Hotărâre ce ţine loc de act autentic

Prin  actiunea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.04.2010 sub nr. x/314/2010 reclamantul B F a chemat în judecata pe  pârâtele G R si CZ solicitând pronuntarea unei hotarâri care sa constate dreptul de proprietate asupra casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si a suprafetei de 8 ari teren aferent, situate în vatra satului Udesti, comuna Udesti, jud.Suceava.

În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca la data de 20.08.2006 a încheiat un act de vânzare-cumparare cu pârâtele, prin care acestea, în calitate de vânzazoare, au vândut una casa de locuit, grajd, sura si anexe gospodaresti, precum si suprafata de 8 ari teren aferent constructiilor, situate în vatra satului Udesti, terenuri ce provin mostenire de la mama lor J I, care la rândul ei le-a primit mostenire de la B Gl.

A mai aratat ca terenul si casa se învecineaza cu B L, H L si drum, iar terenul de 8 ari apare înscris în titlul de proprietate nr.94/22.03.1993 emis pe numele autorului B Gl.

În dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar în copie actul de vânzare-cumparare încheiat la data de 20.08.2006, plan de situatie pentru teren, certificatul de deces al numitei J I, titlul de proprietate nr.94/22.03.1993.

Pârâtele, legal citate, s-au prezentat în instanta si au aratat ca sunt de acord cu actiunea promovata.

În cauza, instanta a încuviintat si administrat proba cu înscrisuri (f.3-6, 11-16) si proba testimoniala în cadrul careia au fost audiati numitii B M si C M, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la f. 22 si 23.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Între parti s-a încheiat o conventie, un antecontract de vânzare-cumparare (concretizat printr-un înscris sub semnatura privata – act de vânzare-cumparare din data de 20.08.2006-f.3), prin care reclamantul B F a cumparat de la pârâtele G R si CZ imobilul – una casa de locuit, una sura si grajd + anexe gospodaresti situate în vatra satului Udesti, comuna Udesti, jud.Suceava, precum si suprafata de 8 ari teren aferent curtilor-constructiilor, învecinate cu : B L, H L si drum.

Instanta retine ca pârâtele G R si C Z sunt fiicele numitei J I, asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la f. 11.16 din dosar.

Ulterior aparitiei legilor proprietatii, în favoarea autoarei pârâtelor, respectiv numita I s-a eliberat titlul de proprietate nr. 94/22.03.1993 (f.6), în care a fost inclusa si suprafata dobândita  de catre reclamantul B FG, prin actul de vânzare – cumparare.

Aspectul este confirmat de declaratiile martorilor audiati în cauza, BM (f.22) si C M (f.23) care au aratat ca reclamantul a cumparat terenul de la pârâte. Ambii martori au declarat ca reclamantul a stapânit terenul din momentul în care s-a încheiat conventia si nu a avut probleme cu alti vecini. De asemenea, martorii au indicat vecinii terenului, care se regasesc si în planul de situatie,  aflat la f.4 din dosar.

Interpretând conventiile intervenite între parti, potrivit clauzelor contractuale si principiilor de interpretare prevazute de legea civila, instanta retine ca acestea au semnificatia unor antecontracte, promisiuni de vânzare – cumparare, dat fiind faptul ca pentru a fi în prezenta unei conventii de vânzare – cumparare translativa de proprietate, legea impune imperativ ca acordul de vointa al partilor sa fie concretizat în forma autentica, atât în reglementarea anterioara Legea 54/1998, cât si în cea actuala, prin art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005. Or, atari promisiuni de vânzare - cumparare nu sunt apte prin ele însasi sa transfere proprietatea în ce priveste terenul; în acelasi timp, însa, ele nu sunt lipse de efectele obligatorii ale unor conventii între parti, astfel ca ele dau nastere unor obligatii de face, acelea de a încheia, în viitor, în forma prevazuta de lege, conventia stabilita. Totodata, neîndeplinirea acestei obligatii, atrage raspunderea contractuala a partilor care nu si-au îndeplinit obligatiile, raspundere care, potrivit regulilor de drept comun are în vedere în principal, executarea directa în natura – prin prestarea a însusi obiectului contractului, sau, în subsidiar, executare indirecta, prin echivalent, prin despagubiri banesti.

O forma de reparatie în natura a prejudiciului cauzat prin neexecutare, este însasi actiunea în justitie de perfectare a contractului de vânzare – cumparare, admisibila în masura în care cumparatorul si-a îndeplinit la rându-i propria obligatie iar bunul se mai afla în patrimoniul promitentului – vânzator. Aceasta actiune, creatie a practicii fiind, este derivata tocmai din principiul reparatiei în natura a prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului, consacrat de art. 1073 – 1077, potrivit caruia creditorul are dreptul de a obtine îndeplinirea exacta a obligatiei debitorului. Or, aceasta forma de raspundere contractuala este perfect aplicabila si în cauza.

Astfel, reclamantul nu a obtinut executarea de buna voie a obligatiei de încheiere a actului în forma autentica în fata notarului public, deoarece vânzatoarele- respectiv pârâtele G R si C Z au refuzat acest lucru. Dar, în masura în care o atare obligatie nu a fost îndeplinita, partii prejudiciate, în speta, reclamantului, trebuie sa i se recunoasca posibilitatea de a obtine îndeplinirea exacta a însasi obligatiei asumate în contract, pe calea actiunii formulate în acest sens.

Pentru considerentele de mai sus, instanta urmeaza a admite actiunea reclamantilor, constatând ca între reclamantul B F G în calitate de cumparator si pârâtele G R si C Z în calitate de vânzatori, a intervenit la data de 20.08.2006 vânzarea – cumpararea unei case de locuit, cu sura, grajd si anexe gospodaresti precum si a  terenului aferent în suprafata de 8 ari situat în intravilanul satului Udesti, com. Udesti, jud. Suceava, hotarârea judecatoreasca pronuntata tinând loc de act autentic de vânzare - cumparare.

În virtutea principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil, instanta va lua act ca nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecata.

Domenii speta

Spete similare