Lovire şi alte violenţe – art. 180, vătămare corporală gravă – art. 182 cod penal

Sentinţă penală 167 din 25.11.2011


Tip document  -  Sentinţă penală

Nr.  document – 167

Data elaborării: 25.11.2011

Titlul speţei: lovire şi alte violenţe – art. 180, vătămare corporală gravă – art. 182  cod penal

Domeniu asociat:  loviri şi alte  vătămări

Conţinut:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost trimis în judecată  inculpatul  BI pentru săvârşirea infracţiunii  de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, parte vătămată fiind SI.

S-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei că în dimineaţa zilei de 1.05.2008 în jurul orei 8,30  partea vătămată SI care se deplasa pe un drum de acces care trece prin proprietatea numitului BC  l-a întâlnit pe fiul proprietarului, respectiv BI  care a început să-i adreseze  cuvinte injurioase părţii vătămate, să-i reproşeze că trece prin acel loc,  iar în timpul acestor replici verbale, l-a lovit de mai multe ori  cu un par  peste  mâna  stângă până când partea vătămată a căzut la pământ.

Ca urmare a loviturilor primite, părţii vătămate SI i-a fost fracturată mâna stângă, iar pentru leziunile cauzate au fost necesare 35-40 zile îngrijiri medicale în vederea vindecării – conform certificatului medico legal.

Partea vătămată SI s-a constituit parte civilă în cauză  cu suma de 12.000 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor din gospodărie pe care datorită  leziunilor nu a putut să le efectueze  şi daune morale.

Spitalul … nu s-a  constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul, atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de  vătămare corporală, prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal pentru care a fost trimis în judecată, arătând că între el şi partea vătămată există o stare conflictuală. 

În cauză s-au administrat probe, fiind audiaţi martorii din lucrări, martorii  propuşi de partea vătămată, relaţii de la poliţie cu privire la  sesizările făcute de partea vătămată SI pe parcursul anilor în legătură cu incidente petrecute între el şi inculpatul BI, anchetă socială privind conduita în familie şi societate a inculpatului şi a părţii vătămate, expertiză  medico – legală  cu privire la  modul de producere a leziunilor părţii vătămate.

Raportul de expertiză  medico - legală întocmit de IML a concluzionat  că leziunile ce i-au fost provocate părţii vătămate au necesitat un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare,  astfel încât  raportul a fost  înaintat spre  avizare  către INML Mina Minovici Bucureşti, care a concluzionat că numărul de zile de îngrijiri medicale necesar părţii vătămate pentru vindecare este de 65-70 zile de la data traumatismului.

Faţă de aceste concluzii instanţa a  schimbat încadrarea juridică a faptei, din infracţiunea prev. de art. 181 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal.

În timpul soluţionării cauzei, pe cale separată, prin  ordonanţă,  Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei,  a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului BI  cercetat  pentru săvârşirea unei infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal,  asupra numitului SI la data de 8.08.2010,  întrucât fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, iar aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ sub forma amenzii este suficientă pentru îndreptarea lui, reţinându-se  că leziunile produse au necesitat un număr de 4-6 zile îngrijiri medicale.

Împotriva Ordonanţei petentul SI a formulat plângere întemeiată pe dispoziţiile  art. 278 c. pr. pen., iar prin încheierea din 10 august 2011 instanţa a admis plângerea formulată de petent a desfiinţat ordonanţa şi a reţinut cauza spre  judecare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul BI cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, reţinând că organul de urmărire penală nu a făcut o corectă apreciere a pericolului social al faptei învinuitului.

În temeiul disp. art. 34 lit. d, art. 35 Cod procedură penală, instanţa a admis excepţia de conexitate şi a dispus conexarea celor două cauze.

Partea vătămată SI, s-a constituit parte civilă în dosarul conexat  cu suma de 1500 lei ce reprezintă daune morale pentru suferinţa ce i-a fost cauzată şi faptul că în perioada celor 4-5 zile a fost în imposibilitate de a lucra în gospodărie.

Inculpatul, BI nu recunoaşte nici săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal,  din data de 8.08.2010.  susţinând  că de patru ani există între el şi partea vătămată o situaţie conflictuală generată de împrejurarea că i-a prestat o serie de servicii în gospodărie şi nu a fost plătit, pretenţii pentru care însă nu s-a adresat niciodată instanţei de judecată.

S-au administrat probe fiindaudiaţi martorii din lucrări însuşiţi de partea vătămată şi martori propuşi de inculpat. 

Prin  sentinţa penală nr.167 din 25.11.2011 a fost condamnat inculpatul BI pentru săvârşirea infracţiunii  de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal (săvârşită la data de 1.05.2008) la pedeapsa de  un an  închisoare şi pentru săvârşirea infracţiunii  de lovire  sau alte violenţe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal (săvârşită la data de  8.08.2010 la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de un an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

De asemenea în baza art. 346 alin. 1, art. art.14 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, a obligat inculpatul să plătească părţii vătămate  SI, suma de 5400 lei cu titlul de daune materiale pentru fapta prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal şi suma de 5.500 lei daune morale ( 5000 pentru fapta  din 1.05.2008 şi 500 lei pentru fapta din 8.08.2010), respingând celelalte pretenţii civile formulate de partea civilă SI ca nefondate.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că sunt date elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 182 alin. 1, 180 alin. 2 Cod penal atât sub aspectul laturii obiective cât şi a celei subiective, fiind dovedită întreaga situaţie de fapt reţinută prin rechizitoriu  cât şi împrejurarea că la data de 8.08.2010 inculpatul  cu intenţie  l-a lovit pe partea vătămată SI.

Poziţia procesuală a inculpatului de nerecunoaştere a  celor două fapte este infirmată de întreg probatoriul administrat în cauză.

În ceea ce priveşte latura civilă, pretenţiile civile au fost formulate în cauză de către partea  civilă  SI, sub forma unor daune materiale şi morale.

Art.1084 cod civil  stabileşte că prejudiciul material cuprinde două elemente: pierderea suferită şi beneficiul nerealizat.

Sub aspectul daunelor  materiale, prin probele administrate (depoziţii martori) s-a dovedit că în gospodăria părţii vătămate pe o perioadă de 45 de zile au lucrat două persoane, iar ziua de muncă în zonă se plăteşte cu 600-700 lei.

Aşa fiind, în baza art. 346 alin. 1, art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 Cod civil, inculpatul a fost obligat să plătească părţii vătămate SI suma de 5.400 lei cu titlul de daune  materiale pentru fapta prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal.

În ceea ce priveşte daunele  morale conform doctrinei  acestea rezidă în orice atingere  adus uneia dintre prerogativele  care  constituie atributul personalităţii umane şi pot fi clasificate în dureri fizice sau psihice.

În speţă, este evident că părţii civile i-a fost produs un prejudiciu moral câtă vreme a suferit leziuni ce au necesitat un număr de 65- 70  zile de  îngrijiri medicale, cu  consecinţa fracturării mâinii stângi urmare a faptei de la 1.05.2008, iar pentru fapta de la 8.08.2010, leziuni ce au necesitat un număr de 4-6 zile îngrijiri medicale.

Astfel, instanţa constată că  suma de 5.000 lei pentru fapta de la 1.05.2008 şi 500  lei pentru fapta de la 8.08.2010 se justifică  sub  forma unei compensaţii de natură să acopere într-o oarecare măsură  suferinţele  fizice şi chiar psihice (starea de şoc, modificarea pentru o  anumită perioadă a cursului firesc al  vieţii) ce i-au fost cauzate în urma violenţelor la care a fost supus.

Pentru aceste considerente, în baza art. 14, 346 alin, 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 Cod civil,  inculpatul va fi obligat să plătească părţii civile suma de 5.500 lei cu titlul de daune morale.

Ca urmare a exercitării căilor de atac împotriva sentinţei penale sus menţionate, soluţia primei instanţe a fost menţinută de instanţa de control judiciar, prin decizia penală nr. 110 din 02.02.2012 a C.A. Suceava,  prin respingerea recursului.