Fond funciar

Sentinţă civilă 210 din 18.03.2010


Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2747/339/2009 din data de  10.12.2009, reclamantele  D. M, I. E şi I. M. F a chemat în judecată Comisia Locală Pietroşani judeţul Teleorman pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Prefectura judeţului Teleorman pentru ca prin hotărârea ce va pronunţa să le obligaţi:

- să le reconstituie dreptul de proprietate pentru 16,87 ha teren extravilan situat în comun a Pietroşani, judeţul Teleorman;

- să le achite dividendele pe care le-ar fi putut obţine din arendarea suprafeţei de 5,9 ha pe 3 ani anteriori prezentei cererii şi c.val. rentei viagere pentru 5,27 ha de care au fost lipsite reclamantele D.M şi I.E;

Motivează petentele că au solicitat conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000 şi a revenit după apariţia Legii 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 24,66 ha teren arabil extravilan situat în comun a Pietroşani, judeţul Teleorman.

Prin titlul de proprietate nr.5501658 din 29.03.2004 li s-a reconstituit dreptul pentru 5,25 ha iar prin titlul de proprietate nr. 5501256 din  19.11.1996 li s-a reconstituit  dreptul de proprietate pentru 2,54 ha.

A rămas nereconstituit dreptul de proprietate pentru  16,87 ha din care au fost puse în posesie pe 10,96 ha fără să  li se elibereze titlul de proprietate, de aceia pârâtele urmează să emită titlul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 16,87 ha teren arabil.

Urmare corespondenţei pe care a avut-o cu pârâtele respectiv cererile lor din 27.08.2002, 05.01.2005 şi din 27.11.2007 prin care a solicitat urgentarea soluţionării, Prefectura le-a răspuns favorabil, prin  hotărârea nr. 12697/20.11.2003 le-a admis contestaţia pe care au formulat-o împotriva Comisiei Locale Pietroşani şi a obligat Primăria comunei Pietroşani să emită titlul de proprietate recomandându-le să acţioneze la judecătorie în cazul nerespectării Legii 18/1991.

Cu adresa nr. FF 1888/08.02.2008 prefectura le-a indicat să se prezinte la Primăria Pietroşani pentru a primi documentele premergătoare.

La data de 13.07.2009 s-au deplasat la primărie şi au înregistrat cererea nr.1574 şi au solicitat emiterea titlului de proprietate, c.val. dividendelor şi a rentei viagere dar până la acea dată nu au primit nici un răspuns.

În susţinerea acţiunii au depus la dosarul cauzei înscrisurile invocate.

La termenul din 04.02.2010, reclamantele, prin apărător, au depus la dosarul cauzei note de şedinţă  pentru clarificarea situaţiei terenurilor a căror retrocedare a solicitat-o a făcut următoarele precizări:

Suprafaţa totală de teren pe care autorul lor, T S, a posedat-o conform datelor înregistrate în Borderoul populaţiei, proprietăţilor şi exploataţiilor agricole, eliberat de Arhivele Naţionale, este de 25,616 ha.

Pentru retrocedarea acestui teren au făcut următoarele demersuri:

În baza Legii 18/1991 le-au fost retrocedate 8,73 ha şi s-au eliberat titlurile de proprietate cu nr. 5501658 din 29.03.2004 pentru 5,25 ha teren arabil şi 0,94 ha pădure;  5501256 din 19.11.1996 pentru 2,54 ha teren arabil.

În baza Legii 10/2001 au solicitat prin cererea nr.16/27.11.1997 şi prin notificarea nr. 2567/22.10.2001, diferenţa de 9,17 ha la care aveau dreptul conform prevederilor legale.

Din această suprafaţă s-au retrocedat 2 ha teren agricol extravilan şi un imobil intravilan în suprafaţă de 288 m.p.

Pentru suprafaţa de 7,9 ha nu li s-a emis titlu de proprietate, beneficiind doar de dreptul de folosinţă pentru 2 ha.

Pentru diferenţa de 5,9 ha a fost admisă contestaţia lor prin hotărârea nr.12697 din 20.11.2003, soluţia fiind de înscriere la poziţia 2 în anexa nr.37 a suprafeţei totale de 7,9 ha în loc de 2,00 ha cât au fost validate iniţial.

Cu toate că pentru acest teren a fost stabilit amplasamentul conform hotărârii Comisiei Judeţene nr.12697/20.11.2003 şi hotărârii Comisiei locale de fond funciar a comunei Pietroşani nr.769/18.04.2005, până în prezent nu le-au fost emise titlurile de proprietate.

Suprafaţa de teren solicitată în baza Legii 10/2001 pentru care au cerut emiterea titlului de proprietate este de 7,9 ha.

În baza Legii 247/2005 prin cererea 149/09.09.2005 au solicitat retrocedarea diferenţei de 8,966 ha  (diferenţa până la completarea suprafeţei totale de 25,616 ha preluată în mod abuziv).

Deşi din răspunsul primit de la Instituţia Prefectului a Judeţului Teleorman nr.706/FF 41720/09.01.2008 reiese că pentru suprafaţa de teren de 8,966 ha le-a fost admisă cererea, a fost înscrisă în anexa 23 poziţia 76 şi aprobată prin H.C.J. nr.16110/30.10.2007, fiind transmis şi planul de parcelare, nu le-a fost emis încă titlul de proprietate.

Suprafaţa de teren solicitată în baza Legii 247/2005 pentru care trebuie emis titlu de proprietate este de 8,966 ha.

Suprafaţa totală pentru care au solicitat prin acţiunea de chemare în judecată emiterea titlurilor de proprietate este de 16,866 ha (7,9 în baza Legii 10/2001 şi 8,966 în baza Legii 247/2005).

Notele au fost însoţite de înscrisurile invocate.

Prin cererea depusă la acelaşi termen, reclamantele au  făcut precizarea  sumelor la care urmează a fi obligate să le plătească pârâtele ca urmare a faptului că prin neeliberarea titlului de proprietate pentru terenul în cauză nu au putut încasa  astfel:

-renta viageră conform Legii 247/2005

 50 Euro x 5,27 ha = 263,5/an x 3 ani  789 Euro

 50 Euro x 5,89 ha = 299,0/an x 3 ani  879 Euro

Total 1681 Euro

- Dividende din arendarea terenului:

 90 Euro x 1 an  = 90 Euro x 3 ani  = 270 Euro

90 Euro x 1 an = 90 Euro x 3 ani  = 270 Euro

Total 540 Euro

Total general 1681 Euro + 540 Euro = 2221 Euro

Intimatele, deşi legal citat nu s-au prezentat la instanţă, nu au formulat întâmpinare şi nu au solicitat administrarea de probe în apărare.

Examinând cererea formulată, atât prin prisma textelor de lege incidente în cauză, cât şi a mijloacelor de probă administrate, instanţa o găseşte întemeiată în parte, pentru considerentele ce vor urma:

Astfel, potrivit art.8 din Legea nr.18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa şi alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate, iar, potrivit art.11 din aceeaşi lege,  suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezulta din: actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori. Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori. Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

În cauză, îndreptăţirea petentelor la reconstituirea suprafeţei ce face obiectul plângerii, a fost recunoscută prin hotărârile Comisiei Teleorman de fond funciar nr.12697/21.11.2003 ( pentru suprafaţa de 7,90 ha) şi, respectiv nr. 16110/30.10.2007 (pentru suprafaţa de 8,96 ha).

Cum, de la data acestor hotărâri, în ciuda corespondenţei dintre petente şi comisiile de fond funciar, precum şi chiar dintre aceste comisii, nu s-a reuşit punerea în posesie a petentelor şi eliberarea titlului de proprietate pentru aceste suprafeţe, cererea petentelor apare, sub acest aspect, întemeiată.

În ceea ce priveşte amplasamentul, faţă de dispoziţiile legale invocate anterior, precum şi faţă de corespondenţa depusă la dosarul cauzei, instanţa  însăşi urmează să-l determine ca fiind tocmai acela rezultat din această corespondenţă precum şi din protocoalele cu ADS, din planurile de situaţie anexe la acestea, cât şi din procesul verbal de punere în posesie, după cum urmează:

-2 ha tarlaua 64 parcela 1/3 conform planului de situaţie şi tabelului  nominal cu reclamantele anexă la Protocolul nr.45829/11.11.2004 încheiat între ADS şi Comisia pentru Legea 18/1991 din comuna Pietroşani;

-5,9 ha tarlaua 24 parcela 64/4 aprobată prin hotărârea nr.769/18.04.2005 aşa cum este delimitată în planul de situaţie întocmit de ADS Teleorman şi  hotărârea 12697/20.11.2003 şi a planului de situaţie;

-8,9 ha tarlaua 78/14 parcela 70 conform procesului verbal de punere în posesie întocmit de Comisia pentru Legea 18/1991 la data de 01.07.2008;

În legătură cu dividendele solicitate, instanţa reţine că petentele nu au făcut dovada,- sarcină ce le incumba în condiţiile art.1169 c.civ. -, a întinderii acestora, nedepunând la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte dividendele plătite pentru celelalte suprafeţe pe care pretind că le-au arendat asociaţiei agricole A.F. BC.

De asemenea, apreciază instanţa, îndeplinirea  de către petente a condiţiilor de vârstă pentru încasarea rentei viagerei creează în favoarea acestora doar o vocaţie la rentă, petentele putând însă  lucra terenul persona, în familie.

Ambele aceste împrejurări se constituie, în accepţiunea instanţei numai într-o prezumţie că petentele ar fi arendat terenul pentru a putea solicita renta viageră şi dividendele.

Cu argumentele expuse anterior, instanţa urmează să admită în parte plângerea şi să oblige intimatele să elibereze petentelor titlul de proprietate pentru suprafeţele solicitate şi în amplasamentul descris anterior, urmând să fie respinse ca nefondate celelalte capete de cerere.

În condiţiile art.274 c.p.c., instanţa urmează să oblige intimatele şi la plata cheltuielilor de judecată către petente.