Procedura insolvenţei. Acţiunea în anularea unui transfer fraudulos încheiat anterior celor trei ani premergători deschiderii procedurii. Inaplicabilitatea termenului stabilit de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Competenţă.

Procedura insolvenţei. Acţiunea în anularea unui transfer fraudulos încheiat anterior celor trei ani premergători deschiderii procedurii. Inaplicabilitatea termenului stabilit de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Competenţă.

Potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

Doar unor acţiuni în anularea unor asemenea acte le sunt aplicabile dispoziţiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 şi 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut de art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.", iar acţiunea în anularea unor acte, încheiate înainte de cei trei ani anteriori deschiderii procedurii trebuie judecate pe calea dreptului comun, de către instanţa comercială de drept comun.

decizia comercială nr. 1055R/09.10.2008pronunţată de

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială 

La data de 11.03.2008, în dosarul nr. 29746/3/2006 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a Comercială, Cris Consult S.P.R.L., în calitate de administrator judiciar al debitoarei S.C. U S.A., a formulat o acţiune, în contradictoriu cu pârâtele S.C. EP S.R.L., S.C. ED S.R.L., reprezentată de administrator judiciar şi S.C. TCC S.R.L., solicitând judecătorului-sindic, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de B.N.P. Viorica Albuţ, încheiat între debitoarea S.C. U S.A., în calitate de vânzătoare şi S.C. ED S.R.L., în calitate de cumpărătoare, dar şi a actelor subsecvente, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1559/30.05.2003 de B.N.P. Alexandru Basarab Şinc, încheiat între S.C. ED S.R.L., în calitate de vânzătoare şi S.C. TCC S.R.L., în calitate de cumpărătoare, a hotărârii A.G.A. S.C. U S.A. din data de 29.08.2003 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2242/11.10.2007 de B.N.P. Ivanca Riba, încheiat între S.C. ED S.R.L., în calitate de vânzătoare şi S.C. EP S.R.L., în calitate de cumpărătoare.

Prin încheierea din data de 11.03.2008, judecătorul-sindic a disjuns cererea în anulare şi, în vederea soluţionării sale, a dispus alcătuirea unui nou dosar, stabilind primul termen de judecată la 01.04.2008.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a Comercială s-a format astfel dosarul nr. 10294/3/2008.

Prin sentinţa comercială nr. 1953/22.04.2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Comercială a admis excepţia tardivităţii formulării acţiunii şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea, ca tardiv promovată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătorul-sindic a citat dispoziţiile art. 79, 80 şi 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 şi a apreciat că termenul de un an pentru introducerea acţiunii în anulare începe să curgă de la data stabilită pentru depunerea raportului prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) din lege. Totodată, a mai apreciat că acest termen nu se raportează la nici o situaţie excepţională, el împlinindu-se şi în situaţia înlocuirii administratorului judiciar, fiind un termen de decădere, nesusceptibil de întrerupere ori suspendare.

În condiţiile în care prin sentinţa comercială nr. 2550/17.10.2006 judecătorul-sindic, după ce a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva S.C. U S.A., a pus în vedere administratorului judiciar să întocmească şi să depună la dosar în termen de 30 de zile raportul prevăzut de art. 54 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 85/2006 şi în termen de 60 de zile raportul prevăzut de art. 59, prima instanţă a apreciat că raportul administratorului judiciar trebuia depus la data de 17.11.2006, astfel încât depunerea acţiunii în anulare la data de 11.03.2008, ulterior împlinirii termenului de un an prevăzut de art. 81 alin. 1, este tardivă.

Împotriva acestei sentinţe, atât administratorul special al debitoarei, cât şi cel judiciar, au declarat recurs, solicitând casarea sa şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, primei instanţe.

În motivare, ambii recurenţi au susţinut că fără a intra în cercetarea fondului, judecătorul-sindic a soluţionat cauza ca efect al admiterii unei excepţii, vizând tardivitatea formulării acţiunii, cu o greşită interpretare nu doar a dispoziţiilor legale, dar şi a situaţiei de fapt.

Astfel, au precizat că termenul de un an, prevăzut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, este legat de lege în mod expres de data la care a expirat termenul stabilit pentru întocmirea raportului la care se referă art. 20 alin. 1 lit. b), dar au arătat că un astfel de raport nu a fost depus în faţa primei instanţe. În acest context, recurenţii au arătat că judecătorul-sindic a făcut o confuzie între raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) şi cel prevăzut de art. 54, susţinând că, în speţă, doar raportul prevăzut de art. 54 a fost depus la dosar, dar acesta nu are nici o relevanţă legat de momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 81.

Recurenţii au arătat şi că fostul administrator judiciar s-a aflat în imposibilitate de a întocmi raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), având în vedere lipsa de colaborare a administratorului statutar al debitoarei şi că, în urma unei activităţi laborioase, actualul administrator judiciar a reuşit să finalizeze raportul, pe care l-a prezentat judecătorului-sindic în luna februarie 2008. Totodată, au mai susţinut că legiuitorul, prevăzând o alternativă la termenul de 1 an, a vizat situaţiile care nu permit încadrarea obiectivă într-un astfel de termen, tocmai pentru a da posibilitate administratorului judiciar să introducă acţiunile în anulare peste acest termen, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. În final, au susţinut că în mod nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 103 alin. 1 C.proc.civ., prima instanţă a apreciat că termenul de un an este unul de decădere.

Analizând actele dosarului, precum şi sentinţa atacată, motivele de recurs invocate, văzând şi prevederile art. 3041 C.proc.civ., Curtea a reţinut următoarele:

Potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

Art. 80 al legii enumeră diverse categorii de constituiri sau de transferuri de drepturi patrimoniale către terţi, realizate de debitor, care pot fi anulate de către judecătorul-sindic; din examinarea acestora, rezultă că asemenea acte trebuie să se fi încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

Împotriva debitoarei S.C. U S.A., procedura generală a insolvenţei a fost deschisă la data de 17.10.2006, prin sentinţa comercială nr. 2550 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Comercială.

Prin urmare, doar actele încheiate de către debitoare, începând cu data de 17.10.2003, se circumscriu ipotezelor reglementate de art. 79 şi 80 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, doar unor acţiuni în anularea unor asemenea acte le sunt aplicabile dispoziţiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 şi 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut de art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii."

În această ordine de idei, Curtea mai reţine că judecătorul-sindic a fost sesizat cu o acţiune în anularea unui singur transfer de drepturi patrimoniale, în care debitoarea S.C. U S.A. este parte, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de B.N.P. Viorica Albuţ, în raport de care celelalte acte juridice a căror anulare se solicită, au caracter de acte subsecvente.

Aşa fiind, relevanţă prezintă doar data de 09.02.2001, când s-a încheiat transferul pretins fraudulos al debitoarei, nu şi cele ulterioare.

În raport de considerentele expuse mai sus, Curtea a constatat că transferul realizat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de B.N.P. Viorica Albuţ nu s-a realizat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, aşa încât reţine că acţiunii în anularea sa (şi a celor subsecvente) nu i se aplică termenul pe care art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 îl stabileşte, în mod expres, unei alte situaţii de fapt.

Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că prima instanţă a judecat cauza în mod greşit, fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce face să devină incidente prevederile art. 312 alin. 1, 2, 3 şi 5 C.proc.civ., texte de lege în temeiul cărora recursurile au fost admise, iar sentinţa atacată a fost casată, cu trimitere.

În legătură cu instanţa căreia dosarul i-a fost trimis, Curtea a luat act de susţinerile intimatei S.C. EP S.R.L. şi a subliniat că, într-adevăr, soluţionarea litigiului de către o anume secţie a tribunalului nu presupune incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C.proc.civ. - care, de altfel, nu a fost invocat ca atare, nici măcar din oficiu.

Cu toate acestea, Curtea a reţinut că, în raport de dispoziţiile evocate mai sus, respectiv art. 79, 80 şi urm. din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic poate soluţiona exclusiv acţiunile pentru anularea actelor frauduloase, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, încheiate de debitor în dauna creditorilor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

Prin urmare, acţiunea în anularea unor asemenea acte, încheiate înainte de cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, urmează să fie judecate pe calea dreptului comun, de către instanţa comercială de drept comun.

În acest context, indicarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată a unui temei de drept eronat nu leagă instanţa de fond, care este datoare să soluţioneze cauza prin prisma obiectului cererii şi finalităţii urmărite de părţi.

Cum Secţia a VII-a Comercială a Tribunalului Bucureşti este alcătuită doar din judecători-sindici, Curtea a trimis dosarul, pentru competentă soluţionare în fond, Secţiei a VI-a Comercială a aceluiaşi Tribunal, căreia îi revine plenitudinea de competenţă pentru procesele şi cererile în materie comercială, al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei ori al căror obiect este neevaluabil în bani, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C.proc.civ.

4

Domenii speta

Spete similare