Exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului. Stabilirea locuinţei minorului

Dosar nr. 1981/308/2011

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA PENAL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 686/2012

Şedinţa publică de la 09 Aprilie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE Doina Volanschi

Grefier Bichiş Anca

Pe rol pronunţarea cauzei minori şi familie privind pe reclamant S.Z., intimaţii AUTORITATEA TUTELARĂ ALBEŞTI AUTORITATEA TUTELARĂ SASCHIZ  PRIN REPREZENTANT LEGAL

şi pe pârâta C.M.M., având ca obiect încredinţare minor.

La apelul nominal făcut în pronunţare nu se prezintă părţile.

Fără citare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 23.03.2012, iar susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când Judecătoria având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi, 30.03.2012, 06.04.2012, respectiv 09.04.2012, când s-a pronunţat următoarea sentinţă:

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr. 1981/308/2012 reclamantul S.Z. a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâta C.M.M. solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună încredinţarea minorei S.R. Daria, născută la 15.07.2009 spre creştere şi educare reclamantului, obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei în funcţie de venitul minim pe economie şi având în vedere că pârâta mai are un copil minor în întreţinere, iar în subsidiar, în condiţiile în care minora va fi încredinţată spre creştere şi educare pârâtei, să se permită reclamantului să aibă legături personale cu fiica sa în modul următor: bilunar, în prima şi a treia săptămână din lună, de vineri de la ora 10,00 până duminică la ora 19,00 cu posibilitatea ridicării acesteia la domiciliul său; în cursul săptămânii, în zilele de miercuri între orele 15,00 – 19,00 la domiciliul pârâtei, cu posibilitatea de a o ridica la domiciliul său; în perioada vacanţelor mici timp de o săptămână şi în perioada vacanţei mari timp de o lună; la sărbătorile de Paşti, Crăciun, ziua de naştere a fetiţei, în primul an două zile în timpul fiecărei sărbători şi în următorul an două zile după sărbători, cu posibilitatea de a o duce la domiciliul său.

În motivarea acţiunii reclamantul a susţinut că în urma relaţiei avute cu pârâta s-a născut minora S.R. Daria la data de 15.07.2009, amândoi fiind căsătoriţi dar separaţi faptic, că pârâta are din căsătorie încă doi copii, din care unul are 16 ani iar celălalt 20 ani, că au locuit împreună în comuna Saschiz, în imobilul proprietatea reclamantului, copiii pârâtei din căsătorie rămânând în com. Albeşti şi locuind singuri. Pârâta, sub pretextul că merge să-şi viziteze fiii în com. Albeşti, pleca deseori de la domiciliul din Saschiz, fără a o lua pe minoră, lipsind săptămânal câte 4-5 zile, însă se plimba prin Sighişoara, minora rămânând în grija tatălui, care se ocupa singur atât de ea, cât şi de gospodărie. Nici când era acasă pârâta nu se ocupa de fetiţă decât atunci când reclamantul îi făcea observaţii. S-a mai arătat că părţile s-au despărţit în anul 2010, pârâtul fiind nevoit să-i plătească acesteia datoriile pe care le făcuse la magazin pentru a-şi cumpăra ţigări, aproximativ 550 lei. În prezent pârâta împreună cu minora locuiesc în comuna Albeşti, în locuinţa unde mai stau soţul pârâtei şi ceilalţi doi copii ai acesteia, o soră care are 3 copii şi părinţii pârâtei, nu are condiţii de locuit, creştere şi educare a minorei. Reclamantul a mai arătat că pârâta îi permitea să vadă fetiţa săptămânal, iar aceasta se bucura, însă în ultimul timp fetiţa a fost bolnavă, iar pârâta nu i-a administrat tratamentul prescris de medic. De câte ori merge la fetiţă îi cumpără tot ceea ce are nevoie, chiar şi alimente. Pârâta nu o îngrijeşte pe fetiţă, nu o spală şi atât ea cât şi soţul şi ceilalţi doi copii fumează în aceeaşi cameră cu fetiţa. Fetiţa este foarte ataşată de el şi vorbesc zilnic la telefon. De asemenea pârâtul a mai arătat că locuieşte cu soţia sa, nu are alţi copii, că fetiţa este ataşată şi de soţia sa, iar pârâta a refuzat să primească hainele pe care i le-a dus reclamantul pentru motivul că sunt cumpărate de soţia acestuia, că din cauza neglijenţei pârâtei fetiţa a ajuns la spital şi i s-au administrat perfuzii. Fetiţa este bine îngrijită atunci când se află la el, ajutat fiind şi de soţia sa, doreşte să o trimită la grădiniţă, iar interesul superior al acesteia este să îi fie încredinţată tatălui, unde are parte de îngrijire corespunzătoare vârstei ei, mediul în care aceasta creşte în prezent nefiind prielnic dezvoltării normale a acesteia, singurul părinte care s-a preocupat de îngrijirea şi creşterea acesteia fiind tatăl reclamant. pârâta nu beneficiază nici de mijloace materiale necesare pentru creşterea şi educarea minorei.

În drept reclamantul a invocat dispoziţiile art. 65 raportat la art. 42, art. 86, art. 94, art. 100, art. 107 Codul familiei, art. 174 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată(filele 21-22), pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului de a-i fi încredinţată minora şi de obligare a ei la plata pensiei de întreţinere, a precizat că este de acord cu cererea formulată în subsidiar de stabilire a unui program de vizită în favoarea reclamantului, dar nu în modul solicitat de acesta, întrucât fetiţa fiind prea mică încă nu poate fi dusă atât de des din mediul ei şi nu este de acord ca şi în timpul săptămânii în zilele de miercuri să fie vizitată.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională, solicitând să-i fie încredinţată minora spre creştere şi educare, obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei în funcţie de veniturile realizate şi de nevoile minorei, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:

Nu este adevărat nimic din cele susţinute de către reclamant-pârât reconvenţional în ceea ce priveşte comportamentul şi moralitatea sa, că este adevărat că a locuit în concubinaj cu el o perioadă, până în 20 septembrie 2010, când s-a mutat împreună cu minora acasă în comuna Albeşti, datorită faptului că pârâtul consuma băuturi alcoolice împreună cu soţia şi nu se putea înţelege cu el. a mai arătat că minora este crescută şi educată bine de către ea, ceilalţi doi copii o iubesc foarte mult, iar de soţul său este despărţită de mai mulţi ani, acesta locuind în alt sat. Motivul pentru care a plecat de la reclamant a fost acela că acesta nu îi permitea să plece în localitatea Albeşti pentru a avea grijă de ceilalţi doi copii pe care îi are din căsătorie şi care locuiesc cu mama sa, să le spele şi să le facă curat şi nu a acceptat să îi fie interzis să îşi vadă ceilalţi copii. Pârâta a mai arătat că nu bea şi fumează, aşa cum susţine reclamantul, în schimb acesta împreună cu soţia consumă băuturi alcoolice, iar când venea să îi aducă fetiţa venea în stare de ebrietate, că reclamantul nu a avut niciodată loc de muncă, pe când ea a lucrat permanent, iar fetiţa este foarte ataşată de ea şi are condiţii pentru a o creşte şi educa, iar în opinia ei reclamantul a vrut de la ea doar copilul şi a ameninţat-o de mai multe ori că va face tot posibilul să-i ia copilul, fiind chiar agresată atunci când s-a dus să îşi ia fetiţa.

Prin întâmpinarea la cererea reconvenţională (fila 31), reclamantul a solicitat respingerea cererii reconvenţionale, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

Pârâta reclamantă reconvenţional nu se ocupă de creşterea fetiţei, mai are doi copii rezultaţi din căsătorie, care au renunţat la şcoală datorită faptului că au rămas repetenţi mai mulţi ani consecutivi, mama lor nefiind interesată de creşterea şi educarea acestora şi nici interesată de faptul ca aceştia să termine măcar clasa a VIII-a. a mai arătat reclamantul că pârâta consumă alcool şi fumează împreună cu ceilalţi doi copii, cărora le cumpără chiar ea ţigările şi de când aceasta s-a angajat fetiţa rămâne în grija unor persoane minore, chiar el când a vizitat fetiţa găsind-o pe aceasta în grija unei fetiţe minore, murdară, neîngrijită, flămândă şi bolnavă, în aceste condiţii fiind chemat chiar un angajat de la Autoritatea Tutelară Albeşti, care i-a sugerat să ia fetiţa acasă la el pentru a o îngriji. După câteva zile pârâta a venit să-şi ia fetiţa, care i-a fost înapoiată curată, îngrijită şi cu îmbrăcămintea curată. Reclamantul a mai arătat că este îngrijorat de starea fetiţei, care tot timpul este bolnavă, iar mama acesteia nu manifestă vreun interes în creşterea şi educarea ei şi nu îi respectă nici programul de somn, fetiţa fiind foarte ataşat de reclamant şi soţia acestuia, iar de câte ori pleacă de la aceştia plânge. A fost anunţată şi Autoritatea pentru Protecţia Copilului în legătură cu condiţiile în care trăieşte minora, de indiferenţa mamei, de starea deplorabilă în care aceasta a fost găsită de către reclamant de fiecare dată când a vizitat-o, plânsă, flămândă, cu haine ude, murdare şi neschimbate.

La 28 octombrie 2011 reclamantul a formulat o precizare de acţiune în sensul că solicită exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei minorei S.R. Daria la tatăl său, stabilirea legăturilor personale între mamă şi fiică zilnic câte o oră, săptămânal din ziua de vineri sau sâmbătă la ora 16,00 până duminică la ora 18,00 cu luarea fetiţei de la domiciliu, în cursul vacanţelor mici timp de o săptămână la locuinţa mamei(dacă vacanţa este de 2 săptămâni, iar dacă este de o săptămână timp de 3 zile), în perioada vacanţei de vară timp de două săptămâni în luna iulie şi o săptămână în luna august, în zilele de sărbători legale, Paşti, Crăciun, Rusalii timp de două zile în primul an în timpul sărbătorilor, iar în al doilea an  2 zile după sărbători, cu stabilirea orei de plecare şi sosire de comun acord; stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a fetiţei în conformitate cu dispoziţiile art. 529, 530 din noul Cod civil.

În drept a invocat dispoziţiile art. 505, 506, 507 Cod civil nou.

Pârâta a precizat, prin întâmpinarea formulată (fila 63) la precizarea de acţiune a reclamantului că este de  acord cu exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, dar solicită ca locuinţa minorei să fie stabilită la ea, că este de acord cu programul de vizită prevăzut de reclamant, cu excepţia ca zilnic să se întâlnească o oră, fiind chiar imposibil, având în vedere că locuiesc în localităţi diferite.

La dosarul cauzei s-au depus următoarele acte: copie certificat de naştere al minorei(fila 6), copii foi matricole ale elevilor C.  Radu Andrei şi C.  Adrian Claudiu eliberate de Şcoala Generală Albeşti(filele 41-43), copia cărţii de muncă a pârâtei(filele 19-53), plângere depusă la Poliţia Albeşti de către pârâtă(fila 61).

Primăriile Saschiz şi Albeşti au comunicat referatele de anchetă socială(filele 15, 16, 30, 90, 95.

S-au comunicat veniturile realizate de părţi (filele 32, 35, 47, 104, 105) şi, la cererea instanţei I.P.J. Mureş a comunicat certificat de cazier judiciar privind pe reclamant, adresa nr. 82712/R8/17.10.2011 a Poliţiei Municipiului Sighişoara), acte medicale (filele 69, 70), Adeverinţa nr. 9/11.01.2012 eliberată de Gimnaziul de Stat „ION DACIAN” Saschiz.

În cauză au fost ascultaţi, sub prestare de jurământ, martorii Marcu Viorel (fila 73), Csiki Ana (fila 74), Onodi Maria (fila 75), Durutya Maria Magdolna (fila 92), Chiş Gheorghe (fila 109), Sârbu Maria (fila 110). 

Din probele administrate  în cauză instanţa reţine următoarele:

Din relaţia părţilor a rezultat minora S.R. Daria, născută la 15.07.2009. Atât reclamantul, cât şi pârâtul erau căsătoriţi cu o altă persoană dar despărţiţi faptic fiecare.

Iniţial timp de un an de zile părţile şi minora au locuit împreună în Saschiz, perioadă în care pârâta mergea uneori acasă la imobilul proprietatea bunicilor săi din Albeşti pentru a avea grijă de cei doi copii pe care îi are din căsătorie, din care un copil minor, iar celălalt major. În septembrie 2010 pârâta s-a mutat cu fetiţa în Albeşti. Reclamantul venea periodic să o vadă pe minoră şi contribuia la întreţinerea ei.

În data de 12 septembrie 2011 fetiţa a fost luată de tatăl său, acesta motivând că nu este bine îngrijită de către pârâtă. De la această dată minora locuieşte în Saschiz împreună cu reclamantul şi cu soţia acestuia, cu care el s-a împăcat.

Pârâta a formulat plângere la poliţie susţinând că reclamantul profitând de acordul ei de a merge cu minora la magazin, a plecat cu fetiţa la magazin şi refuză să o aducă înapoi.

Organele de poliţie i-au comunicat pârâtei că ambii părinţi au aceleaşi drepturi cu privire la minoră, că nu intră în competenţa de soluţionare a poliţiei stabilirea domiciliului sau reşedinţa minorei până la soluţionarea cauzei civile şi că verificările efectuate au stabilit că nu sunt întrunite elementele constitutive ale vreunei fapte de natură penală sau contravenţională.

Instanţa reţine din declaraţiile martorilor că fiecare dintre părinţi s-a ocupat în mod corespunzător cu minora.

Fiecare dintre părţi a adus acuzaţii celuilalt în sensul că este un consumator exagerat de alcool, de tutun, fără să aducă însă probe concrete în acest sens.

Atât reclamantul, cât şi pârâta sunt încadraţi în muncă.

Referitor la condiţiile de locuit din referatele de anchetă socială rezultă că reclamantul locuieşte împreună cu  soţia sa într-un imobil proprietate personală compusă din două camere şi un hol în condiţii igienico-sanitare foarte bună iar pârâta locuieşte în Albeşti în imobilul proprietatea bunicilor decedaţi ai acesteia. Pârâta împreună cu cei doi copii din căsătorie ocupă o cameră şi o bucătărie modest mobilate şi curat întreţinute, condiţiile de locuit fiind corespunzătoare. În partea din faţă a imobilului unde se află o cameră şi o bucătărie cu intrare separată locuiesc bunicii materni ai minorei, ambii pensionari pentru limită de vârstă şi trei copii ai acestora Onodi Iosif şi Onodi Maria, Onodi Mihai, Onodi Iosif şi Onodi Eva, care are trei copii minori în îngrijirea sa.

Dispoziţiile art. 503 şi 397 din noul C.civ., prevăd că autoritatea părintească se exercită de către ambii părinţi şi că instanţa de judecată poate stabili exercitatea exclusivă a acestei autorităţi de către un singur părinte doar pentru motive temeinice.

Art. 263 din noul C.civ. şi prevederile Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului prevăd că toate măsurile luate cu privire la minor trebuie să se subordoneze interesului superior al acestuia.

Art. 496 din noul C.civil stabileşte că:

1)Copilul minor locuieşte la părinţi săi.

2)Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.

3)În caz de neînţelegere între părinţi instanţa de tutelă hotărăşte luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.

În ceea ce priveşte pe reclamantul şi pârâta din prezenta cauză dedusă judecăţii ambii au fost de acord să exercite în comun autoritatea părintească asupra minorei. De asemenea, instanţa constată că nu există motive temeinice că aceasta autoritate să fie exercitată exclusiv de către unul dintre ei.

În ceea ce priveşte stabilirea locuinţei minorei, instanţa apreciază că este interesul superior al acesteia să fie stabilită la reclamant.

Astfel, instanţa reţine că minora are trei ani. Vârsta fragedă a acesteia nu constituie însă un impediment pentru a se afla în grija tatălui.

Reclamantul îi poate oferi condiţii mai bune de creştere şi educare. Astfel acesta locuieşte doar împreună cu soţia într-un imobil proprietate personală .

În ceea ce priveşte condiţiile  de locuit ale pârâtei, instanţa constată că acestea sunt precare, întrucât într-un spaţiu restrâns locuiesc 11 persoane. Bunicii materni ai fetiţei sunt în vârstă şi bolnavi, astfel că nu se pot ocupa în mod corespunzător de ea, iar celelalte persoane majore care locuiesc în imobil au grijă doar puţin de fetiţă.

Aşadar, pârâta nu îi poate oferi condiţii materiale bune copilului pentru a-i asigura o dezvoltare optimă pe viitor.

Pe de altă parte, minora se află în echilibru în familia tatălui, este ataşată de acesta şi de soţia lui, care se ocupă foarte bine de ea. Minora frecventează grădiniţa şi atunci când este acasă este supravegheată de un adult permanent.

Schimbarea mediului în care fetiţa este crescută şi îngrijită în mod corespunzător nu este în interesul acesteia.

Nu s-a dovedit că minora a fost afectată în momentul în care a fost  luată de tatăl său, acesta acţionând în acest mod doar din dorinţa de a-i asigura o creştere şi educare foarte bună.

Art. 499 C.civ. alin. 1 prevede că tatăl şi mama sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională conform alin. 4 al acestui articol în caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

Potrivit art. 529 alin. 1, 2 C.civ. întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a  o plăti, iar când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net, pentru un copil, o treime pentru doi  copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

În ceea ce priveşte modalităţile de executare, art. 530 stabileşte că obligaţia de  întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională. Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune exercitarea ei prin plata  unei pensii de întreţinere stabilită în bani. Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinerea. Dispoziţiile art. 529 alin. 2 şi 3  rămân aplicabile.

Potrivit înscrisurilor media veniturilor nete realizate de pârât la dosar net de 292 lei lunar iar a pârâtei de 694 lei.  Pârâta mai are un copil minor în întreţinere.

Pârâta are dreptul de a păstra legături personale cu minora în condiţiile art. 496 alin. 5 din noul C.civ. potrivit căruia părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul la locuinţa acestuia.

Programul de vizitare stabilit trebuie să nu-l influenţeze negativ pe minor şi  să nu-i pună în primejdie creşterea şi educarea.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanţa va admite acţiunea formulată şi precizată de reclamant, va admite în parte cererea reconvenţională formulată şi precizată de pârâtă şi, în consecinţă va dispune exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei S.R. Daria, născută la 15.07.2009, de către ambii părinţi, va  stabili locuinţa aceluiaşi copil minor la reclamant.

Va constata că reclamantul prestează întreţinere în favoarea minorei în natură în echivalent bănesc de 73 lei lunar şi va obliga pârâta să contribuie la întreţinerea aceluiaşi copil minor pentru plata unei pensii lunare în echivalent bănesc de 110 lei, începând cu data introducerii acţiunii 05.07.2011 şi până la majoratul copilului.

Va încuviinţa ca pârâta să aibă legături personale cu minora, săptămânal din ziua de vineri sau sâmbătă de la ora 16.00 până duminică la ora 18.00 în vacanţele din timpul anului timp de o săptămână (dacă vacanţa este de două sau trei săptămâni) şi timp de trei zile ( dacă vacanţa este de o săptămână), în perioada vacanţei de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât şi în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de Crăciun, Paşte, Rusalii, timp de 2 zile, în  mod alternativ, într-un an, în timpul sărbătorii şi în anul următor, după sărbători cu stabilirea orei de plecare de comun acord,cu posibilitatea ca pârâta să o ia pe minora la domiciliul său.

Se vor respinge restul capetelor de cerere formulate de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată şi precizată de reclamantul S.Z., în contradictoriu cu pârâta C.M.M..

Admite în parte cererea reconvenţională formulată şi precizată de pârâtă.

Dispune exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei S.R. Daria, născută la 15.07.2009, de către ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa aceluiaşi copil minor la reclamant.

Constată că reclamantul prestează întreţinere în favoarea minorei în natură în echivalent bănesc de 73 lei lunar şi obligă pârâta să contribuie la întreţinerea aceluiaşi copil minor prin plata unei pensii lunare în echivalent bănesc de 110 lei, începând cu data introducerii acţiunii 5.07.2011 şi până la majoratul copilului.

Încuviinţează ca pârâta să aibă legături personale cu minora, săptămânal din ziua de vineri sau sâmbătă de la ora 16.00 până duminică la ora 18.00 în vacanţele din timpul anului timp de o săptămână (dacă vacanţa este de două sau trei săptămâni) şi timp de trei zile ( dacă vacanţa este de o săptămână), în perioada vacanţei de vară timp de câte două săptămâni atât în luna iulie cât şi în luna august, cu ocazia sărbătorilor legale de Crăciun, Paşte, Rusalii, timp de 2 zile, în  mod alternativ, într-un an, în timpul sărbătorii şi în anul următor, după sărbători cu stabilirea orei de plecare de comun acord,cu posibilitatea ca pârâta să o ia pe minora la domiciliul său.

Respinge restul capetelor de cerere formulate de pârâtă.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Aprilie 2012.

Domenii speta

Spete similare