Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de …, sub nr. …, reclamantul SPG prin reprezentant legal MEN, a chemat in judecata pe paratul SI şi Autoritatea Tutelară din cadrul Consiliului Local al …, solicitând ca pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză, să se pronunţe o hotărâre prin care să se constate că este cu neputinţă ca pârâtul sa fie tatăl minorului SPG, născut la data de … şi totodată să se dispună radierea numelui si a celorlalte date de stare civilă ale pârâtului din actul de naştere al minorului.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că de când s-a născut, minorul a considerat că tatăl său este numitul MV, care a avut grijă de el alături de mama sa, între minor şi MV existând adevărate relaţii paternale, toţi trei alcătuind o familie .
A constatat însă că pe certificatul de naştere al minorului la rubrica tată nu figurează MV ci este trecut pârâtul SI. Întrebând-o pe mama sa despre această situaţie i s-a explicat că deşi tatăl său este MV, a fost consemnat ca tată pe certificatul său de naştere SI, deoarece la data la care s-a născut, respectiv …, mama sa era căsătorită cu pârâtul, prezumţia de paternitate fiind că soţul mamei este tatăl copilului .
În realitate MEN era despărţită în fapt de SI din anul …, iar din anul … întreţinea o relaţie de concubinaj cu MV.
În anul … mama minorului a divorţat de pârâtul SI, aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. … pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. … iar la data de …, s-a căsătorit cu numitul MV.
Pentru aceste motive, s-a solicitat ca instanţa să admită cererea şi să dispună în sensul celor învederate prin acţiune.
În dovedirea acţiunii s-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză medico-legală şi proba testimonială.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 414, art. 429 alin. 1, art. 433 Cod civil, fiind legal timbrată cu suma de 8 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
În dovedirea acţiunii, reclamantul prin reprezentant legal a depus la dosar în copie certificatul de naştere, sentinţa civilă nr. … pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. … şi copia certificatului de căsătorie ….
Pârâtul legal citat, s-a prezentat la instanţă şi a învederat că este de acord cu cererea formulată de reclamant, precizând că nu este tatăl copilului, întrucât la momentul conceperii copilului era despărţit de mama acestuia şi nu a solicitat probe în apărare.
În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate, la solicitarea reclamantului prin reprezentant legal şi dispoziţia instanţei, probele cu înscrisurile de la dosar, ancheta socială, expertiza medico-legală şi proba testimonială, fiind audiaţi în calitate de martori IG şi MV.
Analizând cererea formulată, prin prisma susţinerilor părţilor, raportat la dispoziţiile legale incidente in cauză si probatoriul administrat, instanţa reţine următoarele:
Ca o chestiune preliminară necesară a fi clarificată de la bun început, ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod civil (Legea nr. 287/2009), instanţa constată că potrivit art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil „Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare.”, ceea ce înseamnă că în cauză, având în vedere că minorul - a cărui paternitate este contestată - este născut la data de …, sunt incidente dispoziţiile legale menţionate în continuare şi care erau în vigoare la data intrării în vigoare a Noului Cod civil (1 octombrie 2011).
Potrivit certificatului de naştere … eliberat de Primăria …, în baza actului naştere nr. …, minorul SPG, născut la data de …, are ca mamă pe SEN (care în prezent se numeşte MEN), iar ca tată pe paratul SI .
Prin prezenta actiune s-a solicitat sa se constate ca paratul nu este tatal minorului, acest lucru fiind imposibil in fapt, pentru că în realitate MEN era despărţită în fapt de SI din anul …, iar din anul … întreţinea o relaţie de concubinaj cu MV, acesta din urmă fiind tatăl minorului SPG.
Probele administrate in cauza sustin cele invederate de catre reclamant prin reprezentant legal sub aspectul situatiei de fapt, motiv pentru care instanta va admite actiunea formulata, retinand in esenta urmatoarele considerente:
Faptul ca mama minorului nu avea relatii intime cu pârâtul în perioada care reprezintă în cauză timpul legal al concepţiunii calculat conform art. 61 Codul familiei („Timpul cuprins între a trei sute şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se socoteşte de la zi la zi.”) si ca este imposibil ca paratul SI sa fie tatal acestui minor se retine din sustinerile reclamantei care se coroboreaza cu recunoaşterea pârâtului şi declaratiile martorilor ascultati in cauza, respectiv IG şi MV.
Primul martor ascultat in cauza, a declarat ca MEN a fost căsătorită cu SI, însă din anul … s-a despărţit în fapt de acesta. A mai relatat că poate afirma cu certitudine că minorul SPG este fiul lui MV, actualul soţ al mamei minorului, întrucât după despărţirea în fapt intervenită în anul …aceasta nu a mai avut nici o relaţie cu pârâtul SI şi a trăit în concubinaj cu MV. A relevat că MV recunoaşte acest minor ca fiind copilul său .
Martorul MV a relatat că actuala sa soţie, MEN a fost căsătorită cu SI şi în anul … a divorţat de acesta . A declarat că afirmă cu certitudine că el este tatăl minorului SPG întrucât cu 2-3 ani înainte de a divorţa de SI, MEN se despărţise de pârât, nu au mai avut nici o relaţie şi nu au mai convieţuit niciodată, astfel că este imposibil ca minorul să fie copilul pârâtului, minorul rezultând din relaţia sa cu MEN .
În baza înscrisurilor aflate la dosar instanţa reţine că în anul … mama minorului a divorţat de pârâtul SI, aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. …, rămasă definitivă, pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. … iar la data de …, s-a căsătorit cu numitul MV astfel că în prezent se numeşte MEN.
Din ancheta socială aflată la dosar, rezultă că MEN şi MV locuiesc împreună de la începutul lunii martie …, că minorul SPG este rezultat din relaţia acestora şi că ambii se ocupă de creşterea şi îngrijirea minorului, oferindu-i condiţii corespunzătoare pentru o dezvoltare armonioasă .
Toate probele administrate in cauza, sustinerile mamei minorului, recunoaşterea pârâtului şi declaratiile martorilor, dovedesc existenta relatiilor mamei minorului cu MV in perioada conceptiei acestuia, precum si inexistenta relatiilor intime dintre MEN şi SI in acest interval de timp.
În plus, prin raportul de expertiză medico-legală a filiaţiei, ataşat la fila … din dosar se concluzionează că tatăl copilului SPG poate fi MV, în limitele sistemelor serologice efectuate .
Potrivit art. 53 alin. 1 din Codul familiei „Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei”, iar în baza art. 54 alin. 1 din acelaşi act normativ, „Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului”.
În temeiul disp. Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în cazul contestării recunoaşterii sau tăgăduirii paternităţii .
Coroborând probatoriul administrat în cauză, instanţa apreciază că este cu neputinta ca pârâtul sa fie tatăl minorului SPG şi având în vedere textele de lege invocate, concluziile şi considerentele reţinute mai sus, instanţa va admite cererea formulată .
În consecinţă va constata că pârâtul SI nu este tatăl minorului SPG, născut la data de …, în … şi va dispune radierea numelui, prenumelui şi a tuturor celorlalte date de stare civilă ale pârâtului precum si efectuarea cuvenitelor modificări în actul de naştere al minorului SPG, înregistrat sub nr. …, în Registrul stării civile al Primăriei … .
Se va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Judecătoria Sinaia
Stabilire paternitate
Judecătoria Galați
Declaraţia făcută în faţa instanţei de reclamant în sensul că este tatăl minorului echivalează cu o recunoaştere autentică de paternitate
Judecătoria Pașcani
Stabilire paternitate. Inadmisibilitatea recunoaşterii paternităţii minorului faţă de care este deja stabilită paternitatea.
Judecătoria Beclean
Admite acţiunea formulată de reclamantă
Judecătoria Sectorul 6 București
Acţiune în tăgada paternităţii. Excepţia lipsei de interes în promovarea cererii este întemeiată atâta vreme cât, la rubrica „ numele tatălui” în actul de naştere al minorului, este menţionat tatăl biologic (şi nu reclamantul, soţul mamei la data înr...