Acţiunea în revendicare

Acţiunea în revendicare este o acţiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun, de la posesorul neproprietar.

Reclamantul într-o asemenea acţiune, trebuie să dovedească că este proprietar exclusiv al bunului revendicat şi că bunul este ocupat de pârât.

În speţă, se constată că ne aflăm în situaţia în care atât reclamantul S.M.G, cât şi pârâtul B. P., deţin titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra bunului revendicat, care provin de la autori diferiţi şi instanţa procedând la compararea titlurilor, a acordat preferinţă titlului deţinut de pârâtul B.P. şi eliberat în baza Legii 18/1991, acesta fiind mai bine caracterizat, deoarece are la bază adeverinţa de proprietate cu nr. 4124/22.09.1991 eliberată de Comisia Mun.Tg Jiu, propunerea Comisiei Locale, fiind validată de Comisia Judeţeană, prin Hotărârea nr. 190/9.11.1998, deci, s-a respectat procedura Legii 18/1991, cu privire la obţinerea actului final, care este titlul de proprietate.

În ceea ce priveşte titlul de proprietate al reclamantului SMG, acesta nu poate avea preferinţă, faţă de titlul pârâtului B.P., deoarece a avut la bază un certificat de moştenitor al vânzătoarei S.D. care nu face dovada calităţii de proprietar asupra terenului înstrăinat.

În aceeaşi speţă s-a invocat şi o excepţie, respectiv lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului D.G., excepţie ce a fost considerată întemeiată, deoarece acesta nu deţinea poziţie de rol la Registrul agricol şi nici nu s-a dovedit că pe numele său s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, cu privire la terenul revendicat de reclamant şi la eliberarea de acte în acest sens.

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 5525/318/2008 pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, reclamantul S.M.G a chemat în judecată pe pârâţii B.P şi B.GR. solicitând instanţei ca prin sentinţa civilă ce se va pronunţa să fie obligaţi pârâţii să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie un teren în formă de triunghi având latura la stradă de 10,8 m, latura dinspre răsărit de 10,8 m şi latura de sud de 14,42 m, identificat cu culoare galbenă în schiţă.

Reclamantul a mai solicitat ca pârâţii să fie obligaţi să-şi retragă gardul care are o latură cu stâlpi de beton şi scândură de lemn şi cealaltă latură din plasă de sârmă pe stâlpi de lemn , iar în caz de refuz să fie el autorizat să efectueze această acţiune pe seama şi cheltuiala pârâţilor.

În motivare, reclamantul a arătat că a cumpărat cu contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3847 din 29.12.2006 la BNP Răceanu Ion, de la numita S.D un teren arabil în suprafaţă de 1391 mp, situat în cartier Preajba, str. Frăsinetului, nr. 74B, care se învecinează la apus cu drumul, iar pârâţii care au gospodărie la vest şi sud de acest teren au ocupat din terenul reclamantului porţiunea menţionată mai sus şi au edificat gardul cu dimensiunile precizate mai sus.

În drept reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 480 Cod. Civ. şi următoarele, precizând valoarea terenului revendicat la 150 RON.

Acţiunea a  fost timbrată de reclamant  cu suma de 21,5 RON.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu numita S.D şi autentificat sub nr. 3847 din 29.12.2006, plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil atribuit în baza contractului de vânzare-cumpărare.

Pârâţi B.P şi B.GR. au formulat întâmpinare prin care au invocat lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului B.GR , arătând că acesta nu este proprietar al terenului revendicat.

Au mai susţinut pârâţii că terenul revendicat, pe lângă faptul că aparţine pârâtului B.P, acesta îl foloseşte de peste 30 de ani, respectiv din 1960 şi au invocat în speţă uzucapiunea.

Pârâţii au specificat că la baza titlului de proprietate a stat HCJ nr. 190 din 9.11.1992 şi adeverinţa de proprietate din 1992 eliberată de Comisia Locală.

În dovedirea celor susţinute în întâmpinare, pârâţii au depus la dosar titlu de proprietate eliberat la data de 24.04.1996 pe numele pârâtului B.P de Comisia Judeţeană Gorj pentru suprafaţa de 1 ha şi 1197 mp teren situat pe teritoriul cartierului Preajba, adeverinţa nr. 4124 din 22.05.1991 eliberată de Comisia Municipală Tg-Jiu, fila din Registrul Agricol cu poziţia autorului B.P.

Reclamantul a mai depus la dosar titlul de proprietate eliberat pe numele de Negrea Marilena şi Bălă Ioana pentru suprafaţa de 8574 mp teren, adeverinţa de proprietate nr. 723 din 14.05.2001 eliberată pe numele acestora pentru aceeaşi suprafaţă şi schiţa terenului reconstituit, sentinţa civilă nr. 2449 din 31.03.2008 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu, sentinţă pe care a depus-o şi avocat Truşcă Dumitru pentru pârâţi.

De asemenea, în şedinţa publică din 23.06.2008 s-a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B.GR , invocată prin întâmpinarea depusă la fila nr. 10 dosar, reclamantul a solicitat respingerea acestei excepţii, iar instanţa a unit cu fondul această excepţie.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

În urma individualizării terenului revendicat ,în raport de actul doveditor al proprietăţii deţinut de reclamant şi de pârâtul B.P,  s-a constatat că acesta face parte atât din suprafaţa prevăzută în titlul de proprietate al pârâtului B.P, şi anume din tarlaua 18, parcela 11 – suprafaţa 485 mp, cât şi din suprafaţa de 1391 mp prevăzut în actul de vânzare-cumpărare al reclamantului.

Întrucât ne aflăm în situaţia în care atât reclamantul cât şi pârâtul B.P deţin titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra bunului revendicat, dar acestea provin de la autori diferiţi, instanţa apreciază că titlul eliberat pe numele pârâtului B.I.P este mai bine caracterizat, deoarece la baza acestuia a stat adeverinţa de proprietate cu nr. 4124 din 22.09.1991, eliberată de Comisia Municipală Tg-Jiu, propunerea Comisiei Locale fiind validată de Comisia Judeţeană prin hotărârea nr. 190 din 09.11.1998, Registrul Agricol al autorului B.P în perioada 1959-1963 şi deci s-a respectat întru-totul procedura de Lege 18/1991 până la obţinerea actului final.

De asemenea se mai constată că tot titlul de proprietate deţinut de pârâtul B.I.P a fost transcris în Registrul de Carte Funciară înaintea celui deţinut de reclamant , iar posesor al terenului revendicat este tot pârâtul B.I.P.

Reclamantul S.M.G nu a dovedit că are un drept preferabil faţă de al pârâtului B.I.P, deoarece aşa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare, la baza acestui act a stat un certificat de moştenitor cu nr. 109 din 19.05.1997 eliberat de BNP Anica Merişescu Tg-Jiu, ori cu acest certificat de moştenitor vânzătoarea S.D nu putea face dovada calităţii de proprietar asupra terenului înstrăinat.

Faţă de aceste considerente, urmează a se respinge acţiunea reclamantului faţă de pârâtul B.I.P, în cauză nefiind îndeplinite dispoziţiile art.480 Cod .civil şi a se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B.GR , deoarece acesta nu deţine poziţie de rol în Registrul Agricol şi nici nu a făcut dovada că pe numele său s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul revendicat de reclamant.

Urmează a se respinge acţiunea reclamantului faţă de pârâtul B.GR. pe baza acestei excepţii.

În baza art. 274 Cod.proc.civ, urmează a fi obligat reclamantul la 500 lei cheltuieli de judecată faţă de pârâţi, reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare