unul si  acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita stabilita pentru anul 2012 la suma de 5.000.000 euro. Fac referire în acest sens la jurisprudenta recenta în astfel de cauze.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, intimata pârâta a solicitat respingerea recursului, invocând totodata exceptiile inadmisibilitatii si nulitatii recursului.

În motivarea exceptiilor, intimata arata ca pricina a fost solutionata la fond de Judecatoria Oradea si  întrucât valoarea obiectului cererii s-a situat sub pragul valoric de 200.000 lei / reclamant, atât instanta cat si  partile au apreciat ca Judecatoria este competenta material sa solutioneze litigiul. Mai mult decât atât, hotarârea fondului a fost analizata în apel de Tribunalul Bihor, care a pronuntat o hotarâre definitiva fara drept de recurs. Raportat la cele de mai sus si  tinând cont ca valoarea obiectului cererii reclamantilor nu a depasit pragul de 1.000.000 LEI prevazut de lege, este evident ca discutam despre o hotarâre nesupusa caii extraordinare de atac a recursului, sens în care se impune admiterea exceptiei si  respingerea recursului ca inadmisibil. De asemenea, în temeiul art. 489 alin. 2 Cod procedura civila, invoca exceptia nulitatii recursului, în ceea ce priveste critica adusa hotarârii din apel cu referire la cuantumul daunelor morale acordate de Tribunalul Bihor. Motivul de recurs vizând daunele morale tine de o eventuala netemeinicie a hotarârii date în apel, reclamantii neindicând care anume dispozitii legale au fost încalcate sau aplicate gresit, motiv pentru care aceasta critica nu se încadreaza în cazurile de casare a hotarârii prevazute în mod expres si  limitativ în art. 488 Cod procedura civila si ca atare nici nu poate face obiectul analizei în recurs. Simpla invocare a dispozitiilor Art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, fara ca recurentii în dezvoltarea motivelor de recurs sa indice dispozitiile legale încalcate sau aplicate gresit si sa precizeze explicit în ce sens au fost acestea încalcate, nu poate echivala cu aratarea motivelor de nelegalitate care sa poata fi analizate de instanta în recurs.

Examinând cu prioritate exceptia inadmisibilitatii recursului, invocata de intimata prin întâmpinare, Curtea de apel a constatat ca aceasta este întemeiata, urmând sa fie admisa, pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecata, reclamantele O. A. D., în nume propriu; O. R. - M., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. G. - C., minora, reprezentata legal de O. A. D., O. C. - O., minora, reprezentata legal de O. A. D. si O. T. - L., minora, reprezentata legal de O. A. D., au solicitat în contradictoriu cu pârâta ca prin hotarârea ce se va pronunta în cauza sa fie obligata aceasta la plata, în favoarea reclamantei O. A. D., a sumei de 10.000 RON cu titlu de daune materiale – cheltuieli cu ceremoniile funerare de înmormântare si pomenire ale defunctului sau sot (O. V. O.) - si sumei de 42.000 EUR daune morale, iar în favoarea reclamantelor O. R. - M., O. G. - C., O. C. - O. si O. T. - L., la plata sumei de câte 200 EUR/luna cu titlu de renta, dar nu mai putin de 1/4 din salariul minim pe economie în România, de la data decesului tatalui lor – 14.06.2012 si pâna la împlinirea vârstei de 18 ani, precum si în continuare pâna la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, si a sumei de 42.000 EUR daune morale.

Prin cererea de chemare în judecata înregistrata în dosar nr. 6464/271/2013, conexata prezentei cauze la data de 18.10.2013, reclamantii F. V., F. L., F. A. – R., F. S. – D. si F. L. - G. au solicitat instantei, în contradictoriu cu aceeasi pârâta obligarea acesteia la plata urmatoarelor sume de bani: în favoarea reclamantilor F. V. si F. L., câte 5.000 RON cu titlu de daune materiale – jumatate din cheltuielile cu ceremoniile funerare de înmormântare si pomenire ale defunctului sau (F. R. S.) - si 44.000 EUR daune morale, iar în favoarea reclamantilor F. A.-R., F. L.-G. si F. S. D., suma de câte 44.000 EUR cu titlu de daune morale.

La data de 18.10.2013, reclamantii din cele doua cereri conexate, au depus cerere de majorarea a cuantumului despagubirilor, solicitând fiecare dintre reclamanti obligarea pârâtei la plata sumei de câte 100.000 euro cu titlu de daune morale, în favoarea fiecaruia, mentinându-se si pretentiile formulate cu titlu de daune materiale prin cererea introductiva.

S-a constatat ca instanta de fond si cea de apel au retinut în mod gresit ca reclamantii si-au precizat actiunea în sensul solicitarii de daune morale în cuantum de câte 44.000 euro pentru fiecare reclamant, când în realitate s-a solicitat suma aratata în alineatul precedent, aspect care rezulta fara putinta de tagada din cuprinsul cererii de majorare a cuantumului obiectului cererii, formulata în scris de catre reclamanti.

Raspunzând exceptiei inadmisibilitatii recursului, invocata de intimata, recurentii reclamanti arata ca, în contextul în care fiecare dintre ei a solicitat suma de 100.000 euro, valoarea obiectului cererii depaseste suma de 1.000.000 lei, astfel încât Decizia instantei de apel este supusa recursului, potrivit dispozitiilor Noului Cod de procedura civila.

Curtea de apel a retinut ca, într-adevar, în cauza sunt aplicabile dispozitiile Noului Cod de procedura civila, Cod care, la articolele 98-106, reglementeaza regulile de determinare a competentei dupa criteriul valoric.

Regula generala este cea prevazuta de art. 98 alineat 1, conform caruia competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii, aratata în capatul principal de cerere. Momentul la care se stabileste aceasta valoare este cel al sesizarii instantei, devreme ce art. 106 alineat 1 prevede ca instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii, ramâne competenta sa judece, chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari în ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.

În cazul în care, prin cererea de chemare în judecata, reclamantul sesizeaza instanta cu mai multe capete de cerere, competenta materiala se determina diferit, dupa cum acestea sunt întemeiate pe fapte ori cauze diferite sau pe un titlu comun, ori având aceeasi cauza sau cauze diferite, dar aflate în strânsa legatura.

Astfel, potrivit art. 99 alineat 1 Cod de procedura civila, când reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste în raport cu valoarea sau, dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii în parte. Potrivit alineatului 2, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare în judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinându-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai înalt.

Asadar, în cazul formularii mai multor capete de cerere principale, indiferent daca cererile sunt întemeiate pe aceeasi cauza sau pe cauze diferite, dar între care exista o strânsa legatura, determinarea competentei nu se face prin cumularea valorii cererilor deduse judecatii, ci prin raportare la valoarea fiecarui capat de cerere în parte.

Este adevarat ca în speta de fata nu suntem în situatia în care un reclamant sa formuleze mai multe capete de cerere principale, ci în situatia în care cererea de chemare în judecata este formulata de mai multi reclamanti, împotriva aceluiasi pârât, fiecare având pretentii proprii, întemeiate însa pe aceeasi cauza, situatie care nu este reglementata în mod expres de Codul de procedura civila. Acest act normativ reglementeaza la art. 100 doar situatia în care mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de chemare în judecata, formuleaza pretentii proprii împotriva aceluiasi pârât, invocând raporturi juridice distincte si neaflate într-o legatura care sa faca necesara judecarea lor împreuna, sau situatia în care unul sau mai multi reclamanti formuleaza, prin aceeasi cerere de chemare în judecata, pretentii împotriva mai multor pârâti, invocând raporturi juridice distincte si fara legatura între ele, prevazând ca si în aceste situatii, determinarea instantei competente se face cu observarea valorii sau, dupa caz, a naturii ori obiectului fiecarei pretentii în parte.

Chiar daca Codul de procedura nu contine o reglementare expresa în acest sens, Curtea de apel a apreciat ca, pentru identitate de ratiune cu situatia în care un singur reclamant sesizeaza instanta cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, dispozitiile art. 99 alineat 2 sunt aplicabile si în situatia în care cererea de chemare în judecata este formulata de mai multi reclamanti, împotriva aceluiasi pârât, fiecare având pretentii proprii, întemeiate pe aceeasi cauza, astfel ca determinarea competentei dupa valoare se face tinându-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai înalt, nu prin cumularea valorii cererilor deduse judecatii, ci prin raportare la valoarea fiecarui capat de cerere în parte.

Or, daca valoarea fiecarui capat de cerere în parte este luata în considerare pentru stabilirea competentei instantei, tot aceasta valoare trebuie avuta în vedere si la stabilirea cailor de atac.

În speta de fata este vorba de suma de 100.000 euro, valoarea fiecarui capat de cerere formulat cu titlu de daune morale, si nu de suma de 1.000.000 euro, cât ar rezulta din însumarea tuturor pretentiilor reclamantilor, cu titlu de daune morale, astfel cum sustin recurentii reclamanti. Sigur ca la aceasta valoare se adauga valoarea de 10.000 lei solicitata cu titlu de daune materiale, însa chiar si asa, valoarea obiectului cauzei nu depaseste suma de 1.000.000 lei ceruta de art. 483 alineatul 2 din Noul Cod de Procedura civila pentru a putea fi exercitata calea de atac a recursului.

Astfel, potrivit art. 483 alineatul 2 din Noul Cod de Procedura civila, nu sunt supuse recursului hotarârile pronuntate în cererile evaluabile în bani în valoare de pâna la 500.000 lei inclusiv.

Potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013, dispozitiile art. 483 alineatul 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, se aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. În procesele pornite începând cu data intrarii în vigoare a prezentei legi si pâna la data de 31.12.2015, nu sunt suspuse recursului hotarârile pronuntate în cererile evaluabile în bani în valoare de pâna la 1.000.000 lei inclusiv.

Întrucât prezentul proces a început la data de 04.04.2013, iar valoarea obiectului prezentei cauze este de 452.000 lei (10.000 lei plus 442.000 lei – echivalentul a 100.000 euro la data de 04.04.2013), Curtea de apel a constatat ca hotarârea pronuntata în cauza nu este supusa recursului, astfel ca aceasta cale de atac exercitata de recurenti este inadmisibila.

În consecinta, s-a admis exceptia invocata de intimata, iar recursul formulat a fost respins ca inadmisibil, în temeiul art. 496 Cod de procedura civila.

Fata de solutia data exceptiei inadmisibilitatii recursului, nu se mai impune analizarea exceptiei nulitatii recursului, invocata de intimata prin întâmpinare.

Domenii speta

Spete similare