Actiunea civila in procesul penal. Exercitare din oficiu.

Sentinţă penală 1821 din 20.11.2006


Prin sentinta penala nr. 695/31.03.2006 pronuntata de Judecatoria Slatina, in dosarul nr. 1245/2005, inculpatul T.N. a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare cu suspendarea executarii sub supraveghere pe o durata de 5 ani, din care 3 ani pedeapsa si 2 ani interval stabilit potrivit dispoz. art 86/1 si 86/2 din Codul penal, pentru savarsirea in concurs a infractiunilor de ucidere din culpa in forma calificata si vatamare corporala grava din culpa prev de art 178 alin 2 c.p. si art 184 alin 2 si 4 c.p. cu aplic art 33 lit b si 34 lit b c.p. S-a dispus ca pe durata executarii pedepsei inculpatul sa se supuna masurilor de supraveghere prev de art 86/3 c.p. si s-au pus in vedere condamnatului dispoz art 86/4 c.p. S-a luat act ca partea vatamata N.D. si partea civila P.R.E. si-au retras cererile de despagubiri civile formulate in procesul penal. S-a luat act ca IPJ Olt nu s-a constituit parte civila in procesul penal.

Inculpatul a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente SC G. SRL Slatina si cu asiguratorul de raspundere civila SC O. SA – Sucursala Slatina la 514 lei plus dobanda legala aferenta catre CAS Olt reprezentand cheltuieli de spitalizare pentru partea vatamata N.D. si la 500 lei cheltuieli judiciare catre partea civila P.R.E..

S-a constatat ca SC S.P. SRL Slatina nu are calitate procesuala iar inculpatul a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente la 800 lei cheltuieli judiciare statului.

S-a retinut ca in ziua de 8.07.2005, inculpatul T.N. nu a respectat dispozitiile legale privind conducerea pe drumurile publice a auto cu nr de inmatriculare OT 94 SER proprietatea partii civile Sc G. SRL Slatina, prevazute in OUG 195/2002 si Regulamentul de aplicare al acesteia si nu a luat masurile de prevedere pentru exercitiul profesiei de conducator auto, producand accidentul de circulatie care a determinat moartea victimei P.G.L.si vatamarea corporala grava a partii vatamate N.D. care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de ingrijiri medicale.

Prin decizia penala nr 252/28.06.2006 Tribunalul Olt a admis apelurile declarate de partile civile P.R.E. si SC O. SA Slatina,  a desfiintat partial sentinta sub aspectul laturii civile si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatoria Slatina.

S-a apreciat in motivarea solutiei dispuse ca instanta de fond nu a facut aplicarea disp art 17 alin 1 c.p.p. cu privire la partea civila minora P.E.A., dispunandu-se totodata ca in urma rejudecarii sub aspectul actiunii civile sa se dispuna si cu privire la motivele invocate de catre SC O. SA.

In ceea ce priveste latura penala sentinta a devenit definitiva prin respingerea recursului promovat de partea civila P.R., prin decizia penala nr 1004/26.10.2006 de catre Curtea de Apel Craiova.

Cauza a fost reinregistrata pe rolul instantei sub nr 10551/54/2006.

In cursul judecatii, date fiind modificarile aduse legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii prin disp art 1 pct 34 din OUG 72/2006 s-a dispus citarea in cauza a furnizorului de servicii medicale respectiv Spitalul Judetean Slatina, acesta subrogandu-se in drepturile Casei de Asigurari Olt.

Analizand actele si lucrarile dosarului sub aspectul laturii civile a cauzei instanta retine urmatoarele:

Conform art. 14 c.p.p. actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, avand ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului precum si a partii responsabile civilmente urmand ca repararea pagubei, inclusiv sub aspectul daunelor morale sa se faca in natura sau prin echivalent banesc.

Desi in general formularea de pretentii civile in cadrul procesului penal de catre persoanele care au suferit o paguba in urma infractiunii este un drept ce se valorifica printr-o declaratie de constituire ca parte civila, ca urmare a aplicarii principiului disponibilitatii specific dreptului civil, totusi, in cazul in care cei vatamati sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu (minori sub 14 ani, de exemplu) sau cu capacitate de exercitiu  restransa, actiunea civila se exercita si din oficiu, urmand ca in aceasta situatie instanta de judecata sau organul de urmarire penala sa exercite rol activ in vederea stabilirii intinderii prejudiciului si repararii integrale a acestuia.

Conform situatiei de fapt retinute in mod definitiv, la 8 iulie 2005 inculpatul, ca urmare a nerespectarii normelor care reglementeaza circulatia pe drumurile publice, a provocat un grav accidentul de circulatie ce a avut ca rezultat decesul numitului Palastea George Lelian.

Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca la momentul decesului, victima P.G.L.era casatorit, avand totodata in intretinere si pe minora P.E.A., rezultata in urma casatoriei.

In conditiile art 998 C.civ. “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat a-l recupera”,  omul fiind responsabil nu numai pentru pagubele realizate cu intentie, dar si pentru cele produse din neglijenta sau imprudenta.

Este incontestabil ca in urma actiunilor inculpatului T.N., fiica minora a victimei accidentului, numita P.E.R., a suferit un prejudiciu, atat de natura patrimoniala - prejudiciu moral, cat si de natura exclusiv pecuniara, constand in lipsirea sa de sprijinul material pe care victima infractiunii i-l acorda, respectiv sumele de bani sau orice alte resurse alocate pentru intretinerea sau educarea sa.

Sub aspectul prejudiciului moral, nepatrimonial, instanta retine ca acesta este cert sub aspectul existentei sale, deducandu-se implicit din lipsirea partii civile minore de sprijinul parintesc si efectele negative ale acestei situatii, astfel ca, in absenta oricaror altor mijloace de reparare in natura a pabubei, solutia repararii prin echivalent este singura posibila.

In ceea ce priveste intinderea despagubirilor morale acordate, instanta apreciaza ca, fata de varsta persoanei afectate, natura relatiilor de afectiune specifice unei familii, impactul negativ in plan psihologic al disparitiei unui parinte pentru copilul sau, suma de 20.000 RON este suficienta pentru a asigura o justa si integrala despagubire.

Conform inscrisurilor depuse la dosar de catre asigurator se va retine ca la momentul pronuntarii prezentei sentinte suma mentionata anterior este integral achitata.

Sub aspectul despagubirilor pentru prejudiciul material, instanta retine ca in conformitate cu mentiunile din inscrisul depus la fila 53 din dosarul de fond, la momentul producerii accidentului victima realiza un venit de 1.636 RON/lunar, venituri salariale, suma pe care, in absenta oricaror altor informatii cu privire la alte venituri suplimentare ale defunctului, instanta urmeaza sa o aiba in vedere in mod exclusiv la stabilirea prestatiei periodice.

Intrucat reprezentanta legala a minorei nu s-a prezentat la nici un termen de judecata in fata instantei pentru a face probe cu privire la intinderea prejudiciului suferit de fiica victimei, la stabilirea sumei pe care defunctul o aloca intretinerii fiicei sale instanta va avea in vedere ca si criteriu de referinta cotele stabilite de dispozitiile codului familiei, urmand sa retina ca victima aloca 1 din veniturile sale pentru cresterea si educarea copilului minor.

Se va retine in plus ca din inscrisul depus la fila 61 din dosarul de fond rezulta ca atat sotia supravietuitoare cat si minora beneficiaza in urma decesului numitului P.G. de pensie de urmas, in conditiile Legii 179/2004 (451 RON impreuna, respectiv 225, 5 RON fiecare dintre mostenitori, minora pana la implinirea varstei de 16 ani).

Intrucat la momentul producerii evenimentului rutier care a avut ca rezultat moartea persoanei vatamate P.L. autoturismul condus de catre inculpat era asigurat la SC O. SA, in cauza isi gasesc aplicarea dispozitiile art 49 din Lg 136/1995 « Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule”, urmand ca sumele stabilite de catre instanta sa fie acordate de catre societatea de asigurare, fiind lipsit de relevanta juridica faptul ca nu inculpatul era proprietarul autoturismul asigurat (art 51 alin 1 din Legea 136).

Urmeaza deci ca asiguratorul sa fie obligat la plata catre minora a sumei de 183,6 RON/lunar pana la implinirea varstei de 16 ani (diferenta dintre pensia de urmas primita si sumele efective pe care victima la aloca pentru intretinerea sa), iar dupa implinirea varstei de 16 ani si pana la 18 ani la plata unei prestatii periodice de 409,1 RON.

Sumele aferente perioadei dintre momentul producerii accidentului si momentul pronuntarii prezentei sentinte urmeaza sa fie acordate sub forma unei sume globale (3.304 RON), iar pentru perioada ulterioara urmeaza sa fie platite in mod periodic.

Cat priveste manifestarea de vointa a reprezentantei minorei, P.R., din cursul judecarii in fond a cauzei, prin care aceasta invedereaza ca nu mai are pretentii de natura civila de la inculpat, nici personal si nici pentru minora pe care o reprezinta, manifestare concretizata de altfel si in cadru extraprocesual prin semnarea unei declaratii la 28.02.2006 in favoarea SC O. (fila 49 din dosar) instanta urmeaza sa ii dea eficienta numai in parte, apreciind ca reprezinta o renuntare numai la pretentiile formulate in nume propriu de P.R. ca parte civila in cauza.

De altfel, intrucat minora are varsta sub 14 ani, reprezentanta sa legala nu poate renunta valabil la drepturile acesteia decat eventual cu acordul Autoritatii Tutelare Slatina, acord care lipseste in cauza, si in toate situatiile sub cenzura instantei care este datoare sa verifice daca interesul minorului este respectat.

Nefiind indeplinite aceste conditii asiguratorul nu poate fi scutit de plata despagubirilor stabilite de instanta, sumele urmand a fi achitate in temeiul contractului de asigurare si in conditiile legii nr.136/1995 cu modificarile ulterioare.

Se va lua act ca IPJ OLT, P.R., N.D. si S.J. nu au pretentii civile, conform inscrisurilor de la filele 34, 93, 47, respectiv 35 din dosar.

Se va face aplicarea art. 191 alin.1 C.p.p. cu privire la cheltuielile judiciare avanste de stat si art. 193 C.p.p. pentru cheltuielile de judecata ale partii civile P.R., acestea urmand sa fie suportate de catre inculpat.

Cat priveste partea responsabila civilmente, dat fiind ca aceasta nu a fost obligata in solidar cu inculpatul la plata despagubirilor stabilite de instanta nu exista nici un temei legal pentrua fi si aceasta obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat sau la plata cheltuielilor de judecata facute de catre partea civila, nefiind indeplinite conditiile stabilite de dispozitiile art 191 alin 3 si 193 alin 4 C.p.p.

Instanta apreciaza ca asiguratorul nu poate fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecata in procesul penal, dat fiind ca dispozitiile Legii nr.136/1995 prevad in mod expres ca acesta raspunde numai pentru cheltuielile din procesul civil, neexistand nici un temei pentru a extinde sfera acestei notiuni si la actiunea civila exercitata in procesul penal.