Furt calificat

FURT CALIFICAT – 208 alin. l – 209 alin. l lit. g şi i Cod Penal. Condamnare. Suspendarea condiţionată a executării  pedepsei.

Prin rechizitoriul nr. 1231/P/2005 din 9 noiembrie 2005, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria  şi înregistrat la instanţă sub nr. 4746 din 10 noiembrie 2005, s-a dispus trimiterea în judecată  în stare de libertate a inculpatului B.D. pentru săv. Infracţiunii prev. de art. 208 alin. l – 209 alin. l lit. g şi i Cod Penal.

S-a reţinut în actul de sesizare că inculpatul în seara de 4 iunie 2005, a sustras mai multe secţii de la un cultivator (piese componente) ce se afla pe un teren ce aparţine părţii vătămate R.I.I. pe raza comunei Tigăneşti, judeţul Teleorman.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probe şi audiaţi martori iar în faza de cercetare judecătorească a fost audiat inculpatul precum şi partea vătămată şi inculpatul. De asemenea, s—au depus de către părţi adrese privind preţul pieselor componente sustrase.

În fapt instanţa a reţinut că, în seara de 4 iunie 2oo5, inculpatul B.D. a luat hotărârea să  sustragă mai multe piese componente de la un cultivator ce se afla pe un teren ce aparţine părţii vătămate R.II ce se afla în comuna Tigăneşti, judeţul Teleorman.

Inculpatul s-a deplasat la acest teren, a desfăcut sârma cu care este asigurată  poarta şi a intrat pe teren de unde a demontat un număr de patru secţii de cultivator. Inculpatul a observat că a fost văzut de către un vecin, martorul P.T şi s-a dus la acesta, spunându-i să nu-l reclame şi că o să-l recompenseze ulterior.

Martorul P.T. a plecat din acel loc dar a revenit la puţin timp, pe furiş pândindu-l pe inculpat. După câteva ore inculpatul a revenit la acel teren însoţit de o persoană care a rămas neindentificată  şi care conducea un autoturism marca „Dacia Papuc”. Cu ajutorul acestei persoane inculpatul a transportat bunurile sustrase în autoturism după care  au plecat.

Situaţia de fapt, aşa cum a fost descrisă se deduce din coroborarea declaraţiilor martorului P.T. cu ale părţii vătămate şi în parte cu declaraţia inculpatului.

Fiind audiat de instanţă, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei dar a precizat că le-a sustras singur şi le-a depozitat iniţial într-un şanţ de pe marginea şoselei, de unde le-a luat a doua zi şi cu ajutorul unui căruţ le-a transportat în zona gării din Tigăneşti, de unde le-a vândut unor persoane necunoscute de etnie romă primind suma de 600.000 lei.

Această declaraţie este contrazisă de declaraţia martorului P.T care a declarat că a văzut cum în noaptea de 4/5 iunie 2005, în jurul orei 1,00 noaptea inculpatul şi o persoană pe care nu o cunoaşte, a încărcat bunurile sustrase într-un autoturism „Dacia  Papuc”, dar nu a reuşit să vadă numărul autoturismului.

Declaraţia inculpatului este evident subiectivă şi nu corespunde realităţii, având în vedere şi faptul că în cursul urmăririi penale inculpatul a negat săvârşirea faptei.

În drept, fapta inculpatului de a sustrage patru secţii de la un cultivator, prin efracţie şi în timpul  nopţii de 4 spre 5 iunie 2005, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. l – 209 alin. l lit. g şi i Cod Penal. 

La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere circumstanţele reale şi personale, alte  împrejurări care atrag agravarea sau atenuarea răspunderii penale ale inculpatului conform criteriilor reglementate de art. 72 Cod Penal.

Instanţa nu a reţinut săvârşirea faptei de inculpat în circumstanţele atenuante prev. de art. 74 Cod Penal, având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile recidivei, nu a despăgubit partea vătămată pentru prejudiciul produs, nici măcar în parte, iar pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti a avut o atitudine oscilantă, iniţial nerecunoscând săvârşirea faptei iar ulterior recunoscând săvârşirea acestei fapte dar refuzând să divulge identitatea celuilalt participant la această faptă.

Prin urmare, instanţa având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptei, de valoarea nu foarte ridicată a prejudiciului produs, dar şi de poziţia oscilantă a acestuia, între atitudinea  de recunoaştere şi regretare a faptei şi atitudinea de negare a săvârşirii acestei infracţiuni pe care a manifestat-o în timpul procesului penal şi de faptul că este cunoscut cu antecedente penale, va aplica inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru această infracţiune şi anume trei ani închisoare.

Totodată, instanţa a constatat că sunt întrunite condiţiile prev. de art. 81 Cod Penal, astfel că, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, considerând că inculpatul se va îndrepta chiar fără executarea acesteia.

În baza art. 82 Cod Penal, a fost fixat un termen de încercare de trei ani.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod Penal care atrag revocarea beneficiului suspendării condiţionate.

Partea vătămată R.I.I.  s-a constituit parte civilă în procesul penal, iniţial, în cursul urmăririi penale cu suma de 20.000.000 lei iar ulterior, la termenul din 5 dec.2005, cu suma de 94.750.000 lei.

Cu prilejul concluziilor, partea civilă a arătat că solicită de la inculpat doar contravaloarea celor patru piese sustrase, avându-se în vedere preţul acestora, potrivit adresei depuse de el de la S.C. SAVA S-A – societate care comercializează astfel de bunuri.

Instanţa a reţinut că prejudiciul produs prin fapta inculpatului îl reprezintă suma de 2528 RON, reprezentând preţul a patru secţii de cultivator potrivit adresei amintite mai sus. Deşi inculpatul a depus o altă adresă din care rezultă că preţul unei secţii de cultivator este mai mic, acest preţ se referă la un alt tip de cultivator.

Prin urmare, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 998 – 999 Cod Civil, astfel că în baza art. 14 şi art. 346 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă R.I.I. a sumei de 2528 RON cu titlu de despăgubiri civile.

Domenii speta

Spete similare