Anulare hotărâre arbitrală

7. Anulare hotărâre arbitrală . Clauză arbitrală. Competenţă de soluţionare. Motive ce pot fi invocate în acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale

Conform art. 98 din Regulile de Procedură arbitrală  „  În cazul în care s-a încredinţat Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României organizarea unui arbitraj, acesta capătă caracter de arbitraj instituţionalizat şi prezentele reguli devin obligatorii pentru părţi, chiar dacă convenţia arbitrală conţine alte prevederi.”

În cadrul acţiunii având ca obiect anularea hotărârii arbitrale , instanţa se raportează exclusiv la motivele menţionate în cuprinsul art. 364 Cod procedură civilă.

Criticile cu privire la stabilirea situaţiei de fapt, cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor legale dispozitive nu intră în perimetrul motivului de anulare a hotărârii arbitrale prevăzut de art. 364 alin.1 lit.i) Cod procedură civilă, textul referindu-se la încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii, independent de situaţia de fapt stabilită.

 Criticile privind calculul penalităţilor de întârziere , fără a se fi întocmit o factură distinctă în care să se precizeze  cuantumul acestora nu constituie un motiv care să intre sub incidenţa articolului menţionat.

Sentinţa comercială nr. 991/C/15.06.2011 pronunţată în dosarul nr. 254/1259/2011

Petenta S.C. T SRL a formulat acţiune în anularea hotărârii arbitrale nr.7/17.02.2010, pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie A, în contradictoriu cu intimata S.C. A S.R.L. A susţinut că prin hotărârea arbitrală s-a admis cererea de arbitrare formulată de reclamanta S.C. A S.R.L. şi s-a dispus obligarea pârâtei S.C. T SRL să plătească reclamantei penalităţi de întârziere (...) sumă care nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Totodată, petenta a arătat că litigiul a fost soluţionat de către o instanţă necompetentă, deoarece în contractul menţionat nu a fost prevăzută competenţa Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie A iar soluţionarea litigiului aparţine instanţelor de drept comun , clauza compromisorie nefiind opozabilă pârâtei S.C. T  SRL.

Referitor la competenţa Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Argeş în soluţionarea litigiului, tribunalul reţine că din modalitatea de redactare a art. 5 din contract, rezultă în mod clar intenţia părţilor de a exclude competenţa instanţelor judecătoreşti şi de a stabili aplicabilitatea arbitrajului instituţional .

Conform art. 98 din Regulile de Procedură arbitrală  „  În cazul în care s-a încredinţat Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României organizarea unui arbitraj, acesta capătă caracter de arbitraj instituţionalizat şi prezentele reguli devin obligatorii pentru părţi, chiar dacă convenţia arbitrală conţine alte prevederi.”

S-a  reţinut  că reclamanta S.C. A S.R.L. s-a adresat cu cerere arbitrală Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie A iar pârâta , legal citată - prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire  şi cu  menţiunea de a desemna , în condiţiile art. 19 din Regulile de Procedură arbitrală, arbitrul care să soluţioneze cauza şi supleantul acestuia– nu a invocat excepţia necompetenţei materiale sau teritoriale a Curţii .

La termenul din data de 17.02.2010 Curtea a pus în  discuţie , conform art. 53 din Regulile de Procedură arbitrală, valabilitatea clauzei arbitrale şi modul de constituire şi sesizare a tribunalului arbitral , părţile fiind legal citate. Nu s-au invocat excepţii cu privire la constituirea instanţei arbitrale sau la valabilitatea clauzei compromisorii.

Art. 68 din Reguli de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial stabileşte că „Orice excepţie privind existenţa sau validitatea convenţiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele însărcinării arbitrilor, precum şi orice altă excepţie trebuie invocată, expres sub sancţiunea decăderii, prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.”

Având în vedere cele precizate anterior, instanţa a respins cererea în anulare sub aspectul necompetenţei Curţii de Arbitraj, motivul reglementat de art. 364 alin.1  lit. b) Cod procedură civilă nu are aplicabilitate în speţă.

S-a reţinut că în cadrul acţiunii având ca obiect anularea hotărârii arbitrale , instanţa se raportează exclusiv la motivele menţionate în cuprinsul art. 364 Cod procedură civilă.

Criticile cu privire la stabilirea situaţiei de fapt, cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor legale dispozitive nu intră în perimetrul motivului de anulare a hotărârii arbitrale prevăzut de art. 364 alin.1 lit.i) Cod procedură civilă, textul referindu-se la încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii, independent de situaţia de fapt stabilită.

Criticile privind calculul penalităţilor de întârziere , fără a se fi întocmit o factură distinctă în care să se precizeze  cuantumul acestora nu constituie un motiv care să intre sub incidenţa articolului menţionat.

Domenii speta

Spete similare