Contestaţie împotriva hotărârii emise de Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului-Legea 272-2004 privind protecţia copilului

Pe rol pronunţarea asupra cauzei civile având ca obiect „contestaţie împotriva hotărârii emise de Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa”, acţiune formulată de contestatorul S.V., cu domiciliul în T., împotriva intimatei CONSILIUL JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA – COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU PROTECŢIA COPILULUI, cu sediul în T.– prin reprezentantul său legal.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă pronunţată la data de 13.01.2009, care face parte integrantă din prezenta, termen la care s-a amânat pronunţarea asupra cauzei civile de faţă.

Instanţa, socotindu-se lămurită, rămâne în pronunţare.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe - Judecătoriei T. - la data de 24.07.2008, sub nr. 4820/315/2008, contestatoarea S.V., cu domiciliul în T., a formulat contestaţie la executare împotriva hotărârii nr. 1118/17.06.2008 emise de intimata CONSILIUL JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA – COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU PROTECŢIA COPILULUI, cu sediul în T.– prin reprezentantul său legal, hotărâre prin care s-a soluţionat raportul nr. 12735/10.06.2008 prin care s-a solicitat retragerea atestatului de asistent maternal profesionist pentru numita S.V..

În motivarea contestaţiei, contestatoarea arată că s-a dispus retragerea atestatului maternal profesionist pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, refuzarea colaborării cu responsabilii de caz, precum şi datorită spaţiului insuficient de locuit al acesteia, având în vedere prezenţa mamei contestatoarei în domiciliul acesteia, lucru ce ar împiedica-o în desfăşurarea activităţii.

Contestatoarea S.V. arată că este asistent maternal profesionist, iar, de la momentul preluării în plasament a minorei S.A.A. şi până la momentul pronunţării hotărârii contestate, lucrurile nu s-au schimbat în nici un fel, respectiv locuieşte împreună cu soţul şi cu fiica biologică, spaţiul de locuit este acelaşi, copilul luat în plasament a avut rezultate bune la şcoală, relaţia afectivă dintre contestatoare şi minora luată în plasament este una foarte strânsă şi specială. De asemenea, arată că relaţia dintre minora luată în plasament şi copilul biologic al contestatoarei este una deosebită, fiind foarte apropiate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 11 alin. 4 şi art. 2 din H.G. nr. 679/2003.

La dosar s-au depus: hotărârea nr. 1118/17.06.2008 a Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa.

Intimata Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa, legal citată, a formulat şi depus la dosar, prin serviciul "registratură", la data de 19.09.2008 – înaintea primului termen de judecată acordat la data de 23.09.2008, întâmpinare şi set de înscrisuri, respectiv dispoziţia nr. 1249/25.09.2006 privind sancţionarea cu „avertisment scris” a doamnei S.V., proces-verbal nr. 19/17.06.2008 retragere atestat AMP, hotărârea nr. 1118/17.06.2008 pronunţată de intimată, raport cu privire la situaţia AMP S.V. nr. 12735/10.06.2008.

Prin întâmpinare, intimata formulează concluzii de respingere a contestaţiei la executare ca nelegală şi netemeinică şi menţinerea hotărârii nr. 1118/17.06.2008 pronunţată de intimată, arătând că a fost retras atestatul de asistent maternal profesionist numitei S.V., datorită faptului că nu mai erau îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia şi datorită faptului că asistentul maternal profesionist a încălcat obligaţiile prevăzute de actele normative în vigoare.

La termenul de judecată din data de 04.11.2008, au fost încuviinţate probele solicitate de părţi, astfel: pentru contestatoarea S.V. – probele cu înscrisuri, 2 martori, ancheta socială de la domiciliul acesteia, pentru intimata Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa – probele cu înscrisuri şi 2 martori.

La termenul de judecată din data de 18.11.2008, părţile depun la dosar înscrisuri cu borderou.

La termenul de judecată din data de 09.12.2008, au fost audiaţi martorii încuviinţaţi ca probă părţilor, respectiv G.M. şi I.I. – pentru contestatoare, N. L. şi G. M. – pentru intimată, declaraţiile acestora fiind ataşate la dosar (filele 128-133).

A fost depus la dosar, prin serviciul "registratură", referatul de anchetă socială încuviinţată a fi efectuată la domiciliul contestatoarei (fila 126).

La termenul de judecată din data de 13.01.2009, a fost audiată, în Camera de Consiliu, minora S.A.A., procesul-verbal încheiat cu această ocazie fiind ataşat la dosar (fila 191).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin hotărârea nr. 1118/17 06.2008 a Consiliului Judeţean pentru Protecţia Copilului/17 06.2008 s-a dispus retragerea atestatului de asistent maternal profesionist pentru persoana S.V..

În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că, în baza raportului întocmit de responsabilul de caz reiese că asistentul maternal nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în sensul că a refuzat să colaboreze cu responsabilii de caz, nu a respectat recomandările acestora, nu a anunţat în termen de 24 de ore orice schimbare apărută în situaţia familială care ar putea influenţa activitatea profesională. Se reţine că, în prezent, cea în cauză este în divorţ cu soţul său dar locuiesc în acelaşi apartament. Din luna decembrie a adus în domiciliu pe mama sa, persoană cu grave probleme de sănătate mentală şi care necesită îngrijire permanentă, astfel încât asistentul maternal nu se poate ocupa cu atenţia cuvenită de copilul aflat în plasament.

De asemenea, se mai reţine că pârâta a transformat bucătăria în cameră de locuit. În balcon, încă din luna martie, se află în curs de amenajare bucătăria. Astfel, modificările  făcute în apartament, precum şi prezenţa mamei asistentului maternal , fac ca spaţiul de locuit să nu mai corespundă din punct de vedere al amenajării şi din punct de vedere al numărului de persoane.

În cuprinsul acestei hotărâri se mai reţine că în familia S. există o situaţie conflictuală care nu este benefică şi adecvată pentru dezvoltarea armonioasă a copilului aflat în plasament.

Se concluzionează că, având în vedere disp. art.11 alin 4 din HG 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, deoarece nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia şi nu au fost respectate obligaţiile reglementate de actele normative în vigoare, se impune retragerea atestatului pentru persoana S.V.. Condiţiile pentru obţinerea atestatului maternal sunt cele reglementate de disp. art. 2 alin. 1 din acelaşi act normativ. În speţă, se pretinde că pârâta nu mai îndeplineşte condiţia de a avea un spaţiu de locuit corespunzător din punct de vedere al amenajării şi din punct de vedere al numărului de persoane.

Din probele administrate, declaraţiile martorilor, recunoaşterea reclamantei şi acte medicale, reiese că la începutul anului 2008 aceasta a primit-o în spaţiul de locuit pe mama sa care suferă de demenţă senilă iar începând din luna martie a început amenajările bucătăriei pe balconul apartamentului.

Potrivit disp. art.5, alin.6.1. din Ordin nr.35/2003, „locuinţa asistentului maternal trebuie să fie confortabilă pentru toţi cei care locuiesc acolo; locuinţa trebuie să fie bine întreţinută şi să fie menţinută permanent curăţenia şi igiena.” Potrivit disp. alin. 6.2. ”Copilul plasat dispune de propriul său pat şi dulap iar casa corespunde din punct de vedere al nevoilor de intimitate şi spaţiu ale copilului”.

 Asistentul maternal S.V. locuieşte într-un apartament cu două camere, transformat în trei (a amenajat bucătăria pe balcon) împreună cu soţul ei, fiica sa naturală şi cu mama sa; la momentul retragerii atestatului bucătăria era în curs de amenajare.

Amenajarea bucătăriei pe balcon reţinută în hotărârea de retragere a atestatului ca şi un argument pentru sprijinul acestei soluţii, reprezintă, în opinia instanţei , dimpotrivă o soluţie pozitivă, menită să îmbunătăţească condiţiile de locuit ale copilului luat în plasament.

În prezent, conform concluziilor de anchetă socială, balconul apartamentului proprietatea reclamantei este transformat în bucătărie. 

În mod evident, dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de locuit pe care trebuie să le aibă un copil aflat în plasament se raportează la condiţiile de nivel mediu pe care le are o familie obişnuită din ţara noastră şi, raportat la acest fel de condiţii, instanţa apreciază că apartamentul de două camere, transformat în trei, al reclamantei se încadrează în limitele impuse de lege.

Se mai reţine în cuprinsul hotărârii de retragere a atestatului că, datorită bătrânei care are grave probleme de sănătate şi necesită îngrijire permanentă, asistentul maternal nu se mai poate ocupa cu atenţia cuvenită de copilul aflat în plasament. Acest considerent al hotărârii de retragere a atestatului este  reţinut sub forma unei presupuneri, fără a se menţiona nici un indiciu că acest efect s-a concretizat în vreun fel, intimata neinvocând faptul că asistentul maternal a neglijat minora aflată în plasament .

De altfel, martorii audiaţi (la cererea ambelor părţi) au evidenţiat faptul că, aparent, nu se poate constata nici o neregulă în comportamentul bătrânei şi că aceasta nu este neajutorată. 

Sub acest aspect, al lipsei unor consecinţe practice, cu ocazia concluziilor cu privire la fondul cauzei, intimata a vorbit despre caracterul de prevenţie al măsurii de retragere a atestatului de asistent maternal. Desigur această măsură are şi un caracter de prevenţie dar, aşa cum s-a reţinut, pentru argumentele expuse, este necesar să existe date minime de existenţă a unor consecinţe practice, în caz contrar măsura poate deveni discreţionară şi poate afecta interesul major al copilului.

Vis-a-vis de faptul că asistentul maternal nu s-ar mai putea ocupa cu atenţia cuvenită de copilul aflat în plasament, instanţa apreciază că, raportat la condiţia unui om obişnuit, reclamanta, în situaţia în care stă acasă, se poate  îngriji corespunzător de cele două minore şcolare şi de mama sa, care, aşa cum a evidenţiat proba testimonială, nu este total neajutorată (nu este imobilizată).

 Un alt motiv de retragere a atestatului de asistent maternal reţinut în hotărâre este acela că  reclamanta nu a anunţat în termen de 24 de ore orice schimbare apărută în situaţia familială care ar putea influenţa situaţia familială.

În concret, probele administrate, inclusiv recunoaşterea reclamantei, au pus în evidenţă faptul că contestatoarea S.V. a formulat acţiune de divorţ şi nu a anunţat acest lucru celor de la Protecţia Copilului, asistenţii sociali aflând despre această situaţie de la o rudă a contestatoarei (judecarea acţiunii de divorţ era suspendată); la momentul retragerii atestatului de asistent maternal, acţiunea de divorţ era suspendată iar ulterior, s-a perimat.

Corespunzător disp. art.10 alin. 2 din  HG 679/2003,  asistentul maternal are obligaţia  să anunţe serviciul public specializat cu privire la orice schimbare apărută în situaţia sa personală, familială sau socială care ar putea să influenţeze activitatea lor profesională.

Introducerea unei acţiuni de divorţ se  încadrează parţial în noţiunea de „schimbare” în situaţia personală a asistentului maternal în condiţiile în care, practic, soţii nu au divorţat şi, deci schimbarea nu s-a produs. Mai mult, la momentul în care s-a aflat despre acţiunea de divorţ aceasta era lăsată în nelucrare şi, din nou, s-a constat, la modul teoretic, o abatere în sarcina asistentului maternal, fără a exista indicii de afectare a minorei. De asemenea, nu există date că s-ar fi încercat o consiliere psihologică a celor doi soţi, constatarea abaterii în discuţie având mai mult sensul unui argument pentru sancţionarea asistentului maternal, făcându-se abstracţie de modul în care a fost sau nu afectată minora.

Un alt motiv reţinut pentru retragerea atestatului de asistent maternal este acela că S.V. a refuzat să colaboreze cu responsabilii de caz şi nu a respectat recomandările făcute de aceştia.

Potrivit disp. art.10 alin 1, lit.e din acelaşi act normativ, asistentul maternal are obligaţia să permită specialiştilor serviciului public specializat pentru protecţia copilului , supravegherea activităţii sale profesionale şi evaluarea evoluţiei copiilor.

În cuprinsul hotărârii nu se reţin fapte concrete care să aibă semnificaţia unui refuz de colaborare sau a nerespectării de către asistentul maternal a recomandărilor primite de la responsabilii de caz.

Sub aspectul reţinut mai sus, audiaţi ca martori, asistenţii sociali N.L. şi  G. D. care au răspuns de cazul lui S.V., au arătat că au constatat că, în ultimul timp, au observat că asistentul maternal nu mai colabora cum se întâmpla anterior; nu a găsit-o pe acasă şi a fost nevoită să revină în mai multe rânduri. De asemenea, a solicitat actele medicale ale bătrânei şi a durat circa două luni până a ajuns în posesia lor, S.V. motivând că trebuie să obţină aceste acte de la V., locul de naştere al mamei sale. De asemenea, S.V. a început să spună asistenţilor maternali că „s-a săturat de atâtea reguli”.

Cele învederate nu pot fi reţinute de instanţă ca un refuz de colaborare din partea asistentului maternal. Astfel, nu s-a dovedit că S.V. a lipsit de acasă în mod premeditat atunci când a fost căutată de către asistenţii sociali, în scopul de a se sustrage controlului acestora, mai ales că acest lucru nu s-a întâmplat cu regularitate şi că, revenind la domiciliul acesteia, asistenţii sociali au găsit-o acasă.

De asemenea, instanţa reţine că S.V. nu a refuzat să remită actele medicale aparţinând mamei sale. Ea şi-a îndeplinit această obligaţie cu întârziere motivat de faptul că aceste acte au fost eliberate de la V., locul de naştere al bătrânei.

Afirmaţia contestatoarei în sensul că s-a „săturat de atâtea reguli”, nu poate fi reţinută ca un refuz de colaborare; din declaraţiile martorilor audiaţi nu reiese că contestatoarea spunea constant astfel de lucruri. Ca atare, dat fiind caracterul izolat al acestora, afirmaţii din partea contestatoarei care, în mod evident a trecut printr-o perioadă grea, instanţa nu le poate da semnificaţia unui refuz de colaborare cu organele îndrituite cu supravegherea asistentului maternal.

În cuprinsul hotărârii de retragere a atestatului, se mai menţionează că în familia contestatoarei este o situaţie conflictuală dar nu se dovedeşte nimic în acest sens. 

Instanţa reţine că, potrivit disp. art. 11 alin. 4 din HG 679/2003, Comisia pentru protecţia copilului poate decide suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal profesionist dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia sau dacă asistentul maternal profesionist nu respectă vreuna din obligaţiile prevăzute în prezenta hotărâre.

Textul de lege învederat nu poate fi interpretat decât în sensul că, reţinând neîndeplinită una din condiţiile impuse de HG. 679 pentru eliberarea atestatului de asistent maternal sau încălcarea uneia din obligaţiile reglementate de lege, se apreciază în funcţie de împrejurările cazului, necesitatea măsurii de retragere a atestatului de asistent maternal; aceste împrejurări nu se pot referi decât la situaţia copilului de a cărui existenţă nu se poate face abstracţie în nici un caz fiind o măsură care îl priveşte direct.

În sprijinul celor reţinute anterior se reţin şi argumente de text . Astfel, aşa cum s-a arătat, disp. art 11 alin 4 din HG 679 acordă organelor îndrituite, posibilitatea de retragere atestatului, în anumite condiţii, pe când disp art.2 din acelaşi act normativ prevede că atestatul de asistent maternal se eliberează dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. Deci, în acest ultim caz, trebuie constate formal (in abstracto) condiţiile impuse de lege fără nici o raportare la o împrejurare concretă.

Revenind asupra atenţiei ce trebuie acordată situaţiei copilului aflat în plasament, se reţine că organele legale competente să ia măsura de retragere a atestatului sunt obligate să cântărească cu atenţie această necesitate raportat la situaţia,  bună sau rea, pe care o are copilul aflat în îngrijirea asistentului maternal, la modul în care acesta este afectat sau nu, existând necesitatea existenţei unor date minime de lezare a interesului a copilului (în speţă, aceste date nu au putut fi reţinute, sub nici o formă).

De asemenea, importanţa măsurii de retragere a atestatului trebuie privită şi prin prisma efectelor pe care o astfel de măsură o poate avea asupra minorului. Mutarea unui copil dintr-o familie în alta poate avea consecinţe pe termen lung. În speţă, minora S.A. a trăit în familia reclamantei timp de şapte ani şi mult timp a crezut că această familie este familia ei naturală. Proba testimonială administrată în cauză ( inclusiv martorii audiaţi la cererea intimatei – asistenţii sociali) a evidenţiat faptul că minora era îngrijită şi iubită  de către asistentul maternal S.V. ca şi cum ar fi fost copilul său natural. Martora N. L., unul din asistenţii sociali care s-au ocupa de cazul lui S.V., a arătat că fetiţa era ataşată de contestatoare şi contestatoarea de fetiţă.

Cele reţinute  mai sus, privind situaţia bună minorei în sânul familiei contestatoarei  sunt susţinute, fără îndoială, de atitudinea şi afirmaţiile minorei A. care, audiată de instanţă, a arătat că doreşte să se întoarcă în familia lui S.V. ( pe cere a numit-o „mami”). Instanţa a constatat că fetiţa a fost permanent zâmbitoare singurul moment în care s-a întristat şi a refuzat să mai răspundă întrebărilor instanţei, fiind acela în care i s-a sugerat faptul că ar putea rămâne în familia actuală. De asemenea, instanţa a constata că fetiţa era nu ştia  că există posibilitatea cât de vagă de a se întoarce în familia de la care a fost luată (trebuia pregătită în acest sens ţinând cont că hotărârea de retragere a testatului nu este definitivă) iar când şi-a dat seama de această posibilitate, a devenit nerăbdătoare şi a început să întrebe insistent „când poate să se întoarcă”.

Pentru considerentele expuse, instanţa urmează să admită cererea formulată de  contestatorul S.V., judeţul Dâmboviţa, împotriva intimatei CONSILIUL JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA – COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU PROTECŢIA COPILULUI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea având ca obiect „contestaţie împotriva hotărârii emise de Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa”, acţiune formulată de contestatorul S.V., cu domiciliul în T., împotriva intimatei CONSILIUL JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA – COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU PROTECŢIA COPILULUI, cu sediul în T.,– prin reprezentantul său legal.

Dispune desfiinţarea hotărârii nr. 1118/17.06.2008 pronunţate de Comisia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă  publică, astăzi, 20.01.2009.

Domenii speta

Spete similare