Viol. Recidiva postcondamnatorie

Prin Rechizitoriul din data de …..2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr…./P/2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului LI pentru comiterea infracţiunii de tentativă la viol, prevăzută de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de ….2010 sub nr…../337/2010.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei, s-a reţinut, în esenţă că învinuitul LI, prin constrângere, a început executarea acţiunii de a avea act sexual cu partea vătămată SAP, acţiune care a rămas neterminată din motive independente de voinţa învinuitului, respectiv a fost întreruptă de apariţia martorului BV.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu au fost menţionate următoarele mijloace de probă: declaraţiile învinuitului (f.9-10, 69-70), declaraţiile părţii vătămate (f.15-21), declaraţiile martorului BV (f.28-29), declaraţiile martorei NDA (f.30-33), declaraţiile martorului CLA (f.34-36), declaraţiile martorului MIM (f.37-38), declaraţiile martorului BIN (f.39-40), declaraţiile martorului NAI (f.41-44), declaraţiile martorului MI (f.45-46), declaraţiile martorului NC (f.47-50), adeverinţa medicală nr…..2010 (f.22), raportul de constatare medico-legală nr.,,,,,din mm.2010 (f.25), procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ….2010, la care au fost ataşate şi planşe fotografice (f.66-67, 51-54), dovadă de ridicare (f.56), proces-verbal de examinare la care sunt ataşate şi planşe fotografice (f.55, 59-65), fişa cazier învinuit (f.11).

Prin declaraţia de la termenul din data de ….2010, partea vătămată S A P a arătat că îşi menţine constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 euro reprezentând daune morale.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, la termenul de judecată din ….2010, inculpatul a declarat că îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală şi nu doreşte să dea declaraţii în faţa instanţei de judecată (f.85), motiv pentru care instanţa a procedat în conformitate cu dispoziţiile art.325 alin.2 Cod procedură penală şi a dispus citirea declaraţiilor date de inculpat pe parcursul urmăririi penale.

La termenul de judecată din data de ….2010, au fost audiaţi martorii NDA şi BV, iar la termenul din ….2010 martorii MI, MIM, CLA şi NCN,  declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei la filele 93-94 şi, respectiv 108-111.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a omis audierea martorului B I faţă de imposibilitatea de prezentare a acestuia, rezultată din cuprinsul procesului-verbal de executare a mandatului de aducere şi din declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză, făcându-se aplicarea prevederilor art.327 alin.3 Cod procedură penală şi dându-se citire declaraţiilor acestora din cursul urmăririi penale, precum şi martorului NC, luându-se act de poziţia de renunţare la audierea acestuia exprimată de către reprezentantul Ministerului Public şi însuşită de către partea vătămată şi de către apărătorul inculpatului.

La filele 80-82 a fost depus referatul de evaluare a inculpatului LI, întocmit de către SP de pe lângă Tribunalul Sălaj, din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul prezintă perspective reduse de reintegrare în societate.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 31.12.2009, inculpatul LI a fost invitat de martorul BI să participe la petrecerea de revelion organizată la locuinţa martorului N C N situată în localitatea …., alături de partea vătămată SAP şi martorii NDA, NAI, BV, BIN, CLA, MI, MIM.

Petrecerea a durat până în dimineaţa zilei de 01.01.2010 în jurul orei 6.30, perioadă în care toţi cei prezenţi au consumat băuturi alcoolice şi au dansat, când partea vătămată a hotărât să meargă la locuinţa bunicilor săi unde se aflau părinţii acesteia, motiv pentru care a ieşit din camera unde s-a desfăşurat petrecerea în holul de acces unde avea încălţămintea şi haina groasă de iarnă. În timp ce partea vătămată se încălţa, inculpatul a urmat-o în hol şi aflându-se în spatele acesteia, cu palma i-a astupat gura pentru a o împiedica să strige, iar cu celălalt braţ a ridicat-o pe sus şi a transportat-o în afara locuinţei, ameninţând-o totodată cu moartea dacă va striga. Partea vătămată s-a împotrivit, apucându-se cu braţele de uşa de acces în locuinţă, fără a reuşi să-l împiedice pe inculpat să-şi continue deplasarea. Ajuns afară, inculpatul a dus-o în braţe pe partea vătămată mergând prin spatele casei, până pe terasa imobilului unde funcţionează magazinul alimentar aparţinând de …..., aflat în apropiere. Aici, inculpatul a trântit-o pe partea vătămată cu spatele jos, moment în care a luat palma cu care-i astupase gura, continuând totodată, în timp ce se afla peste partea vătămată, cu o mână să-i desfacă nasturii de la pantaloni, trăgându-i împreună cu colanţii şi chiloţii, cu care era îmbrăcată, până la nivelul genunchilor, după care s-a ridicat în picioare, şi-a dat jos pantalonii împreună cu chiloţii, aşezându-se din nou peste partea vătămată, care în tot acest timp a strigat după ajutor, moment în care a realizat care era intenţia inculpatului. Acesta a încercat să introducă penisul în vaginul părţii vătămate cu scopul realizării unui contact sexual, însă din cauză că victima s-a zbătut în încercarea de a scăpa, nu a reuşit. MBV, aflându-se la wc-ul amenajat în curtea imobilului unde a avut loc petrecerea de revelion a auzit strigătele de ajutor ale părţii vătămate, astfel că s-a îndreptat spre locul de unde veneau strigătele, iar când a ajuns acolo l-a văzut pe inculpat cu pantalonii traşi până la genunchi, peste partea vătămată, fără a-şi da seama de identitatea acestora din cauza întunericului, până când s-a apropiat de aceştia. În momentul în care martorul şi-a făcut simţită prezenţa, inculpatul s-a ridicat cu repeziciune trăgându-şi pantalonii, fapt pe care l-a făcut şi partea vătămată. După ce s-a îmbrăcat, inculpatul a părăsit locul faptei în fugă, sărind peste poarta de acces în curte, nu înainte de a-i spune martorului că nu s-a întâmplat nimic, cerându-i totodată să nu spună nimănui despre cele văzute.

Văzându-se eliberată, partea vătămată s-a aruncat în braţele martorului şi fiind foarte speriată a început să plângă în hohote, fără a reuşi să articuleze nici un cuvânt, după care doar în ciorapi şi cu pantalonii murdari, s-a deplasat la imobilul unde a avut loc petrecerea de revelion, afectată în mod vizibil de ce i s-a întâmplat şi le-a povestit celor prezenţi modul în care inculpatul a încercat să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei sale. La scurt timp şi-a făcut apariţia şi inculpatul care şi-a cerut iertare de la partea vătămată fără a explica motivul, fapt ce a determinat-o pe aceasta să pornească din nou în plâns, iar când martorii i-au cerut inculpatului să nu părăsească locul până la sosirea organelor de poliţie, acesta a făcut o criză de epilepsie căzând pe duşumea, iar când şi-a revenit din criză a plecat la locuinţa sa fără să dea vreo explicaţie în legătură cu fapta săvârşită.

În aceeaşi zi, partea vătămată însoţită de părinţi s-a prezentat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sălaj, secţia Obstetrică - Ginecologie unde i s-a recoltat secreţie vaginală, cu ocazia consultului constatându-se că aceasta prezenta excoriaţii faţă anterioară antebraţ drept, echimoze în regiunea mamară stângă la nivelul cadranelor superioare, echimoze hemitorace stâng, după care în data de …...2010 s-a prezentat la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Zalău  unde a prezentat actele medicale eliberate şi a fost examinată.

Cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, inculpatul a negat comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa,  menţionând totodată că datorită bolii de care suferă, şi anume epilepsia, nu îşi aminteşte exact ce s-a întâmplat, dar nu ar fi fost capabil să comită o asemenea infracţiune. Totodată, inculpatul a susţinut că la petrecerea de revelion organizată la familia N, partea vătămată SA era în stare de ebrietate şi a dansat pe masă, în timp ce şi-a dat jos o parte din hainele pe care le avea pe ea.

Art.69 Cod procedură penală prevede că declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

În cauză, declaraţiile inculpatului nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, fiind contrazise de acestea, iar din analizarea lor, se poate observa că inculpatul nu este în totalitate sincer, susţinând că îşi sminteşte doar anumite momente din cursul serii respective, momente care nu l-ar putea incrimina, respectiv faptul că a servit masa şi a consumat alcool, precum şi că a făcut o criză de epilepsie.

Din raportul de constare medico-legală nr…….2010 (f.25) eliberat de medicul legist rezultă că partea vătămată nu prezintă leziuni traumatice recente pe cap, trunchi şi membre, precum şi la nivelul sferei genitale, iar în secreţia vaginală nu se constată prezenţa spermatozoizilor, astfel că nu sunt elemente medico-legale pentru a afirma că între victimă şi agresor a avut loc un contact sexual, confirmând însă că leziunile traumatice suferite de partea vătămată s-au putut produce prin comprehensiune cu o mână de adult şi între două planuri dure şi nu au necesitat zile de îngrijiri medicale.

Concluziile raportului de constatare medico-legal se coroborează cu toate celelalte mijloace de probă, respectiv cu declaraţia părţii vătămate şi a martorilor audiaţi cărora aceasta le-a povestit cele întâmplate, precum şi cu declaraţia martorului BV, care a fost cel care i-a găsit pe inculpat şi pe partea vătămată pe terasa magazinului ….., observând că ambii aveau pantalonii traşi până la genunchi şi auzind-o pe partea vătămată cerând ajutor, iar pe inculpat cerându-i să nu spună nimănui ce a văzut, întrucât nu s-a întâmplat nimic. De asemenea, toţi martorii audiaţi şi care au participat la aceeaşi petrecere cu inculpatul şi cu partea vătămată au văzut-o pe aceasta din urmă că s-a întors la locuinţa familiei N plângând, având pantalonii murdari, fiind desculţă, cu şosetele rupte şi fără a avea pe ea haină groasă, aspecte remarcate şi de martorul BV, care a însoţit-o pe partea vătămată până la locuinţa unde s-a desfăşurat petrecerea şi reliefate şi de planşele fotografice întocmite în cursul urmăririi penale. În ceea ce priveşte susţinerile inculpatului referitoare la comportamentul nepotrivit al părţii vătămate pe parcursul petrecerii, prin care instanţa apreciază că acesta a vrut să insinueze o eventuală stare de provocare a părţii vătămate, se constată că ele sunt contrazise de declaraţiile tuturor martorilor audiaţi, participanţi la petrecere şi care au relatat că partea vătămată SA a avut un comportament normal, decent şi nu a consumat băuturi alcoolice, închinând doar un pahar cu şampanie la miezul nopţii.

Coroborând întregul material probator administrat atât în faţa de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, instanţa apreciază că atât fapta, cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea ei au fost pe deplin dovedite, impunându-se condamnarea inculpatului.

În drept, fapta inculpatului LI de a încerca, în dimineaţa zilei de ….2010, să întreţină un raport sexual prin constrângere cu partea vătămată SA, fără a avea consimţământul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de viol, faptă prevăzută şi pedepsită de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunii constă în actul sexual pe care inculpatul a încercat să îl întreţină cu partea vătămată, fără consimţământul acesteia, prin constrângerea acesteia. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a părţii vătămate, iar legătura de cauzalitate dintre acţiunea ilegală şi urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul LI a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecinţelor acesteia, a prevăzut rezultatul şi a urmărit producerea lui, conştientizând, de asemenea, că a încercat să întreţină un raport sexual cu partea vătămată, fără consimţământul acesteia şi exercitând ameninţări asupra acesteia în acest scop.

Fapta reţinută în sarcina inculpatului a rămas în faza de tentativă, întrucât inculpatul a luat hotărârea de a săvârşi infracţiunea, a pus-o în executare, însă acţiunea sa a nu fost dusă la sfârşit datorită faptului că a intervenit martorul BV, astfel că infracţiunea nu s-a consumat, inculpatul nereuşind să întreţină un act sexual cu partea vătămată.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a primit anterior două măsuri educative, mustrare şi libertate supravegheată pe timp de 1 an pentru infracţiuni de furt calificat comise în timpul minorităţii şi, totodată, a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru comiterea unei infracţiuni de tâlhărie, fiind arestat la data de ….2003 şi liberat condiţionat la data de ….2008, cu un rest neexecutat de … zile închisoare. Instanţa constată că, întrucât inculpatul a săvârşit o nouă infracţiune intenţionată la data de …..2010, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare în termenul liberării condiţionate, înainte ca pedeapsa să poată fi considerată ca executată şi nefiind incidente dispoziţiile art.38 Cod penal, în cauză sunt întrunite condiţiile de existenţă ale pluralităţii infracţionale sub forma recidivei postcondamnatorii.

Reţinând vinovăţia inculpatului, instanţa urmează să dispună condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol, comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa va avea în vedere disp.art.72 alin.1 şi art.52 Cod penal.

Raportat la aceste criterii, instanţa apreciază că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârşit infracţiunea după ce anterior mai fusese condamnat pentru o infracţiune de tâlhărie, în termenul liberării condiţionate din executarea unei pedepse de 7 ani închisoare, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, ceea ce denotă perseverenţă infracţională şi o periculozitate sporită, precum şi faptul că pedeapsa anterioară aplicată inculpatului nu şi-a atins scopul.

Instanţa va avea în vedere şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului, care este în vârstă de 28 ani, fără ocupaţie şi loc de muncă şi cunoscut cu antecedente penale, precum şi faptul că pe parcursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul a avut o atitudine oscilantă şi nesinceră în declaraţii. De asemenea, instanţa va avea în vedere că din raportul de constatare medico-legală de la dosar rezultă că inculpatul prezintă întârziere mintală uşoară şi discernământul diminuat, iar din cuprinsul referatului de evaluare rezultă că starea de sănătate şi comportamentul său sunt afectate de consumul de alcool, inculpatul neasumându-şi responsabilitatea faptelor comise.

În raport de dispoziţiile art.21 alin.2 Cod penal, fapta fiind în fază de tentativă, limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse la jumătate.

Raportat la aspectele menţionate anterior şi la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, închisoarea de la 3 la 10 ani, reduse la jumătate, respectiv de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre minim, de 2 ani şi 6 luni închisoare, considerând că o asemenea pedeapsă va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare şi de prevenţie eficient.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa va avea în vedere considerentele menţionate anterior, astfel că raportat la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, apreciază că acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a şi lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activităţi ce presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii.

Instanţa apreciază că inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege şi având în vedere faptul că infracţiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) şi e) Cod penal.

Instanţa a avut în vedere decizia nr.74/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat şi va fi supusă aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

De asemenea, raportat la natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, la atitudinea inculpatului, la împrejurările ce caracterizează întreaga activitate desfăşurată de inculpat, instanţa, reţinând şi dispoziţiile art.65 alin.2 Cod penal, raportat la art.66 Cod penal, va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a şi lit.b) Cod penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei închisorii, toate cele arătate făcându-l pe inculpat incompatibil cu exercitarea acestor drepturi. Fapta comisă de inculpat şi toate datele referitoare la acesta aflate la dosar constituie indicii temeinice în a aprecia că, dacă ar păstra exerciţiul acestor drepturi, acesta ar abuza de ele, dăunând vieţii politice a statului.

Ca urmare a împrejurării că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat prin prezenta hotărâre au fost comise după liberarea condiţionată a acestuia şi înainte ca pedeapsa să poată fi considerată ca executată, în baza art.61 alin.1 Cod penal, instanţa va dispune revocarea beneficiului liberării condiţionate privind pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr…..2004 a Tribunalului Sălaj şi va contopi restul de pedeapsă rămas neexecutat de 901 zile închisoare cu pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta, de 2 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a şi lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale şi timp de 1 an după executarea acesteia.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a acesteia în regim de detenţie. Prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte a inculpatului faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, motiv pentru care va dispune executarea pedepsei rezultante cu privare de libertate.

Având în vedere prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, care arată că prin hotărârea de condamnare, instanţa de judecată este obligată să dispună prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă, ţinând cont de împrejurarea că infracţiunea pentru care a fost condamnat inculpatul este menţionată în anexa amintită, instanţa urmează să dispună prelevarea probelor biologice de la inculpat, aceasta urmând a fi făcută, potrivit art.7 alin.2, la eliberarea din penitenciar.

Totodată, în baza art.5 alin.5 din acelaşi act normativ, se va aduce la cunoştinţa inculpatului faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice a profilului genetic.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că partea vătămată SA s-a constituit parte civilă pe parcursul procesului penal cu suma de 20.000 euro, reprezentând daune morale pentru trauma suferită. 

Legea civilă, mai exact, art.998-999 Cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată, existenţa unei fapte ilicite, în speţă săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de tentativă de viol, fiind dovedită vinovăţia acestuia şi, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

Instanţa apreciază că pretenţiile părţii civile sunt însă exagerate şi depăşesc cuantumul prejudiciului moral efectiv suferit, tinzându-se la obţinerea unor beneficii necuvenite pe seama acestui incident. Având în vedere suferinţa fizică şi mai ales cea psihică resimţită ca urmare a faptei comise de inculpat, disconfortul produs şi situaţia jenantă în care a fost pusă partea vătămată, precum şi modificările profunde ale echilibrului vieţii sale, instanţa consideră că suma de 5.000 lei reprezintă o indemnizaţie compensatorie de natură să atenueze suferinţele acestei părţi civile, astfel încât va admite în parte acţiunea civilă formulată şi va obliga inculpatul la plata acestei sume cu titlul de daune morale.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpat la plata sumei de 850 lei cheltuieli judiciare către stat, potrivit dispozitivului hotărârii.

Domenii speta

Spete similare