Pretenţii

SENTINŢA COMERCIALĂ NR. 18/20.03.2008

-pretenţii –acţiunea în regres a asiguratorului, instanţa competentă

Prin acţiunea comercială înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 08.01.2008 sub nr. 443/215/2008, reclamanta SC ... Asigurari S.A. a chemat în judecată pe pârâtul C. N., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 23082,50 lei, reactualizată în raport cu indicele de devalorizare monetară începând cu data introducerii cererii şi până la data plăţii efective a debitului, şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data de 07.12.2004 a avut loc un accident de circulaţie în care au fost implicate autoutilitara Renault cu numărul de înmatriculare B-33-CJJ, asigurat la reclamantă cu poliţa Casco – AVA nr. 0157492 cu valabilitate de la 09.06.2004 până la 08.06.2005, şi un  vehicul cu tracţiune animală aflat în proprietatea pârâtului C. N.

Reclamanta a mai arătat că vinovat de producerea accidentului de circulaţie a fost conducătorul vehiculului cu tracţiune animală, aspect ce rezultă din conţinutul procesului verbal de contravenţie seria AU nr. 0195804 întocmit de IPJ Dolj, iar ca urmare a creării dosarului de daune AVA/MB/2493/04 a achitat pentru asiguratul său suma de 23.082,50 lei, reprezentând contravaloarea daunelor cauzate  autoutilitarei „Renault”.

Totodată, reclamanta a mai făcut precizarea că, în temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995 este îndreptăţită la promovarea acţiunii în regres împotriva persoanei vinovate de producerea pagubei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 998-999 din Codul civil şi dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 136/1995.

În dovedirea acţiunii, s-au depus la dosar, în copie, convocarea la conciliere directă şi dosarul de daună.

Deşi legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a propune probe în apărare.

Prin sentinţa comercială nr. 2214 pronunţată la data de 15.02.2008, Judecătoria Craiova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Segarcea, arătând că potrivit dispoziţiilor art. 5 Cpc, cererea se face la instanţa de la domiciliul pârâtului, iar pârâtul are domiciliul în comuna Lipovu, judeţul Dolj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Segarcea la data de 28.02.2008, sub acelaşi număr.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a constatat că reclamanta s-a subrogat în drepturile asiguratului, pentru a recupera de la pârât sumele plătite asiguratului, pentru repararea daunelor produse autoutilitarei prin accidentul comis din culpa pârâtului în localitatea Radovan. 

Potrivit art. 2 lit. A pct. 1 din Legea nr. 32/2000 activitatea de asigurare  este definită ca fiind „activitatea exercitată în sau din România, care desemnează, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres şi de recuperare, precum şi investirea sau fructificarea fondurilor proprii şi atrase prin activitatea desfăşurată”

Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Cpc, în afară de instanţa de la domiciliul pârâtului, în cererile formulate în materie de asigurare, este competentă să le soluţioneze şi instanţa în circumscripţia căreia se află „domiciliul asiguratului, bunurile asigurate ori locul unde s-a produs accidentul, reclamantul având posibilitatea de a alege dintre instanţele competente teritorial”.

În acelaşi context, instanţa subliniază că unul din efectele cererii de chemare în judecată este acela de exprimare a opţiunii reclamantului pentru una din instanţele deopotrivă competente, opţiune asupra căreia nu poate reveni ulterior, în speţă, reclamanta optând pentru soluţionarea cauzei dedusă judecăţii de către Judecătoria Craiova, competentă teritorial întrucât locul producerii accidentului, şi anume localitatea Radovan, se află în circumscripţia sa teritorială.

Având în vedere dispoziţiile c.p.c. şi practica judiciară în materie de competenţă teritorială alternativă, în sensul că odată aleasă instanţa căreia se adresează reclamantul, acesta nu mai poate reveni, pârâtul nu ar putea solicita declinarea competenţei, iar instanţa nu ar putea să o dispună din oficiu,  instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Segarcea şi  a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Constatând că Judecătoria Craiova şi Judecătoria Segarcea şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, instanţa a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă prevăzut de art. 20 pct. 2 Cpc, şi în temeiul art. 21 coroborat cu art. 22 alin. 1 Cpc, a trimis cauza la Tribunalul Dolj pentru soluţionarea acestuia.

Domenii speta

Spete similare