Intituire drept de retentie

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA S

CIVIL

SENTINTA CIVILA Nr. 346

Şedinţa publică de la 10 Martie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE DV

Grefier MMD

Pe rol pronunţarea cauzei civile privind pe reclamanţii TA, TA şi pe pârâţii SV,  SMD, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27.02.2009, iar susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când Judecătoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi 6.03.2009, respectiv 10.03.2009.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr. 670730872008, reclamanţii TA si TA au chemat in judecată pe pârâţii S V şi SMD, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună restituirea unui drept de retenţie asupra imobilului proprietatea pârâţilor situat în S nr. 335, jud. M înscris in CF 41 SM până la plata integrală a creanţei in valoare de 8300 Euro şi a dobânzilor aferente incepând din 1999 şi până în prezent, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanţii au susţinut că prin SCV 689/11.03.1989 pârâţii au fost obligaţio să le achite suma de 16146 DM.

S-a inceput executarea silită asupra imobilului proprietatea debitorilor formându-se dosarul execuţional 119/E/2001 la BEJ KA. Executarea nu este finalizată nici până in prezent şi nu au încasat nici o sumă de bani de la debitori în contul datoriei.

Deşi in procedura de executare au adjudecat imobilul în favoarea lor, prin SC 27/10.01.2005 s-a dispus anularea tuturor actelor de executare silită.

În prezent s-a cerut reluarea şi continuarea executării silite asupra imobilului, însă asupra aceluiaşi imobil s-a început şi executarea silită de către AFP Sighişoara, pentru o creanţă fiscală a pârâtului SV.

În CF 41 S s-a notat atât ipoteca execuţională în favoarea lor, cât şi  executarea silită începută de AFP Sighişoara, precum şi două ipoteci (de rang 1 şi 2) în favoarea B SA Sighişoara.

Reclamanţii au mai precizat că  este mai mare creanţa lor  comparativ cu creanţele celorlalţi, creditori ipotecari.

Practic pârâţii şi-au exprimat acordul pentru a reţine şi folosi imobilul urmărit, iar ei l-au folosit pentru depozitarea unor bunuri aparţinând SC ADRITOM SRL care a cumpărat spaţiul de producţie din aceeaşi curte, în urma vânzării în procedura de lichidare judiciare a societăţii pârâţilor.

AFP Sighişoara a trimis dosarul execuţional la AFP N pentru continuarea executării silite la noul domiciliu al debitorilor, astfel că va mai dura o perioadă destul de îndelungată executării silite.

În drept reclamanţii au invocat disp. art. 771, 1323, 1619, 1444 şi următ. C.civil art. 274 C.p.c.

Pârâţii au formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondată cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Motivând intâmpinarea, pârâţii au precizat că  temeiurile legale invocate de reclamanţii nu au aplicabilitate în speţă deoarece, pe de o parte creanţa reclamanţilor provine dintr-un împrumut pentru care au un titlu executoriu iar, pe de altă parte , în vederea executării acesteia au notat in cartea funciară ipoteca execuţională.

Neexistând nici o legătură între pretinsa datorie invocată de reclamanţi şi imobilul asupra căruia cer instituirea dreptului de retenţie acţiunea este nefondată.

În principiu dreptul de retenţie ca drept real de garanţie imperfectă, reprezentând dreptul creditoarei să ţină lucrul debitorului său sau să refuze restituirea lui până ce îi va fi plătită creanţa sa în legătură cu acel bun, este recunoscut creditorilor care au făcut cheltuieli cu conservarea, întreţinerea ori îmbunătăţirea acelui bun.

Acest drept este conferit vânzătorului art. 1322 C.civil depozitarului –art. 1618, 1619 C.civil comoştenitorului ţinut la raport –art. 771 C.civil cumpărătorului cu pact de răscumpărare-art. 1377 C.civil locatarului art. 1444 C.civil lucrătorului care lucrează cu materia primă a clientului-art. 508 C.civil posesorului lucrului  furat şi vândut în târg –art. 1910 C.civil creditorului gajist –art. 1694 C.civil proprietarului expropriat art. 481 C.civil.

Reclamanţii nu se găsesc în nici una din situaţiile de admisibilitate a dreptului de retenţie recunoscute de lege, de jurisprundenţă, sau de doctrină, neîncasarea creanţei lor pe calea executării silite neconstituind motiv pentru admisibilitatea acţiunii în instituirea dreptului de retenţie.

Prin SC 95/06 pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul 1405/05 s-a dispus evacuarea reclamanţilor din imobil. Pe calea prezentei acţiunii se urmăreşte lipsirea de efecte juridice a hotărârii de evacuare.

Nu este adevărată susţinerea reclamanţilor că ar exista o înţelegere pentru a folosi bunul asupra căruia se cere instituirea dreptului de retenţie şi pentru a folosi in interesul societăţii comerciale proprietatea lor.

Reclamanţii au posibilitatea executării silite pentru recuperarea creanţei pretinse cu condiţia îndeplinirii cerinţelor legale aparţinând materiei, având notată ipoteca esenţială asupra bunului imobilului.

Dreptul de retenţie nu face parte din măsurile asigurătorii în vederea executării reglementate de Codul de procedură civilă, art. 591 -595, 597-601, 596.

Pârâţii, au invocat prin întâmpinare excepţia prescriptive extinctive a creanţei şi a dreptului de a cere executarea silită, motivând că în dosarul execuţional 119/01 nu s-a mai făcut nici un act de executare creditorii neinsistând în executare, au acţionat disp. art. 389 C.p.c. privind perimarea executării silite raportate la disp. art. 405 C.p.c. privitor la prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

Fiind prescris dreptul de a cere executarea silită titlul executoriu în baza căruia reclamanţii cer instituirea dreptului de retenţie şi-a pierdut puterea executorie.

În ce priveşte dobânzile pentru perioada 1999-2005 dreptul creditorilor s-a prescris, iar pentru ultimii trei ani nu se datorează dobânzi nici din titlul lipsit de putere executorie şi nici din alt înscris sau hotărâre judecătorească.

Reclamanţii au avut titlu executoriu pentru suma de 161456 DM sau echivalentul acestei sume în lei la cursul oficial din data plăţii, nicidecum in euro, caz in care nu pot ca pe calea acţiunii de instituire a dreptului de retenţie să modifice sentinţa civilă 689/1999.

La dosarul cauzei s-au depus  în copie SC 689/1999 a Judecătoriei Sighişoara, extras CF 41 Sul Mare, SC 21/05 a Judecătoriei Sighişoara, Încheierea 73/CC/2008 a Judecătoriei Sighişoara SC 95/06 pronunţată de Judecătoria Sighişoara în Dosarul 1405/05, DC 362/06 a Tribunalului M, DC 98/R/2007 pronunţată de C. A. Tg. M în dosarul 1348/43/06, înscrisuri sub semnătură privată cu privire la împrumut, adresa 764/30.01.2009 a Primăriei Daneş, copia acţiunii civile înregistrată la Judecătoria Sighişoara în Dosarul 2812/98 a Judecătoriei Sighişoara, copiile încheierilor pronunţate în şedinţa publică din 12.11.98, 10.12.98, 14 ianuarie 99, 11 februarie 99 în dosarul 2812/98, copia declaraţiei martorului Pătrăşcanu Mihai, copia interogatorului luat reclamantului TA, declaraţii date de SAşi SD.

S-au luat interogatorii părţilor..

În şedinţa publică din 6 iunie 1998 reclamanţii au precizat că renunţă la capătul de cerere privind instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului până la plata integrală a dobânzilor aferente din 1999 şi până în prezent.

Din actele aflate la dosar instanţa reţine următoarele:

Prin SC 689/1999 pronunţată de Judecătoria Sighişoara în Dosarul 2812/1998 pârâţii Samson  V şi SMD, au fost obligaţi să plătească reclamanţilor TA şi TA suma de 16146 SM sau c/val în lei la cursul oficial la cursul plăţii (f. 6).

După rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei reclamanţii au pornit procedura de executare silită asupra imobilului situat în S nr. 335, jud. M, înscris in CF 41 S, A+2 nr. cad. 378-grădină intravilan cu 963 mp. 379/2 casă şi teren intravilan cu 497 mp. ai cărui proprietari tabulari sunt pârâţii SV şi SMD în cota de 1/1 parte (f. 29).

Judecătoria Sighişoara prin SC 95/06 pronunţată în dosarul 1405/05 a dispus evacuarea pârâţilor TA şi TA din imobil.

Prin DC 362/18 octombrie 2006 a Tribunalului M s-a respins apelul iar prin DC 98/R/07 pronunţată de Curtea de apel Tg. M în Dosarul 1348/43/06 recursul formulat împotriva deciziei tribunalului.

Potrivit menţiunilor de carte funciară Partea a III a, imobilul este grevat de două ipoteci de rangul I şi II până la concurenţa sumelor de 45000000 ROL, respectiv 22000000 ROL în favoarea B SA Sighişoara de o ipotecă de rangul III în sumă de 16146 DM în favoarea contestatorilor şi la cererea Administraţiei Finanţelor Publice Sighişoara s-a notat somaţia pentru încasarea creanţei de 192557814 ROL.

Dreptul de retenţie este un drept in temeiul căreia cel care deţine un bun imobil sau mobil al altcuiva, pe care trebuie să-l restituie este îndreptăţit să reţină lucrul respectiv, să refuze deci restituirea până când creditorul lucrului îşi va executa obligaţia ce o are către el, cu privire la acesta, plătindu-i totodată şi sumele cheltuite cu păstrarea intreţinerea ori îmbunătăţirea lucrului.

Condiţiile recunoaşterii sau instituirii dreptului de retenţie sunt: creanţa creditorului să fie certă, lichidă şi exigibilă, dreptul de retenţie, să fie invocate faţă de proprietarul exclusiv şi actual al bunului respectiv, între lucru şi creanţă să existe o conexiune (debitorul cum re junctum) contractual sau extracontractual.

Această ultimă condiţie a existenţei conexiunii între datorie şi lucru nu este îndeplinită în cauză.

Cele invocate de  reclamanţi în motivarea acţiunii şi la interogatoriu cu privire la neîncasarea creanţei, executarea silită nefiind incă finalizată, existenţa unei înţelegeri verbale cu pârâtul in baza căreia pot folosi imobilul sunt nerelevante, cât timp nu sunt întrunite condiţiile mai sus menţionate. Creanţa reclamanţilor provine dintr-un împrumut, pentru care deţin titlu executoriu, recuperarea fiind posibilă pe calea executării silite.

Pentru motivele expuse mai sus, instanţa va respinge acţiunea reclamanţilor având ca obiect instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului  proprietatea pârâţilor situat în S nr. 335 jud. M, înscris in CF 41 SMpână la plata integrală a creanţei de 8300 EURO.

Văzând manifestarea de voinţă a reclamanţilor şi dispoziţiile art. 246 C.p.c. va lua act că reclamanţii au renunţat la capătul de cerere privind instituirea dreptului  de retenţie asupra imobilului până la plata integrală a dobânzilor aferente din 1999 şi până în prezent.

Urmare a renunţării reclamanţilor la acest capăt de cerere, excepţia prescripţiei extensive a creanţei, şi de a cerere executarea silită invocată de pârâţi a rămas fără obiect, motiv pentru care va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii TA, TA domiciliaţi în Sighişoara str. Horea nr. 46 jud. M împotriva pârâţilor SV şi SMD domiciliaţi în N str.  Bl.  EST, sc. , ap.  jud. C, având ca obiect instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului proprietatea pârâţilor situat în S nr.  jud. M, înscris in CF 41 SMpână la plata integrală a creanţei de 8300 EURO.

Ia act că reclamanţii au renunţat la capătul de cerere privind instituirea dreptului de retenţie asupra imobilului până la plata integrală a dobânzilor aferente din 1999 şi până în prezent.

Respinge excepţia prescripţiei extinctive a creanţei şi a dreptului de a cere executarea silită invocată de pârâţi.

Obligă reclamanţii la 2500 lei cheltuieli de judecată către pârâţi.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, 10.03.2009.

PRESEDINTE  GREFIER

DV MDM

Red. D.V.dact. M.D.M

6 exempl/25.04.2009

Domenii speta

Spete similare