Obligatia de a face

Sentinţă comercială 476 din 13.02.2009


 ROMÂNIA

TRIBUNALUL COMERCIAL

MUREŞ

SENTINŢA COMERCIALĂ NR. 476

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2009

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii formulate de reclamanţii S L, T A, S G, M S, C S, H M, V I, V E şi A E, în contradictoriu cu pârâta I M, pentru obligarea de a face.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Mersul dezbaterilor s-au consemnat în încheierea şedinţei publice din data de 06 februarie 2009, când s-a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 13 februarie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A,

Prin acţiunea înregistrată în dosarul de faţă la data de 07 aprilie 2008 reclamantele S L, T A, S G, M S, C S, H M, V I, V E şi A E, toate, cu domiciliul ales în Tg. Mureş jud. Mureş au solicitat,  în contradictoriu cu pârâta I M, cu sediul în Tg. Mureş, jud. Mureş, obligarea pârâtei să depună hotărârea Adunării Generale adoptate la data de 29 februarie 2008 în vederea menţionării ei la Oficiul Registrului Comerţului pentru a putea uza de prev.art. 44 alin.3 din Legea nr. 1/2005.

În motivarea cererii se arată că la data arătată mai sus, Adunarea Generală a cooperatorilor a adoptat o hotărâre care nu a fost încă depusă la O.R.C., dovadă că în urma cererii depuse la această instituţie nu li s-a certificat prezentarea hotărârii în discuţie. Se arată de asemenea că în data de 29 februarie 2008 reclamantele s-au prezentat la şedinţa adunării menţionate în vederea exercitării drepturilor cuvenite cooperatorilor cu această ocazie, însă li s-a interzis accesul, folosindu-se chiar mijloace de forţă.

Reclamantele au cerut şi obligarea unităţii pârâte la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei / fiecare zi de întârziere până la depunerea hotărârii menţionate.

În drept s-au invocat prevederile Legii nr. 1/2005 corelat cu art. 1073 Cod civil, respectiv 242, 274 Cod procedură civilă şi ale Legii nr. 26/1990.

Acţiunea de mai sus a fost modificată şi completată prin înscrisul depus pentru termenul din 09 mai 2008 ( fila 25- 27) prin care reclamantele au solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale a membrilor cooperatori nr. 5/29 februarie 2008, din următoarele motive:

-membrilor cooperatori reclamanţi li s-a interzis accesul în şedinţa respectivă, pârâta angajând în acest sens o firmă de bodyquards. Aceştia s-au aflat la uşa de la intrarea instituţiei, interzicând reclamantelor accesul în sală. Prin urmare, hotărârea este lovită de nulitate absolută datorită excluderii directe a reclamantelor de la exercitarea dreptului la vot.

- Adunarea Generală a fost convocată având la punct.6 pe ordinea de zi „ majorarea capitalului social şi contribuţia membrilor cooperatori”, or aceasta se constituia într-o modificare a actului constitutiv, potrivit prevederilor art.  34 alin.7 din Legea nr. 1/2005. Prin urmare, hotărârea era de competenţa adunării generale extraordinare şi nu a celei ordinare. La fel se pune problema în privinţa punctelor 8 şi 12 ale aceleaşi ordini de zi;

- anterior Adunării generale, reclamantele au solicitat comunicarea câte unui exemplar din rapoartele economico- financiare care urmau să fie supuse spre aprobare, însă nici până la momentul de faţă pârâta nu s-a conformat.

Tot cu privire la modalitatea de investire a instanţei şi conturarea obiectului de judecată trebuie arătat că în dosarul nr. XXXXX format de asemenea la această instanţă, prin încheierea din 29 septembrie 2008 instanţa din acel dosar a admis excepţia litispendenţei invocată de reclamante faţă de judecata din cauza de faţă, dispunându-se reunirea cauzelor la completul mai întâi sesizat în prezentul dosar. Această instanţă a luat act de hotărârea asupra litispendenţei potrivit încheierii din 03 octombrie 2008.

Cât priveşte poziţia pârâtei asupra obiectului dedus judecăţii, aceasta s-a manifestat prin întâmpinările consemnate la fila 17 şi respectiv 39- 41 dosar, observându-se totodată şi în dosarul nr. 194/1371/2008 pârâta a depus întâmpinarea consemnată la fila 41-43 din respectivul dosar. Pârâta s-a apărat în principal prin invocarea excepţiei tardivităţii atacării Hotărârii Adunării Generale a cooperatorilor, iar pe fond s-a cerut respingerea acţiunii ca neîntemeiată. S-a arătat în privinţa tardivităţii că reclamantele nu au respectat termenul de 15 zile prev.de art. 44 alin.3 din Legea nr. 1/2005. Hotărârea atacată a fost depusă şi înregistrată la O.R.C Mureş sub nr.XXXX, or ea a fost atacată cu mult după trecerea celor 15 zile de la acest moment.

În ceea ce priveşte fondul solicitării, pârâta a arătat în esenţă prin întâmpinările menţionate că reclamantelor nu li s-a permis accesul împreună cu un avocat ce urma să le însoţească în şedinţa adunării şi că acestea au refuzat să participe în lipsa avocatului. Pârâta a negat, susţinând că nu corespunde realităţii împrejurarea că în şedinţa menţionată s-ar fi adoptat hotărâri şi dispoziţii ce ar fi intrat în competenţa adunării extraordinare, convocarea respectivă fiind pentru data de 17 martie 2008. Or, obiectul de judecată vizează hotărârea din data de 29 februarie 2008. Se arată în acelaşi timp că susţinerea reclamantelor, în sensul că nu li s-ar fi comunicat ordinea de zi este lipsită de orice temei, întrucât din convocator rezultă în mod detaliat ordinea de zi, convocator ce a fost comunicat reclamantelor atât prin scrisoare recomandată, individual fiecăreia, cu confirmare de primire, realizându-se în acelaşi timp şi publicarea convocatorului în presa locală.

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei ( fila 75 dosar), fiind audiaţi în acelaşi timp şi martorii a căror depoziţie este consemnată la filele 77, 86, 87 dosar.

Faţă de actele de la dosar, instanţa reţine următoarele:

În primul rând, se observă că excepţia tardivităţii a fost soluţionată prin încheierea din 07 octombrie 2008, reţinându-se în esenţă că instanţa a luat act că termenul de 15 zile invocat de pârâtă cu trimitere la disp.art. 44 alin.3 din Legea nr. 1/2005 se calculează de la data menţionării hotărârii în Registrul Comerţului, deci nu de la data înregistrării cererii respective. Aşadar, în speţă termenul a început să curgă din data de 07 aprilie 2008, hotărârea fiind atacată de reclamante în aceeaşi zi, potrivit dosarului nr. XXXXXXX, reunit ca urmare a litispendenţei la cauza de faţă.

Instanţa mai ia act că hotărârea atacată a fost depusă spre înregistrare la O.R.C. Mureş la data de 14 martie 2008, considerent pentru care cererea având ca obiect obligarea pârâtei să depună spre menţionare hotărârea la O.R.C. Mureş se constată ca rămasă fără obiect.

De asemenea, instanţa s-a pronunţat în dosarul conexat nr. XXXXXXX asupra cererii accesorii de suspendare a hotărârii nr. 5/29 februarie 2008 pronunţându-se în acest sens prin sentinţa nr. 941/16 septembrie 2008 ( fila 91-93 dosar conexat), devenită irevocabilă prin decizia nr. 1090/ R/04 decembrie 2008.

Referitor la fondul litigios rămas în judecată, trebuie remarcate următoarele aspecte:

În primul rând, se observă că pârâta nu a negat în esenţă că la data de 29 februarie 2008 a interzis accesul reclamantelor să participe în adunarea pentru care s-a emis convocatorul şedinţei pe motiv că acestea doreau să fie însoţite de avocat. Recunoaşterea rezultă atât din interogatoriul depus la fila 75, unde este abordată relaţia contractuală cu firma de bodyquards „ angajaţi cu scopul asigurării accesului şi participarea numai a membrilor cooperatori”, dar şi din depoziţia martorilor M A şi P J. Acesta din urmă precizează că avocatul în discuţie ce le însoţea  pe reclamante şi a căror acces în sală era dorit de petente era d-na avocat U F, mandatarul de specialitate din cauza de faţă.

Explicaţia oferită de pârâtă pentru aşi justifica poziţia de a interzice însoţirea reclamantelor de către avocat, a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 39 alin.1 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperativelor meşteşugăreşti. Textul în discuţie prevede că „ un membru cooperator poate fi reprezentat în adunările generale numai prin alt membru cooperator, în conformitate cu prevederile actului constitutiv”. Aliniatul 3 lămureşte, de asemenea, că mandatul nu este transmisibil.

Raportând aceste dispoziţii legale la starea de fapt susţinută de reclamante şi dovedită aşa cum am arătat mai sus prin probele menţionate, instanţa apreciază că atitudinea şi conduita pârâtei nu poate avea justificare legală în textul legal menţionat.

 Se observă că interdicţia prevăzută de legiuitor vizează exclusiv manifestarea dreptului de vot în adunările generale, reglementare care îşi găseşte raţiunile în exercitarea  drepturilor cooperatorilor potrivit interesului privat intern al cooperativei şi care  se derulează respectarea prevederilor legale şi ale actului constitutiv. Consultând însă conţinutul hotărârii atacate, se va observa că textul legal invocat a fost, cel puţin parţial,  aplicat abuziv, excesiv şi în afara situaţiei avută în vedere de legiuitor.

Hotărârea adoptată de cooperatori este depusă ca probă scrisă la fila 44- 48 ( procesul – verbal constatator) la fila 52-58 fiind depusă şi forma dactilografiată. Din aceste înscrisuri se constată că unul din punctele de dezbatere şi respectiv ale ordinii de zi a fost excluderea reclamantelor T A, S G, M S, C S, H M, V E şi A E. Adică a 7 dintre cele 9 reclamante care au declanşat procedura. După cum temeinic şi-au justificat interesul, reclamantele au cerut să fie însoţite de avocat în exercitarea unui drept constituţional la apărare în faţa sancţiunii ce plana asupra lor, tocmai din ordinea de zi a convocatorului pentru hotărârea respectivă. Deci acestea nu au înţeles să-şi mandateze avocatului dreptul de vot asupra punctelor din ordinea de zi, asistarea de avocat fiind asociată exclusiv cu punctul corespunzător din ordinea de zi.

Se observă aşadar că atitudinea pârâtei, care prin mijloace de forţă a obstrucţionat dreptul reclamantelor de a participa în şedinţa adunării din data de 29 februarie 2008, este abuzivă şi compromite cu forţa nulităţii hotărârea adoptată, însă numai parţial, în privinţa părţii din hotărâre referitoare la excluderea celor şapte reclamante. Este vorba doar de şapte reclamante, fiindcă reclamantele S L şi V I nu au fost excluse din cooperativă. Se apreciază că în această limită hotărârea adoptată este viciată, deoarece excluderea acestor persoane echivalează cu încetarea unor raporturi juridice cu toate efectele ce decurg de aici privind calitatea de membrii cooperatori pe de o parte, în raport cu cooperativa însăşi, pe de altă parte. Când vorbim de efecte avem în vedere inclusiv toate drepturile subiective dobândite de reclamante odată cu asocierea în cooperaţie. Excluderea echivalează cu un act unilateral, acceptat , e adevărat , prin voinţa legiuitorului, însă ea este prin excelenţă o sancţiune ce nu poate fi aplicată în nici o ramură a dreptului, fără asigurarea dreptului la apărare, garantat prin art. 24 al. 1 din Constituţia României. Spunem că este o sancţiune, deoarece excluderea din cooperativă trebuie privită ca o restrângere a accesului liber al unei persoane o activitate economică şi ea trebuie să fie prin urmare realizată cu respectarea strictă a dispoziţiilor ce permit o asemenea derogare. Adică în limitele impuse de art. 53 din legea fundamentală, altfel se încalcă dreptul garantat, de asemenea constituţional, prin art. 45 ( “accesului liber al unei persoane o activitate economică “ ).

Celelalte puncte ale ordinii de zi adoptate de membrii cooperatori cu votul favorabil a 124 de persoane din totalul de 199, nu pot fi afectate de cauza de nulitate, fiindcă aşa cum a rezultat din probele amintite, inclusiv depoziţiile martorilor, reclamantele au avut accesul în adunare cu exercitarea tuturor drepturilor corespunzătoare, fără a justifica în vreun fel necesitatea asistenţei din partea avocatului. Altfel spus, atitudinea pârâtei de a interzice accesul unor persoane străine la dezbateri a fost justificată, cu singura rezervă şi limitare, la care ne-am referit mai sus.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune cominatorii, în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere până la prezentarea spre menţionare a hotărârii la O.R.C., acesta va fi respins ca nefondat. Se observă că cererea era asociată cu interesul de a se realiza publicitatea hotărârii în vederea exercitării dreptului de a o ataca. Or, aşa cum s-a constatat şi prin încheierea din 07 octombrie 2008, pârâta a înregistrat spre menţionare hotărârea sub nr. 6844/14.03.2008.

Pentru aceste motive

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite în parte acţiunea  formulată şi precizată de către reclamantele S L, T A, S G, M S, C S, H M, V I, V E şi A E, toate cu domiciliul ales în Tg. Mureş, jud. Mureş ,  în contradictoriu cu pârâta I M, cu sediul în Tg. Mureş , jud. Mureş.

Anulează parţial Hotărârea Adunării Generale a Cooperatorilor unităţii pârâte nr. 5 / 29 februarie 2008 în ceea ce priveşte punctul din ordinea de zi referitor la excluderea reclamantelor T A, S G, M S, C S, H M, V E şi A E din cooperativă în aplicarea dispoziţiilor art. 28 lit. c din Legea nr. 1/2005, respectiv art. 20 lit c din Statut.

Respinge cererea reclamantelor S L şi V I,( în tot), cât şi solicitarea celorlalte reclamante privind anularea restului dispoziţiilor din hotărârea atacată.

Constată rămasă fără obiect  cererea  iniţială de obligare a pârâtei să depună spre înregistrare la Oficiul registrului de pe lângă Tribunalul Mureş hotărârea susmenţionată atacată şi respinge cererea reclamantelor de obligare a pârâtei la plata daunelor cominatorii.

La data rămânerii irevocabile a prezentei sentinţe, dispune menţionarea în registrul comerţului şi publicarea dispoziţiei de anulare parţială a hotărârii adunării generale a Cooperatorilor în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 februarie 2009.

1

Domenii speta