Vatamare corporala

Sentinţă penală 18 din 03.02.2010


Vatamare corporala

Prin rechizitoriul întocmit în dosar nr. …/2007 al Parchetului de pe lânga  Judecatoria Zalau a fost trimis în judecata inculpatul H B P, cercetat pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 al. 2, 4 Cod penal, în fapt în sarcina acestuia retinându-se ca în data de ….2007 în timp ce conducea autoutilitara cu numar de înmatriculare …., pe drumul European 58, pe raza localitatii …., a încalcat normele de circulatie rutiera care limiteaza viteza de circulatie în localitate, fapt care a avut ca urmare accidentarea partii vatamate M D, acesta suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 80-85 zile de îngrijiri medicale.

Analizând probele administrate în cauza, instanta, în fapt retine urmatoarele: În data de ….2007 inculpatul H B P circula cu autoturismul …t , cu numar de înmatriculare …., apartinând SC M…. SA din mun. B…, cu intentia de a ajunge în P…, în autoturism gasindu-se si martorul R D.

Ajungând în localitatea B.., inculpatul a observat un obstacol pe partea carosabila, pe sensul sau de mers, crezând ca este o bucata de lemn, a intentionat sa-l ocoleasca dar nu a reusit trecând peste el.

Ulterior, dupa ce a oprit, a observat ca este vorba de partea vatamata M D N, fiind în stare de ebrietate, s-a împiedicat si a cazut pe partea carosabila, perpendicular pe sensul de mers pe care circula inculpatul, care neavând timp sa actioneze frâna a trecut  cu rotile peste picioarele partii vatamate.

Partea vatamata a fost transportata cu ambulanta la Spitalul Judetean Salaj si internat la Sectia Ortopedie în perioada …...2007.

Potrivit Raportului de constatare medico-legala nr….. 2007, partea vatamata a suferit leziuni traumatice în urma accidentului care au necesitat 80-85 zile de îngrijiri medicale, leziuni care nu i-au pus în pericol viata.

Pentru elucidarea cauzelor si a împrejurarilor comiterii accidentului, în cauza s-a dispus efectuarea expertizei tehnice auto.

Potrivit concluziilor expertizei rezulta ca inculpatul în momentul premergator accidentului circula cu o viteza mai mare de 50 km/h si cu luminile de întâlnire.

Referitor la locul impactului se arata ca a avut loc pe segmentul de mers BM-D, pe DE …la km …., pe timp de noapte, victima fiind cazuta pe mijlocul drumului, cu capul peste axul drumului iar autovehiculul condus de inculpat a trecut cu rotile stânga peste picioarele victimei, fracturându-le.

Cu privire la faptele descrise mai sus si  se impun câteva precizari .

Astfel pentru a se clarifica partile din prezenta cauza trebuie mentionat ca inculpatul nu se afla în relatii de prepusenie cu firma administrata de martorul R D, astfel încât sa se impuna introducerea acestei persoane juridice în calitate de persoana responsabila civilmente. Inculpatul se afla la volanul autoturismului implicat în accident în baza unor relatii de prietenie cu martorul, acesta din urma având dreptul de a conduce suspendat în aceea perioada si fiind nevoit sa se deplaseze în Pitesti, l-a rugat pe inculpat sa conduca masina.

In continuare, privitor la culpa inculpatului în producerea accidentului, analizând probele, instanta retine ca aceasta este într-o proportie mult mai mica decât aceea a partii vatamate.

Astfel, se constata ca victima a ajuns culcata pe carosabil din cauza starii avansate de ebrietate, alcoolemia acestuia fiind foarte mare, în jur de 2,00 gr/l, aspect care explica încalcarea obligatiei acestuia ca pieton, de a se deplasa pe acostament.

In ceea ce-l priveste pe inculpat, din expertiza tehnica auto efectuata în cauza,  se retine ca acesta a avut o viteza mai mare de 50 km/h, limita maxima admisa de lege pe acel segment de drum. Dar coroborând datele din expertiza cu declaratia martorilor si a inculpatului se constata ca depasirea limitei de viteza a fost una minima, mai ales ca segmentul de drum unde s-a produs accidentul era în rampa. In primul moment în care inculpatul a vazut obstacolul pe drum nu si-a dat seama ca este o persoana, circulând cu luminile de întâlnire portiunea de drum fiind în rampa. Oricum, la vederea obstacolului inculpatul a virat maxim dreapta si a frânat, însa nu a reusit sa evite total partea vatamata, trecând peste picioarele acesteia. In cel mai scurt timp inculpatul s-a oprit, apoi, vazând ca din sens opus se apropie un autotren, i-a semnalizat acestuia sa opreasca, existând riscul ca si acest autovehicul sa loveasca partea vatamata, în partea de sus a corpului, cu care era  culcata pe carosabil, pe sensul de deplasare a acestuia.

Fata de aceste elemente de fapt instanta apreciaza ca în producerea accidentului culpa în proportia cea mai mare apartine victimei, 85%, inculpatului revenindu-i doar 15%, aceasta cu toate ca în sarcina ambilor se retine o încalcare a legislatiei rutiere. Instanta a apreciat ca încalcarea regulilor de deplasare a pietonilor, de catre partea vatamata, în stare de ebrietate avansata, si caderea acesteia pe mijlocul carosabilului a fost factorul determinant al accidentului. In aceste împrejurari culpa inculpatului este una foarte redusa, depasirea vitezei maxim admise pe segmentul de drum unde s-a produs accidentul, fiind cu foarte putini km/h, asa cum rezulta si din calculele efectuate de expertul auto, cu privire la distanta de frânare, coroborate cu declaratiile martorilor si inculpatului.

In ceea ce priveste cererea de schimbare de încadrare juridica a faptei formulate de inculpat, prin avocatul ales, aceasta se va respinge ca nefondata, din considerentele care vor urma.

S-a solicitat schimbarea  încadrarii juridice în sensul înlaturarii prevederilor art. 184 al. 4 Cod penal, cu motivarea ca între inculpat si societate administrata de martorul aflat în autoturism nu exista raporturi de munca, inculpatul aflându-se la volan în virtutea unor relatii de prietenie cu aceasta persoana. Pentru aceste motive s-a apreciat ca în speta nu sunt aplicabile prevederile art. 184 al. 4 Cod penal, care se refera la faptul ca urmarile faptei trebuie sa fie consecinta nerespectarii dispozitiilor legale sau masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activitati.

Aspectul privind raporturile dintre inculpat si martor au fost stabilite, însa acestea nu pot fi un argument pentru a se schimba încadrarea juridica în sensul celor solicitate. Prevederile legale care agraveaza fapta inculpatului, si a caror înlaturare se solicita se refera la încalcarea unor dispozitii legale sau masuri de prevedere care reglementeaza îndeplinirea unei activitati. Ori activitatea de conducator auto, fie ca persoana particulara, fie ca si conducator auto profesionist, desfasurata de inculpat în momentul accidentului, în varianta de persoana particulara, este reglementata de foarte multe dispozitii legale, una dintre acestea, respectiv  viteza maxima legala, a fost încalcata de inculpat.

Având în vedere considerentele care preced, culpa redusa a inculpatului, comportamentul acestuia înainte si dupa accident, instanta îl va condamna la pedeapsa de 500 lei amenda  pentru comiterea infractiunii prev. de art. 184 al. 2, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, c raportat  la art. 76 lit. e si art.  63 Cod penal.

Referitor la individualizarea pedepsei, pe lânga criteriile generale stabilite de art. 72 Cod penal, s-a facut si aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal . Aceasta pentru o cât mai justa individualizare a pedepsei, astfel încât aceasta sa reflecte pericolul concret al faptei.  Inculpatul nu a mai fost condamnat, iar dupa comiterea acestei fapte a avut o conduita foarte corecta. Consecinta retinerii circumstantelor atenuante este scaderea pedepselor aplicate sub minimul special prevazuta  de lege pentru infractiunea comisa, cu respectarea însa a limitelor stabilite în acest sens de art. 76 Cod penal. In acest caz, facându-se aplicare acestor prevederi legale, coborârea pedepsei a fost posibila pâna amenda, care s-a apreciat ca suficienta.

Pedeapsa aplicata este amenda, si este prima sanctiune penala a inculpatului, aspecte care întrunesc primele doua cerinte ale art. 81 Cod penal, care reglementeaza suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In ceea ce priveste a treia conditie a aceluiasi art. 81 Cod penal, instanta o apreciaza de asemenea îndeplinita. Având în vedere persoana  inculpatului si conduita acestuia, nu se impune executarea pedepsei aplicate, scopurile acesteia, reeducarea si preventia, prevazute de art. 52 Cod penal, pot fi atinse si prin  suspendarea executarii  pedepsei.

Pentru aceste motive si având în vedete si prevederile art.  82 Cod penal se va dispune suspendarea executarii  pedepsei amenzii de 500 lei pe durata unui termen de încercare de 1 an, inculpatul urmând sa fie atentionat si asupra prevederilor art. 83 Cod penal, referitoare la cazurile de revocare a suspendarii  executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila a cauzei se constata ca s-au constituit parti civile, în termenul prevazut  de art 15 Cod procedura penala, partea vatamata  M D, Spitalul Judetean Salaj si Serviciul de Ambulanta Salaj.

Autoturismul condus de inculpat si implicat în accident, la data producerii acestuia era asigurat valabil  pentru raspundere civila la societatea de asigurari Allianz Tiriac, care a fost citata în cauza ca asigurator, exprimându-si pozitia în cauza prin notele de la fila 130.

Spitalul Judetean si  Serviciul de ambulanta au solicitat sa li se restituie cheltuielile ocazionate de transportul si primul ajutor acordate victimei, si apoi de îngrijirile din perioada de spitalizare. Având în vedere prevederile art. 313 din OUG 72/2006 , conform carora cei care se fac vinovati de cauzarea de  vatamare corporala ale unei persoane sunt obligate sa plateasca unitatii sanitare care  a acordat îngrijire victimei contravaloarea acestora, cererile Spitalului Judetean si Serviciului de Ambulanta vor fi admise, cu mentiunea ca inculpatul va fi obligat alaturi de asigurator, proportional cu procentul de 15 % din culpa, iar asiguratorul în limita contractului de asigurare.

Partea  vatamata M D N a solicitat ca inculpatul sa fie obligat sa-i  plateasca suma de 1200 lei, reprezentând contravaloarea unei tije care i-a fost introdusa în picior prin interventie chirurgicala, a carei pret l-a platit.

Cererea partii civile va fi respinsa ca nefondata, deoarece acesta nu a facut dovada pretentiilor sale, desi în declaratia din faza de urmarire penala vorbeste de existenta unei chitante doveditoare, pentru a fi astfel respectate prevederile art. 1169 Cod civil, conform carora cel care face o propunere în fata judecatii este obligat sa o probeze.

Inculpatul fiind condamnat, în baza art. 191 Cod procedura penala va fi obligat si la plata cheltuielilor  judiciare avansate de stat, conform cu dispozitivul.