Obligaţia de a face, demolarea unui gard ce împiedică calea de acces a reclamanţilor. Drum proprietate publică. Lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor.

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin cererea înregistrată sub nr. 2491/866/08.06.2010 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamantul D.I.V. a chemat în judecată pe pârâţii T.M. şi T.D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora să ridice gardul  amplasat pe drumul sătesc 315  Buda, care  împiedica trecerea unui număr de 34  de persoane, între care şi  el, reclamantul, şi  a vitelor, drum care face  legătura între locuinţa lui şi imaşul comunal.

În motivarea cererii, reclamantul arată că el are locuinţa amplasată în vecinătatea pârâţilor, legătura între locuinţa, gradina lui şi imaşul sătesc  făcându-se prin drumul comunal 315 Buda ce este evidenţiat în harta cadastrală a localităţii. Închiderea acestui  drum îl prejudiciază pentru că nu are pe  unde  să treacă  nici el şi nici animalele lui. Pârâţii au construit gardul în anul 2002, au împrejmuit atât proprietatea lor cât şi drumul public, de atunci el făcând sesizări la toate organele, au fost anchete din partea poliţiei, a prefecturii, pârâţii luându-şi obligaţia să ridice gardul însă nu au respectat-o. Prin închiderea drumul el este împiedicat în exercitarea dreptului său de proprietate asupra terenului lui, nu are cum să folosească în bune condiţii bunurile sale, nu se poate  deplasa în localitate.

În drept cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 480, art. 1075 cod civil.

La cerere reclamantul a ataşat următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. 72124/30.07.1993; tabel nominal cu persoanele ce solicită primarului  comunei redeschiderea drumului; rezoluţia dată la data de 03.03.2006 în dosarul nr. 66/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani; schiţa, adresa nr. 12164/08.10.2005 a IPJ Iaşi; adresa nr. 692/18.02.2009 a Consiliului Local al com. Lespezi, jud. Iaşi, sentinţa civilă nr. 977/07.04.2009 dată de Judecătoria Paşcani, adresa nr. 2183/21.05.2007 a Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi.

Pârâţii T.M. şi T.D. au depus întâmpinare prin care au solicitat solicităm respingerea acţiunii.

Prin întâmpinare pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii arătând că drumul sătesc la care face referire reclamantul în acţiune nu este drum de acces, ci este o fâşie de teren impracticabilă, neamenajată şi care nu are legătură cu imaşul comunal. Gardul la care se referă reclamantul a fost edificat cu autorizaţie de construire, iar schiţa anexă autorizaţiei arată în mod clar că în limitele gardului, a împrejmuirii, a fost stabilit de Primăria comunei Lespezi. În anul 2000, au dobândit prin contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere de la T.G. şi suprafaţa aferentă acestui imobil. În anul 2002, cu autorizaţie de construire, pe latura vestică a imobilului au construit un gard cu temelie din beton, cu ţeava din fier şi scândură din brad, ce împrejmuieşte proprietatea lor. Niciodată nu a existat vreun drum care să permită accesul reclamantului şi altor cetăţeni spre imaşul din satul Buda, comuna Lespezi. Proprietatea noastră se învecinează cu imaşul comunei Dolhasca, iar cetăţenii satului Buda nu au nicio legătură cu imaşul comunei Dolhasca. Reclamantul are acces la calea publică, casa nu este amplasată cu acces la calea publică, astfel încât pretenţiile acestuia sunt lipsite de temei. Şi grădina lui are acces la calea publică, având în vedere că este în continuarea imobilului casă de locuit, încât pretinsul acces la imaşul comunei Dolhasca, din moment ce este cetăţean al comunei Lespezi, nu are nicio justificare.

Mai arată pârâţii că în momentul în care au cumpărat casa împreună cu terenul nu exista niciun drum, exista un gard din lemn, pe aceleaşi limite ale proprietăţii, ei nefăcând altceva decât, atunci când au construit gardul din beton, să solicite autorizaţia de construire, limitele fiind stabilite de Primăria comunei Lespezi şi nu au încălcat în niciun fel vechile limite ale proprietăţii. Niciodată nu s-a pus problema ca ei să îşi ia obligaţia să desfiinţeze gardul şi nereală este susţinerea reclamantului că prin închiderea drumului este împiedicat în exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului şi nu are cum să folosească în bune condiţii bunurile şi că nu se poate deplasa în localitate.

Fâşia de teren la care face referire nu reprezintă acces la proprietatea lui, gardul fiind construit cu scopul protejării imobilului lor şi nicidecum nu au împiedicat alţi proprietari să-şi folosească imobilele din zonă. Din moment ce reclamantul pretinde că este vorba de drumul sătesc 315 Buda, drum care, în mod firesc, trebuie să apară ca fiind şi menţionat în harta drumurilor din România, reclamantul nu justifică interes şi nici calitate procesuală activă în promovarea acestei acţiuni. Dacă este un drum sătesc, aşa cum menţionează el, cu indicativul 315, el se află în administrarea comunei Lespezi, cea în drept să promoveze o acţiune pentru o eventuală deschidere a drumului şi în niciun caz reclamantul, în calitate de persoană fizică. Fiind drum de utilitate publică, reclamantul nu are calitate şi interes în promovarea acţiunii.

Se mai susţine în întâmpinare că reclamantul pretinde că este vorba de împiedicarea unui număr de 34 persoane, în care se include şi el, care nu pot folosi drumul 315, folosindu-se de un tabel care cuprinde menţiuni false, marea majoritate a persoanelor menţionate fiind decedate.

În drept au fost invocate disp. art. 115 c.proc.civ.

Prin încheierea de şedinţă dată la termenul de judecată din data de 27 octombrie 2010, instanţa, în baza disp. art. 137, alin. 2 c.proc.civ., a unit cu fondul excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes, apreciind că pentru soluţionarea acestora este necesară administrarea de probe.

Reclamantul, în dovedirea cererii, a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, de proba cu interogatoriul pârâţilor, de proba cu expertiză topografică şi proba testimonială cu martorii A.C. şi C.I., probele fiind încuviinţate şi administrate în proces.

Pârâţii în apărare au înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, de proba cu interogatoriul reclamantului şi de proba testimonială cu martorii M.C. şi T.V., probe ce au fost, de asemenea, încuviinţate şi administrate în proces.

S-au solicitat de la Primăria com. Lespezi o copie certificată de pe planul de situaţie a zonei litigiului, ce a fost înaintată cu adresa nr. 5674/18.11.2010, iar de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani o copie după dosarul nr. 66/P/2006, ce a fost înaintată cu adresa nr. 66/P/2006 din data de 08.11.2010.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ. care impun analiza cu prioritate a excepţiilor procesuale peremptorii, instanţa retine următoarele:

Faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active:

În fapt, prin cererea introdusă reclamantul D.I.V. a solicitat concursul instanţei de judecată pentru a pârâţii T.M. şi T.D. la executarea unei obligaţii de a face, anume de ridica gardul amplasat drumul sătesc DS 315, ce se afla in intravilanul satului Buda.

Atât reclamanţii cât şi pârâţii au teren limitrof cu drumul sătesc DS 315, reclamantul fiind, conform titlului de proprietate nr. 72124/30.07.1993, coproprietarul (alături de D.V. şi P.S.) suprafeţei de 5700 mp teren situat în intravilan Buda, tarlaua 5, parcela 305/4, ce se învecinează la sud şi la vest cu DS 315, iar pârâţii sunt, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3948/15.11.2000, proprietarii suprafeţei de 7560,02 mp teren situat în intravilan Buda, tarlaua 6, care se învecinează la vest cu DS 315.

Din probele administrate rezultă că într-adevăr pârâţii au închis drumul DS 315 cu o poartă şi au construit un gard ce este situat pe limita care delimitează tarlaua 5, în care se află terenul proprietatea reclamantului, de drumul DS 315, însă prin aceasta nu s-a blocat accesul reclamantului la terenul proprietate lui, acesta având acces la terenul său situat în intravilan Buda, tarlaua 5, parcela 305/4 cum rezultă din raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul C.V.. De asemenea, din acelaşi raport de expertiză, rezultă că reclamantul are mai multe căi de acces disponibile la imaşul din Dolhasca, cel mai apropriat fiind DS 326 ce trece pe la poarta reclamantului.

În aceste condiţii se apreciază că reclamantului nu i s-a adus nici un prejudiciu prin închiderea drumului DS 315 şi nu s-a adus nicio atingere exercitării prerogativelor dreptului său de proprietate.

Din cuprinsul adresei nr. 5674/18.11.2010 a Primăriei Comunei Lespezi, Comisia Locală de fond funciar, rezultă că drumul DS 315 este de utilitate publică.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 3, alin. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia drumurile comunale, vicinale şi străzile fac parte din domeniul public al comunei, ca unitate administrativ teritorială, fiind proprietate publică a acesteia.

Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identităţi între persoana care este îndreptăţită, sau se considera îndreptăţită, să se prevaleze de un anumit drept recunoscut de către lege, şi pentru care solicita aportul instanţei de judecată, şi persoana ce are calitatea de reclamant în cauză, respectiv întrunirea în cadrul aceleaşi persoane atât a calităţii de reclamant cât şi a celei de titular al dreptului subiectiv pentru a  cărui realizare sau recunoaştere s-a apelat la instanţa de judecată.

În prezenta cauză se constată că reclamantul nu are calitate procesuală activă în cauză, el nefiind titularul dreptului de proprietate al drumului ce a fost închis de pârâţi şi nici nu i s-a adus vre-o atingere dreptului său de proprietate prin închiderea drumului, calitatea procesuală aparţinând, în cauză, comunei, ca unitate administrativ teritorială, reprezentată de consiliul local potrivit disp. art. 12, alin. 5 din Legea nr. 213/1998.

În raport de cele expuse, instanţa constatând întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active, urmează a o admite, şi, în consecinţă, va respinge cererea promovată de reclamant, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Instanţa nu se va pronunţa pe excepţia lipsei de interes invocată de pârâţi, în condiţiile în care excepţia lipsei calităţii procesuale are un caracter prioritar faţă de acesta, iar pentru a fi analizat interesul unei persoane în promovarea acţiunii, mai întâi acea persoană trebuie să aibă calitate procesuală.

În baza disp. art. 19, alin 1 din OUG nr.  51/2008 ajutorul public judiciar în sumă de 500 lei, acordat reclamantului sub forma scutirii de plata onorariului de expert, va rămâne în sarcina statului

Reclamantul fiind căzut în pretenţii urmează a fi obligată la plata către pârâţi a cheltuielilor de judecată, în baza disp. art. 274 C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare