Partaj – inadmisibilitate aplicarea art. 109 alin. 4 C.pr.civ.

Prin actiunea înregistrată pe rolul instantei cu nr. (…) , reclamantul (…) a chemat în judecată pe pârâtele (…), solicitând să se dispună partajul averii succesorale rămasă de pe urma defunctilor (…)

In motivarea actiunii, s-a arătat că la decesul autorilor reclamantului si pârâtilor au rămas imobilele descrise în certificatul de mostenitor nr. (…)  şi anume două terenuri si o casă.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 728 cod civil.

Pârâtii, legal citati, nu au formulat întampinare.

La termenul de judecată din 6 decembrie 2011 instanta a pus in discutia părtilor exceptia neîndeplinirii procedurii prealabile, în solutionarea căreia retine:

Potrivit art. 109 alin. 4 cod procedură civilă, la sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public, cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevăzute de codul civil si de lege. In acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată nu numai de către pârât, ci si de către instantă, din oficiu.

Ratiunea reglementării, introdusă in cod prin Legea 202/2010 a fost accelerarea judecătii pentru eficientizarea actului de justitie.

Este de notorietate că în multe situatii, lungirea procedurii de partaj judiciar era cauzată  de conduita mostenitorilor (chemare in instantă numai a unora, interventii ale celor omisi după ani de judecată, etc.).

Pentru aceasta s-a considerat că o consultare, de către notarul public, a evidentelor specifice, anterior cererii de chemare in judecată, lămureste de la început cadrul procesual.

Incheierea prev.de art. 109 alin. 4 se emite după verificarea registrelor privind actele de acceptare a mostenirii, a evidentei testamentelor, fiind utilă atât când există cât si când nu există certificat de mostenitor.

Textul de lege nu distinge, prevăzând mentiunea „dezbaterea procedurii succesorale” însă în solutionarea procesului de partaj are loc, în sens larg, o veritabilă dezbatere a procedurii succesorale întrucât, chiar dacă există certificat de mostenitor, în temeiul art. 6735 si art. 6736 cod procedură civilă, prin încheiere interlocutorie, instanta stabileste mostenitorii, intinderea dreptului fiecăruia, bunurile de împărtit, creanţe, etc.

Partajul propriu-zis are loc prin hotărâre asupra fondului, din care încheierea interlocutorie este parte integrantă.

Asadar, instanta fiind sesizată cu dezbaterea procedurii succesorale, indiferent dacă există certificat de mostenitor sau nu, trebuie să ceară dovada procedurii prealabile.

Revenind la intentia legiuitorului, instanta retine că prin această reglementare s-a dorit evitarea situatiilor, întâlnite in practică, in care in dosare aflate pe rol de multă vreme s-au formulat cereri de interventie prin care mostenitori acceptanti omisi au solicitat anularea certificatelor de mostenitor emise cu neconvocarea lor si participarea la partaj, situatii apărute mai ales in cazul sucesibililor cu domicilii în judete diferite.

In cazul de faţă, pentru defunctul (…), decedat la (…), certificatul de mostenitor nr. (…) a fost emis la (…), deci înainte de împlinirea termenului de optiune succesorală, fiind posibilă, cel putin teoretic, înregistrarea unor alte acte de acceptare. Este tocmai situatia avută in vedere de legiuitor.

In consecintă, reclamantul nefăcând dovada procedurii prealabile, va admite exceptia si va respinge actiunea, ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare