Constatatre nulitate parţială titlu de proprietate + obligaţia de a face

Tip: Sentinţă Civilă

Nr./Dată :694 (15.12.2006)

Autor : Judecătoria Salonta

Domenii asociate :

Fond Funciar

JUDECĂTORIA SALONTA

SENTINŢA CIVILĂ nr.694/15 decembrie 2006

OBIECT : constatare nulitate parţială titlu de proprietate + obligaţia de a face.

Prin sentinţa instanţei de fond – menţinută prin decizia instanţei de recurs – a fost admisă excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în promovarea prezentei acţiuni, invocată de pârâtul C.V. şi, în consecinţă a fost respinge acţiunea civilă formulată de reclamanţii V.I. şi V.F. împotriva pârâţilor C.V., P.A., A.I, R.A.,  STATUL ROMÂN în nume propriu şi în calitate de succesor al CAP Cheşa prin  PRIMĂRIA C.M., Comisia locală pentru aplic. Lg 18/1991 C.M. şi Comisia judeţeană pentru aplic. Lg. nr.18/1991 Bihor.

S-a reţinut cu precădere în baza art. 137 Cod procedură civilă, sub aspectul excepţiei lipsei de interes, reţinându-se următoarele:

Titlul de proprietate nr. 1907/03.03.2004 (f.3) a fost emis în favoarea pârâtului de rd. 1 – C.V.– reconstituindu-i-se dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe totale de 4 ha 3683 mp teren situat pe teritoriul satului Cheşa, în care se include şi terenul intravilan cuprins în nr. top 453/3 – 1092 mp şi nr. top. 455/1 – 316 mp.

De menţionat că, reclamanţii solicită constatarea nulităţii absolute a acestui titlu de proprietate, respectiv excluderea nr. top. 454/1, 454/3, 455/1, însă, cu privire la  nr. top. 454/1 se observă că acesta nici nu este cuprins în acest titlu de proprietate, iar nr. top. 455/1 şi 454/3 au făcut obiectul titlului de proprietate nr. 32/02.04.1993 eliberat în favoarea numiţilor V.I. şi V.F., titlu anulat prin sentinţa civilă nr. 1751/17.10.1996 pronunţată de Judecătoria Beiuş, în dos. nr. 1531/1996 (f.61-64), în care calitatea de reclamant a avut-o pârâtul de rd. 1 din prezenta cauză – C.V..

Reclamanţii V. au formulat prezenta cerere pe calea acţiunii oblice, în temeiul contractului de vânzare–cumpărare sub semnătură privată încheiat de aceştia cu defuncta A.A. la data de 15.06.1989 (f.110), ai cărei succesori sunt pârâţii de rd.2-4.

În acest înscris se menţiona că numita A.A. vinde reclamantului V.I.  „partea sa din imobilul situat în Cheşa nr. 232 şi terenul ce-i revine ca moştenire după tatăl său, C.V.”, decedat în anul 1978.

Asupra succesiunii acestuia şi a partajului masei succesorale (formată din  suprafaţa de 1092 mp din imobilul cu nr. top. 454/3 şi suprafaţa de 316 mp din imobilul cu nr. top. 455/1, înscrise în CF 1558 Cheşa), s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 574/15.06.1991 a Judecătoriei Beiuş (rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 414/29.05.1992 a Tribunalului Bihor), prin care s-a atribuit întreaga masă de bunuri numitului C.V..

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1398/08.04.1992 la Notariatul de Stat local Beiuş (f. 126), numita A.A. a vândut  reclamantului V.I. „terenul în suprafaţă de  1396 mp situat în Cheşa, jud. Bihor, cuprins în CF 1558 Cheşa nr. top. 454/1, 454/3, 455/1 de sub B 6, dobândit prin moştenire şi partaj”.

În temeiul acestui contract,  reclamanţii şi-au întabulat dreptul de proprietate sub B 12 şi 13 din CF 1558 Cheşa (f.51-52).

Reclamantul  V.I., personal, în şedinţa publică din 03.10.2006, a  afirmat că prin actul notarial încheiat cu  numita A.A. în  anul 1992, au finalizat înţelegerea pe care aceştia au realizat-o în anul 1989.

Drept urmare, înscrisul intitulat „contract de vânzare-cumpărare” încheiat de reclamantul V.I. cu defuncta A.A. la data de 15.06.1989 (f.110), având ca obiect imobilele ce constituiau partea sa din moştenirea lăsată de defunctul C.V., are caracterul doar a unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, cât timp nu s-a încheiat în forma prevăzută de lege - forma autentică, generând obligaţia pentru ambele părţi de a încheia contractul autentic în viitor; acest lucru s-a şi realizat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1398/08.04.1992 la Notariatul de Stat local Beiuş (f. 126).

Însă, din sentinţa civilă nr. 1571/1996 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dos. nr. 1531/1996 (f.61-64),  rezultă că, prin sentinţa civilă nr. 2285/03.12.1992 pronunţată de Judecătoria Beiuş, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 467/1993 a Tribunalului Bihor, s-a dispus  anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1398/08.04.1992, precum şi a încheierii de întabulare nr. 1492/1992 privitor la inscripţionările de sub B 12 şi B 13 din CF 1558 Cheşa, cu restabilirea situaţiei anterioare de c.f.

În consecinţă, odată ce actul autentic care a încorporat voinţa părţilor, manifestată anterior prin încheierea antecontractului, a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, în mod firesc şi logic, promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilelor ce au constituit obiectul acestor acte a încetat şi aceasta să mai producă efecte juridice.

Aşa fiind, reclamanţii nu sunt în posesia unui titlu  care să-i îndreptăţească să solicite, în locul defunctei A.A., respectiv a succesorilor acesteia, pârâţii de rd. 2 – 4, anularea titlului de proprietate în litigiu, nefiind îndeplinite condiţiile intentării acţiunii oblice.  Aceasta, cu atât mai mult cu cât – aşa cum rezultă din cererea acestora din urmă, de „eliberare a unui titlu de proprietate pe terenul intravilan Cheşa nr. 232 CF 1558, moştenirea mamei lor după tatăl ei, C.V., decedat în 1978”, cerere înregistrată sub nr. 63/30.11.2005 la Primăria comunei C.M. (f.124) – defuncta A.A.a solicitat acest teren conform Legii nr. 18/1991.

Sentinţa a fost menţinută prin Decizia Civilă nr.599/R/2007 a Tribunalului Bihor care în baza art 312 c.pr.civ. a respins ca nefondat recursul introdus de recurenţii V.I. şi V.F. în contradictoriu cu intimaţii C.V. a, P.A., A.I., R.A., Statul Român prin Primăria C.M., Comisia Locală ptr.aplic.L.18/91 C.M. şi Comisia judeţeană ptr.aplic.L.18/91 Bihor, analizând recursul prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele, în temeiul art. 304 ind 1 c pr. civ..

Se reţine că, întrucât prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 15.06.1989 între V.I. în calitate de promitent cumpărător şi A.A. Ana în calitate de promitent vânzător, având ca obiect „ partea promitentei vânzătoare din imobilul de la nr.232 şi teren ce-i revine ca moştenitoare de la tatăl său C.V.„ nu s-a transmis dreptul de proprietate ci a luat naştere obligaţia de a face – de a încheia în viitor actul de vânzare cumpărare, părţile s-au prezentat la notar în anul 1992 pentru a finaliza înţelegerea materializată prin antecontractul de vânzare cumpărare sus menţionat, aşa cum de altfel reclamantul V.I., personal, a afirmat.

Potrivit înscrierilor din CF 1558 Cheşa cât şi din sent.civ. nr. 1571/1996 a Judecătoriei Beiuş rezultă că, prin sent.civ. nr.2285/1992 a Judecătoriei Beiuş rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1398/8.04.1992 la Notariatul de Stat Beiuş, contract prin care s-a finalizat înţelegerea sus amintită şi anume înstrăinarea terenului în suprafaţă de 1396 mp situat în Cheşa jud Bihor, cuprins în CF 1558 Cheşa nr top 454/1, 454/3, 455/1.

Fără a se pronunţa „ plus petit” instanţa de fond în mod firesc a concluzionat că în urma anulării contractului de vânzare cumpărare autentic şi-a pierdut efectul şi antecontractul de vânzare cumpărare, Această concluzie se poate desprinde şi din disp. art.42 din L 7/1996 potrivit cărora „ înscrierea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de două luni de la data înregistrării cererii”.

În mod judicios s-au analizat de instanţa de fond toate aspectele esenţiale spre a se putea contura şi reţine excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în promovarea acţiunii inclusiv prin menţiunea că numita A.A. nu a formulat în temeiul L 18/1991 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate aspect ce rezultă din înscrisul depus la fila 124 al dosarului de fond, ultimul aliniat din acest înscris ce reprezintă cererea numiţilor A.I, R.A. şi P.A..

Nefondate sunt şi ultimele motive de recurs întrucât instanţa de fond, admiţând excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în promovarea acţiunii, a analizat aspectele legate de soluţionarea acestei excepţii şi în consecinţă, s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită.

Domenii speta

Spete similare