Constatarea masei succesorale şi a calităţii de moştenitor

Dosar nr. 285/308/2009

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1101

Şedinţa publică din 28 mai 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE Cornelia Pop

Grefier Laura Iancu

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P.V. şi pe pârâtul P.C., intervenienta P.E., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut la pronunţare, se prezintă pârâtul P.C., lipsă fiind restul părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 mai 2012, iar susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când Judecătoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 21 mai 2012 şi respectiv pentru azi, 28 mai 2012, când s-a pronunţat următoarea sentinţă:

INSTANŢA

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr.285/308/2009 din 13 februarie 2009 reclamantul P.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii P.I. şi P.C. să se constate că lăsământul (masa) succesoral după defunctul P.S. decedat la 3.09.1983 în Sighişoara se compune din 1 parte din apartamentul situat în Sighişoara, str.M.Viteazu, nr.40 et.I, ap.1, jud.Mureş şi să se constate că au calitate de moştenitori pârâta P.I., în calitate de soţ supravieţuitor, pârâtul P.C. şi reclamantul, în calitate de fii ai defunctului, cu cheltuieli de judecată.

În considerentele acţiunii reclamantul a arătat că tatăl său a decedat la 30 septembrie 1983 şi în timpul căsătoriei cu mama lor a dobândit imobilul din Sighişoara menţionat, cu titlu de bun comun, că dezbaterea masei succesorale nu s-a făcut până în prezent datorită poziţiei fratelui său P.C..

Au fost anexate: certificat de atestare fiscală, certificat naştere al reclamantului, certificat de deces al defunctului P.S., extras CF, certificat de naştere mama, certificat de căsătorie.

Prin întâmpinare pârâta P.I. (f.14 din dosar) s-a declarat de acord cu acţiunea reclamantului P.V., arătând că în timpul căsătoriei cu defunctul ei soţ decedat la 30.09.1983 a dobândit imobilul situat în Sighişoara, str. M. Viteazul nr.40, et.1, ap.1 înscris în CF nr.9014 top.3348/2/13/2/I compus din 2 camere şi dependinţe, cu o suprafaţă de 50,09 mp prin contractul de construire încheiat cu OJCUL nr.1991/25.09.1974, că preţul apartamentului de 55.000 lei l-a achitat împreună cu soţul său, iar după decesul lui, doar ea, însă pentru plata efectivă a ultimelor rate a apelat la fiul cel mic sau la noră, dar faptul că în chitanţele eliberate de CEC figurează numele mandatarilor săi este irelevant, întrucât ea, beneficiind de pensie, avea suficiente venituri pentru a-şi plăti obligaţiile contractuale, astfel că, raportat la prevederile legale, să se dezbată succesiunea, masa succesorală fiind compusă din 1 parte din imobil şi care să se împartă soţului supravieţuitor şi celor doi copii.

Pârâtul P.C. prin întâmpinare şi acţiune reconvenţională, precizată succesiv ulterior (f.21-25 din dosar, 27-31 din dosar, 60-63 din dosar), a arătat că nu se opune dezbaterii succesiunii, însă să se ţină seama de partea din preţul apartamentului achitaţi de el şi soţia sa, apreciind contribuţia lor la valoarea apartamentului de aproximativ 8.000 euro (f.74 din dosar), dar şi de Testamentul olograf din 4 august 1983 scris, datat şi semnat de tatăl său, defunctul P.S..

În cauză a intervenit în favoarea soţului său intervenienta P.E. în ce priveşte contribuţia la cumpărarea apartamentului cu suma  de 8.000 euro (f.60-63, 74 din dosar).

În cursul procesului, la 28 aprilie 2010, a intervenit decesul pârâtei P.I. şi urmare acestui fapt, atât reclamantul pârât reconvenţional P.V., cât şi pârâtul reclamant reconvenţional P.C. şi-au precizat acţiunile.

Reclamantul pârât reconvenţional P.V., în precizarea formulată la 13.09.2010 (f.108-109 din dosar) a solicitat a se constata, ca urmare a decesului mamei P.I. intervenit la 28.04.2010, că masa succesorală după defuncţii săi părinţi se compune din imobilul din XXXXXXXX, înscris în CF nr.9014 top 3348/2/13/2/1, apartament cu 2 camere şi dependinţe, cu o suprafaţă totală de 50,9 mp, să se constate că imobilul urmează să fie transmis reclamantului în calitate de moştenitor legal şi testamentar şi să se respingă acţiunea reclamantului reconvenţional P.C. şi cererea de intervenţie a intervenientei P.E..

În considerentele acţiunii modificate, reclamantul pârât reconvenţional a arătat că prin contractul nr.1991/25.09.1974 încheiat între părinţii săi şi CEC Sighişoara, aceştia au dobândit în timpul căsătoriei apartamentul, că prin testamentul întocmit în august 1983 de tatăl său, acesta şi-a exprimat voinţa în sensul ca 1 parte din apartamentul bun comun să fie transmisă soţiei supravieţuitoare, că întrucât preţul apartamentului nu era achitat în întregime, fiind vorba de un rest de 32.400 lei, cei doi fraţi au dat curs voinţei tatălui lor, că reclamantul a achitat suma de 16.200 lei, nu lunar, ci la intervale de timp prin intermediari datorită interesului manifestat de cumnata sa, intervenientă în cauză, de a primi banii prin poştă de a o scuti pe mama sa de a face drumuri la Oficiul CEC Sighişoara, că intervenienta P.E. avea doar calitatea de curieră, mama sa achitând fratelui rata lunară a reclamantului, că mama sa, la interogatoriu din 3.03.2010, a răspuns că nu are cunoştinţă de plăţile efectuate de P.C. şi Eleonora, că plăţile făcute de cei doi copii sunt obligaţii morale dictate de testament şi nu se pot transforma în drepturi de creanţă asupra succesiunii, astfel că întreg imobilul este proprietatea mamei, iar după decesul mamei, prin testamentul acesteia, autentificat, de un notar public, apartamentul îi revine lui, astfel că ambele testamente sunt valabile şi trebuie să îşi producă efectele.

Pârâtul reclamant reconvenţional P.C., prin precizarea cererii reconvenţionale, a solicitat ca pct.3 şi 4 din petitul acţiunii să fie în sensul de a se constata calitatea de moştenitori după cei doi defuncţi a reclamantului pârât reconvenţional P.V. şi a pârâtului reclamant reconvenţional P.C., fii, sistarea stării de indiviziune cu privire la apartamentul ce formează masa succesorală prin vânzarea la licitaţie publică a apartamentului şi împărţirea sumei rezultate, din suma rezultată urmare a vânzării să i se atribuie mai întâi lui suma de 8.000 euro, iar restul sumei rămase să fie împărţită în două părţi egale de câte 1 fiecare, corespunzător cotelor lor de moştenire după părinţii lor, pct.1,2 din petit rămânând neschimbate, arătând în considerente că după moartea mamei sale, care a dispus prin testament autentic de proprietatea sa în favoarea fratelui său P.V., el beneficiază de rezerva succesorală, care este în cotă de 1 din masa succesorală, astfel că el are calitatea de moştenitor rezervatar, iar fratele său de moştenitor testamentar, moştenind cotitatea disponibilă.

În ce priveşte excepţia prescripţiei extinctive invocată din oficiu de instanţă referitor la pretenţiile sale de 8.000 euro, reclamantul reconvenţional arată că această prescripţie, conform art.7 din Decretul Lege nr.167/1958 începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune, ori dreptul său la acţiune a început să curgă de la data morţii mamei P.I., dată care marchează deschiderea succesiunii şi care este 28.04.2010, pretenţiile sale purtând asupra apartamentului obiect al masei succesorale şi care a fost al mamei, şi că prescripţia nu putea curge împotriva sa anterior acestei date.

La precizarea de acţiune a reclamantului reconvenţional P.C., pârâtul reconvenţional P.V. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii modificate cu privire la pretenţiile reclamantului reconvenţional, arătând că aşa cum reclamantul reconvenţional P.C. susţine că şi-a îndeplinit obligaţia morală de plată a ratelor împreună cu soţia lui, plată nerecunoscută de mama sa la interogatoriu, tot aşa şi el a achitat ratele, pretenţia reclamantului reconvenţional de a beneficia de 8.000 euro în plus din masa succesorală este nu numai nejustificată, ci şi imorală, fiind inadmisibil ca obligaţia morală să fie transformată într-un drept de creanţă prin intervenţia soţiei reclamantului reconvenţional, a se reţine, pe de altă parte, că dreptul de creanţă pretins de reclamantul reconvenţional şi intervenientă este prescris, fiind supus prescripţiei de 3 ani, termenul de prescripţie curgând de la data decesului tatălui P.S., decedat la 30 septembrie 1983, că nici modul în care reclamantul reconvenţional a calculat cotele de proprietate ce li se cuvin nu este corect, în cazul a doi copii cotitatea disponibilă neputând depăşi 1/3 din bunurile dispunătorului, astfel că lui P.V. îi revine din rezerva succesorală de 1/3 din valoarea apartamentului, cota de 1/6, care se adaugă la lăsământul succesoral şi, drept urmare, reclamantul pârât reconvenţional are cota de 5/6, iar pârâtul P.C. cota de 1/6.

Reclamantul pârât reconvenţional P.V. a solicitat respingerea cererii de intervenţie a intervenientei P.E., aceasta fiind străină de succesiune şi să se compenseze cheltuielile de judecată.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor şi expertiza în specialitatea construcţii, această din urmă probă nemaiputând fi valorificată ca urmare a anulării ca netimbrat a punctului din petitul acţiunii reconvenţionale privind stabilirea masei succesorale şi sistarea stării de indiviziune.

Analizând probele de la dosarul cauzei, instanţa reţine şi constată următoarele:

Reclamantul pârât reconvenţional P.V. şi pârâtul reclamant reconvenţional P.C. sunt fraţi.

Părinţii celor doi fraţi, P.S., tatăl, a decedat la 30 septembrie 1983 în Sighişoara, iar P.I., mama, a decedat la 28.04.2010 în Sighişoara (f.5, 99 din dosar).

În timpul căsătoriei P.S. şi P.I. au dobândit prin construire-cumpărare, în baza Lg.nr.4/1973, apartamentul situat în XXXXXXX şi înscris în CF 9014/1 Sighişoara A+1 top 3348/2/12/2/1, 3348/2/13/2/1, compus din 2 camere şi dependinţe, cu 50,09 mp. suprafaţă utilă, (f.6 din dosar), cu titlu de bun comun, cu plata în rate a preţului (f.91,93 din dosar).

Ştefan Popovici, anterior decesului survenit la 30 septembrie 1983, la data de 4 august 1983 a scris, datat şi semnat testamentul olograf (f.56-57 din dosar) prin care a numit-o legatară universală asupra părţii sale de proprietate de 1 din apartament şi asupra părţii sale din bunurile mobile, prevăzând în testament ca cei doi fii, V. şi C., să contribuie fiecare dintre ei cu câte 200 lei lunar la achitarea ratelor rămase neachitate din preţul apartamentului.

În apartament a rămas să locuiască P.I. soţia supravieţuitoare până la decesul ei intervenit la 28.04.2010, la data decesului ei în apartament locuind şi reclamantul pârât reconvenţional P.V..

Prin testamentul autentic, autentificat sub nr.455 din 25 aprilie 2008 a Notarului Public Una Melinte, P.I., mama părţilor l-a instituit legatar universal pe reclamantul pârât reconvenţional P.V. (f.103-104 din dosar).

Părţile, deşi, iniţial, pârâtul reclamant reconvenţional a contestat ca fiind valabil testamentul autentic al mamei sale, în cele din urmă au înţeles să se dea eficienţă ambelor testamente şi să se ţină seama de prevederile legale privind dezbaterea succesiunii testamentare şi de numărul copiilor celor doi defuncţi care sunt reclamantul şi pârâtul, amândoi fiind de acord că masa succesorală după cei doi defuncţi se compune din apartamentul menţionat.

În cauză, faţă de data deschiderii succesiunilor după cei doi defuncţi, sunt aplicabile, conform art.91 din L.nr.71/2011, dispoziţiile Codului civil de la 1864.

Aşadar, instanţa în temeiul art.650,651 şi următoarele Cod civil va constata că masa succesorală după defunctul P.S., decedat la 30 septembrie 1983 în Sighişoara se compune din cota de 1 parte din apartamentul cu datele de identificare de CF menţionate, iar în temeiul art.802 C.civ. va constata că defunctul a instituit-o legatară universală pe soţia sa P.I. prin testamentul olograf din 4 august 1983.

Potrivit dispoziţiilor art.841 c.civ. liberalităţile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste o a treia parte a bunurilor dispunătorului dacă lasă doi copii.

În consecinţă, cotitatea disponibilă din masa succesorală este de 1/3, defunctul neputând dispune peste această cotă, rezerva celor doi copii fiind de 2/3, astfel că din masa succesorală după P.S. constând din 1 din apartament, după reducţiunea testamentului în temeiul art.847 c.civ., până la cotitatea disponibilă, soţiei supravieţuitoare P.I. îi revine 1/3 parte, iar copiilor P.V. şi C. 2/3 parte, câte 1/3 parte fiecare din masa succesorală.

Masa succesorală rămasă după defuncta P.I., după ce s-a dezbătut masa succesorală după P.S., soţul său, se compune din 4/6 din întregul imobil (cota ei de 1 din apartament la care se adaugă cota moştenită de la soţul său).

În ce priveşte testamentul autentificat sub nr.445 din 25 aprilie 2008 a BNP Una Melinte, instanţa în acelaşi temei, art.847 c.civ. va dispune reducţiunea lui până la cotitatea disponibilă de 1/3 din masa succesorală, rezerva succesorală fiind de 2/3 din masa succesorală după defunctă.

În temeiul art.650, 659 c.civ., cu observarea şi a art.841, 847 c.civ., care deja s-au menţionat, se va constata că la masa succesorală după defunctă vin P.V. fiu, legatar universal în cotă de 16/36 părţi şi P.C., fiu, moştenitor rezervatar, în cotă de 8/36 părţi.

După dezbaterea succesiunii după cei doi defuncţi, reclamantului pârât reconvenţional P.V. îi revine în total cota de 22/36 părţi din apartament, iar pârâtului reclamant reconvenţional cota de 14/36 părţi, cote asupra cărora, în temeiul art.47 din L.nr.7/1986 privind publicitatea imobiliară se va dispune intabularea dreptului de proprietate pe numele reclamantului pârât reconvenţional şi, respectiv, al pârâtului reclamant reconvenţional.

În acord cu dispoziţiile legale menţionate acestea sunt cotele de proprietate ce revin fiecăruia dintre cei doi fii, şi nu cele evocate de părţi.

Este de precizat că, deşi în cauză s-a ordonat şi efectuat expertiza tehnică în specialitatea construcţii, întrucât reclamantul pârât reconvenţional P.V. nu a solicitat încetarea stării de indiviziune, iar acest punct din petitul acţiunii reconvenţionale a reclamantului reconvenţional P.C. a fost anulat ca netimbrat, raportul de expertiză nu a mai fost analizat ca probă în cauză, nepunându-se problema atribuirii imobilului unuia dintre copărtaşi şi scăderea din valoarea acestuia a unor investiţii pretins a fi făcute de vreuna din părţi privind apartamentul.

În ce priveşte acţiunea reconvenţională a pârâtului reclamant reconvenţional P.C. pentru stabilirea masei succesorale şi sistarea stării de indiviziune, prin încheierea din 14 iunie 2011, acest punct din petit a fost anulat ca netimbrat.

Referitor la punctul din acţiunea reconvenţională a reclamantului reconvenţional P.C. şi la cererea de intervenţie în interesul reclamantului reconvenţional a intervenientei P.E., având ca obiect un drept de creanţă de 8.000 euro din valoarea apartamentului, reprezentând parte din preţul apartamentului achitata de ei, instanţa din oficiu, a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, apreciind că, fiind un drept de creanţă, patrimonial, are caracter personal şi se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani prev. de art.3 din Decretul Lege nr.167/1958 şi care începe să curgă de la data plăţii ultimei rate, respectiv din anul 1987 (6 iulie) – f.49 din dosar - , împlinindu-se la 6 iulie 1990 şi în consecinţă acţiunea reclamantului reconvenţional P.C. cu acest obiect, ca şi cererea de intervenţie a intervenientei P.E. se va respinge ca fiind prescris dreptul material la acţiune.

În subsidiar, şi pe fond, instanţa constată că plata de către pârâtul reclamant reconvenţional a unor rate din preţul apartamentului proprietatea părinţilor făcute benevol şi în urma dispoziţiilor testamentare ale defunctului său tată sunt obligaţii naturale, un ajutor acordat mamei după decesul tatălui, neputând fi interpretate ca datorii ale succesiunii.

În ce privesc cheltuielile de judecată, raportat la art.274 c.pr.civ., pârâtul reclamant reconvenţional P.C., faţă de soluţia adoptată pe fond, va fi obligat la cheltuieli de judecată justificate de 553,9 lei către reclamantul pârât reconvenţional P.V., reprezentând cota parte din taxa judiciară de timbru avansată de către reclamantul pârât reconvenţional.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă precizată a reclamantului pârât reconvenţional P.V., domiciliat în XXXXXXXX, jud.Mureş în contradictoriu cu pârâtul reclamant reconvenţional P.C., domiciliat în XXXXXXX, jud.Mureş, şi în consecinţă:

I.Constată că masa succesorală după defunctul P.S., decedat la 30 septembrie 1983 în Sighişoara se compune din cota de 1 parte din apartamentul nr.1 înscris în CF nr.9014/I Sighişoara, A+1, top. 3348/2/12/2/1, 3348/2/13/2/1, de natură apartament cu 2 camere şi dependinţe şi 1/40 parte din teren şi părţile de uz comun din CF colectiv 9014 Sighişoara.

Constată că defunctul a instituit-o legatară universală pe soţia sa, defuncta P.I. prin Testamentul olograf din 4 august 1983.

Dispune reducţiunea testamentului olograf din 4 august 1983 până la cotitatea disponibilă de 1/3 din masa succesorală.

Constată că rezerva succesorală se compune din cota de 2/3 din masa succesorală.

Constată că la masa succesorală după defunctul P.S. vin P.I., în calitate de soţie supravieţuitoare şi legatară universală cu cota de 1/3 parte, reclamantul pârât reconvenţional P.V. şi pârâtul reclamant reconvenţional P.C., ambii în calitate de fii, moştenitori rezervatari, în cote de câte 1/3 din masa succesorală.

II.Constată că masa succesorală după defuncta P.I. se compune din cota de 4/6 din imobilul înscris în CF nr.9014/I Sighişoara, A+1, top.3348/2/12/2/1, 3348/2/13/2/1 de natură apartament cu 2 camere şi dependinţe şi 1/40 parte din teren şi părţile de uz comun din CF colectiv 9014 Sighişoara.

Constată că defuncta P.I. l-a instituit legatar universal pe reclamantul pârât reconvenţional P.V. prin Testamentul autentic autentificat prin Încheierea de autentificare nr.455 din 25 aprilie 2008 a BNP Una Melinte.

Dispune reducţiunea testamentului până la cotitatea disponibilă de 1/3 din masa succesorală.

Constată că rezerva succesorală se compune din cota de 2/3 din masa succesorală după defunctă.

Constată că la masa succesorală după defuncta P.I. vin reclamantul pârât reconvenţional P.V. în calitate de fiu şi legatar universal, în cotă de 16/36 şi pârâtul reclamant reconvenţional P.C. în calitate de fiu, moştenitor rezervatar în cotă de 8/36 părţi.

Dispune întabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului în cotă de 22/36 părţi pe numele reclamantului pârât reconvenţional P.V. şi în cotă de 14/36 părţi în favoarea pârâtului reclamant reconvenţional P.C. cu titlu de moştenire.

Respinge restul acţiunii reclamantului pârât reconvenţional.

III.Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ce priveşte acţiunea reconvenţională a pârâtului reclamant reconvenţional P.C. şi cererea de intervenţie a intervenientei P.E., invocată din oficiu, şi în consecinţă:

Respinge cererea reconvenţională a pârâtului reclamant reconvenţional P.C. şi cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamantului reconvenţional a intervenientei P.E. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvenţional P.V. pentru pretenţii constând în contribuţia la plata unei părţi din preţul apartamentului ce face obiectul masei succesorale, ca fiind prescris dreptul material la acţiune.

IV.Constată că acţiunea reconvenţională a pârâtului reclamant reconvenţional P.C. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvenţional P.V. având ca obiect masă succesorală, stabilire calitate de moştenitor, sistare indiviziune a fost anulată ca netimbrată prin încheierea din 14 iunie 2011 (f.136 din dosar)

V.Obligă pe pârâtul reclamant reconvenţional P.C. la 553,9 lei cheltuieli de judecată către reclamantul pârât reconvenţional P.V..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 mai 2012.

Domenii speta

Spete similare