Fond funciar

Hotărâre 272/R din 18.06.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 272/R/2013

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ................... - JUDECĂTOR

JUDECĂTOR: ……………. 

JUDECĂTOR: ………….

GREFIER:  …………………

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra recursului declarat de petenta G. C. P. în contradictoriu cu intimaţii H. S. C., H. A. M., ambele cu domiciliul în municipiul ……………., V. E. P., cu domiciliul în localitatea ……….., Primăria Comunei Micfalău, prin primar şi Comisia locală Micfalău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ambele cu sediul în localitatea Micafalău, judeţul Covasna şi Comisia judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, Piaţa Libertăţii, nr. 4, judeţul Covasna, împotriva sentinţei civile nr. 271 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţată în dosarul civil nr. ………, având ca obiect fond funciar.

La  apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi la amânarea pronunţării, părţile sunt lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 11 iunie 2013, când părţile au fost lipsă, iar instanţa a constatat cauza în stare de judecată şi a reţinut-o spre soluţionare conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa de control judiciar, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi când, în aceeaşi compunere, a decis următoarele:

T R I B U N A L U L:

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că, prin sentinţa civilă nr. 271 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, au fost respinse excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, ca neîntemeiate.

A fost respinsă cererea formulată de reclamanta G. C. P. în contradictoriu cu pârâtele H. S. C., V. E. P., H. A. M., Primăria Comunei Micfalău, Comisia judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia locală Micfalău pentru aplicarea legilor fondului funciar, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării plângerii, instanţa de fond a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere că reclamanta nu a formulat plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene de fond funciar, după cum au arătat pârâtele, ci aceasta a invocat un motiv de nulitate absolută a titlurilor de proprietate emise, conform art. III din Legea nr. 169/1997, caz în care cererea poate fi făcută oricând.

Cu privire la excepţia lipsei de interes a reclamantei, prima instanţă a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere că aceasta a făcut dovada interesului în promovarea prezentei acţiuni, arătând că, asupra terenurilor pentru care s-au emis titlurile de proprietate contestate, ea deţine o cotă parte din dreptul de proprietate, astfel că titlurile trebuiau emise şi pe numele său.

Pe fondul cauzei, prima instanţă a constatat că acţiunea reclamantei este neîntemeiată, din următoarele considerente:

Prin cererile înregistrate la Primăria comunei Micfalău sub nr. 12/1998 (filele 49 - 57) pârâtele H. S. C., V. E. P. şi H. A. M. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitori de pe urma defuncţilor P. T. L. şi P. V. A.

În baza cererilor depuse şi a înscrisurilor doveditoare, pârâtelor li s-au emis titlurile de proprietate nr. 5431/2005 (fila 67), nr. 5430/2005 (fila 68) şi nr. 43681/2006 (fila 69) pentru terenuri situate pe raza comunei Micfalău.

Prin cererea de chemare în judecată şi prin răspunsurile la întâmpinări depuse la dosar, reclamanta a recunoscut faptul că nu a formulat cerere de reconstituire pentru aceste terenuri situate pe raza comunei Micfalău, dar a arătat că are un drept de coproprietate pe cote părţi asupra acestora.

Faptul că reclamanta a formulat cerere de reconstituire pentru terenurile de pe raza comunei Cernat, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, nu o îndreptăţea pe aceasta la reconstituirea dreptului de proprietate pentru alte terenuri situate pe raza altei comune.

Împrejurarea că nu a avut cunoştinţă despre aceste terenuri din comuna Micfalău ce au aparţinut autorilor săi, nu o repunea automat pe reclamantă  în termenul de a formula cerere de reconstituire în anul 2011, cu depăşirea termenul limită prevăzut de Legea nr. 247/2005 şi nu determina nicidecum nulitatea absolută parţială a titlurilor de proprietate legal emise pârâtelor care au formulat cererea de reconstituire.

Faţă de aceste aspecte, prima instanţă a constatat că cererea reclamantei de a fi anulate titlurile de proprietate emise pe numele pârâtelor şi de a fi emis un nou titlu de proprietate în care să figureze şi ea  alături de pârâte, este neîntemeiată, întrucât aceasta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile de pe raza comunei Micfalău, printr-o cerere adresată comisiei locale de fond funciar, conform dispoziţiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta G. C. – P. solicitând schimbarea în tot a sentinţei în sensul admiterii acţiunii sale cu consecinţă includerii cotei sale de proprietate care i se cuvine în noile titluri de proprietate ce se vor emite, respectiv a cotei de 5/8 parte din suprafaţa de 88.850 m.p., teren cu vegetaţie forestieră. 

În motivarea căii de atac, recalificată drept recurs, s-a arătat că reclamanta a fost împiedicată de către intimate să depună cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile de pe raza comunei Micfalău, în sensul că acestea au tăinuit faţă de ea conţinutul unor documente care îi evidenţiau calitatea succesorală, aici fiind vorba de decizia de predare a moştenirii nr. 39/1938 pronunţată în dosarul G nr. 722/1938 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

A susţinut recurenta reclamantă că la decesul mamei sale L. P. imobile respective au revenit în cotă parte de ½ soţului supravieţuitor L. T. şi fiicelor sale, respectiv în cotă parte de ¼ recurentei şi în cotă de ¼ lui A. P. – V. (fiica din prima căsătorie), în timp ce autoarea pârâtelor, numita S. A. a fost despăgubită, fără a i se transmite vreun drept de proprietate asupra unui bun imobil în natura sa.

Recurenta reclamantă a menţionat că a părăsit zona comunelor Cernat şi Micfalău la vârsta de 2 ani, fiind crescută la Făgăraş de bunica paternă, aşa încât nu a cunoscut despre existenţa terenurilor de pe raza comunei Micfalău, aflând de existenţa acestora doar în luna noiembrie a anului 2011 când nepoata sa de soră, intimata H. M., a înştiinţat-o despre acest lucru, însă la acel moment erau deja eliberate titlurile de proprietate nr. 43681/2006, nr. 5430/2005 şi nr. 5431/2005.

Recurenta a criticat soluţia primei instanţe pentru omisiunea acesteia de a nu cerceta faptul că intimatele H. S. C., H. A. M. şi V. E. P. nu au dobândit drepturi succesorale după L. P., mama reclamantei, acestea nedeţinând vreodată terenurile în cauză mai înainte de cooperativizare, fără a fi evidenţiate în mod nominal în registrele fiscale sau agricole.

Intimatele pârâte H. A. M., H. S. C. şi V. E. P. au depus întâmpinare solicitând respingerea căii de atac, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În apărare intimatele au susţinut că recurenta nu formulează motive clare de recurs, reluând argumentaţia din primă instanţă, în cauză neexistând motive de nulitate a titlurilor de proprietate eliberate, trebuind a se reţine că partea reclamanta nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de pe raza comunei Micfalău, judeţ Covasna, în fapt singura cerere de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de recurentă fiind cea care viza terenurile de pe raza comunei Cernat şi după alţi autori decât proprietarii terenurilor de la Micfalău.

Pe calea unei cereri depuse la filele 20 - 21 din dosar recurenta a învederat că prin intermediul hotărârii nr. 499/25.08.2003 a Casei Judeţene de Pensii Alba, face dovada strămutării sale într-o altă localitate decât cea de domiciliu în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945, astfel că faţă de minoritatea sa la momentul strămutării şi a lipsei de informare privind existenţa bunurilor succesorale de pe raza comunei Micfalău, invocă forţa majoră drept cauză care a împiedicat-o să ceara în termen reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile din această comună.

Recurentă a mai depus şi un răspuns la întâmpinarea intimatelor H. A. M., H. S. C. şi V. E. P. în cuprinsul căreia a reluat argumentele aduse în discuţie pe calea recursului.

Intimata Comisia Judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus întâmpinare cerând respingerea recursului pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată la fond.

Examinând sentinţa recurată în raport de criticile care i se aduc tribunalul reţine că recurenta reclamantă G. C. P. nu a depus vreodată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa de 88.850 m.p. pădure şi păşune înscrise în C.F. nr. 153 Micfalău nr.top …. şi …… cu menţiunea că potrivit datelor de carte funciară din aceste terenuri mama reclamantei, L. P., a deţinut cota parte de ½ , în timp ce diferenţa de ½ a revenit în mod egal reclamantei şi sorei sale, P. V. A.

Intimatele H. A. M., H. S. C. şi V. E. P., descendente după cealaltă soră a recurentei, respectiv după H. S. născută A. , sunt singurele care au cerut la 16.12.1996 reconstituirea dreptului de proprietate după bunica maternă L. P. şi mătuşa lor A. P., obţinând titlurile de proprietate  nr. 5430 şi nr. 5431/15.07.2005 pentru suprafaţa de 6.500 m.p. pădure şi titlul de proprietate nr. 43681/14.12.2006 pentru suprafaţa de 60.100 m.p., dobândit practic cota parte cumulată de ¾ din imobilele înscrise în C.F. nr. 153 Micfalău.

Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, ultimul termen pus la dispoziţia persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind cel prevăzut de art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005, termen care s-a împlinit la 30.11.2005 inclusiv.

Orice altă cerere vizând alte terenuri, cum în speţă este cererea recurentei care a condus la reconstituirea în favoarea ei a unui drept de proprietate asupra a 11,47 ha de teren arabil de pe raza comunei Cernat, nu poate fi valorificată drept cerere depusă în termen cu privire la terenurile situate pe raza comunei Micfalău, întrucât cererea de stabilire a dreptului de proprietate nu este omnivalentă ci individualizată, iar odată pierdut termenul de introducere a ei, care este un termen de decădere, se stinge dreptul de a obţine reconstituirea dreptului de proprietate, cu menţiunea că fiind vorba de un termen de decădere acesta nu poate fi întrerupt ori suspendat, în niciun caz  evenimentele descrise de partea recurentă neputând fi echivalate forţei majore câtă vreme odată cu apariţia legilor fondului funciar, recurenta nu mai era nici minoră, nici persoană strămutată, distanţa geografică dintre localitatea de domiciliu a reclamantei şi localitatea situării terenurilor, ori întreruperea legăturilor de familie, nefiind cauze insurmontabile, mai presus de voinţa părţii.

Prin sentinţa civilă nr. 1072/19.08.1997 a Judecătoriei Târgu Secuiesc şi prin decizia civilă nr. 210/R/04.12.1997 a Tribunalului Covasna s-a stabilit cu putere de lucru judecat că moştenirea lui L. P. a revenit soţului supravieţuitor L. T. (cotă parte de 4/8), reclamantei C. P. G. şi sorei sale P. V. A. (cotă parte de 2/8 fiecare), după care L. T. a fost moştenit exclusiv de către recurentă, în timp ce moştenitoarele legale ale lui P. V. A. sunt intimatele H. A. M. , H. S. C. şi V. E. P.

În aceste condiţii este evident că intimatele H. A. M., H. S. C. şi V. E. P. nu erau îndreptăţite să depună cerere de reconstituire în mod integral după cota parte de 2/4 aparţinând lui P. T. L., născută B., astfel cum aceasta figurează în C.F. nr. 153 Micfalău nr. top 1365/1 şi 1328 /1, ele putând obţine din această carte funciară numai cota parte de ¼ care a aparţinut în nume propriu lui P. V. A. şi cota parte de 1/8 pe care P. V. A. a cules-o pe cale succesorală din moştenirea mamei sale P. L. ( ¼ din cota parte de 2/4 înscrisă pe numele lui L. P. în C.F. nr. 153 Micfalău), în total intimatelor revenindu-le astfel cota parte de 3/8 din terenurile înscrise în C.F. nr. 153 Micfalău.

Cu toate acestea, deşi în mod formal se poate lua în discuţie un caz de nulitate absolută parţială a celor trei titluri de proprietate mai sus arătate, intimatele nefiind persoane îndreptăţite pentru tot ceea ce depăşeşte 3/8 din pădurea şi păşunea în suprafaţă totală de 88.850 m.p., nulitatea nu poate opera în condiţiile în care nulitatea absolută nu se declară decât la cererea persoanei interesate, deci a persoanei care urmează să tragă foloase de pe urma efectelor nulităţii.

Ca atare, în lipsa unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate depusă în termen de partea recurentă pentru suprafaţa de 88.850 m.p. pădure şi păşune pe raza comunei Micfalău, nu se poate pronunţa o soluţie de declarare a nulităţii parţiale a celor trei titluri de proprietate, o atare soluţie neavantajând-o în vreun fel pe recurentă, cu alte cuvinte dacă s-ar proclama nulitatea parţială  a titlurilor nu s-ar ajunge decât ca terenurile din acele titluri să revină în cotă parte de 5/8 la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Micfalău, fără a putea fi utilizate ulterior pentru vreo reconstituire în folosul recurentei, care nu a depus o cerere în termen cu privire la acestea, cererea înregistrată sub nr. 997/14.10.2011 la Primăria comunei Micfalău, fiind o cerere tardivă.

Potrivit art. III alin. 2 din titlul V al Legii nr. 247/2005 nulitatea absolută se invocă numai de persoana care justifică un interes legitim, or, recurenta nu poate avea interesul de a cere declararea nulităţii unor titluri de proprietate care includ terenuri care în niciun caz nu îi pot fi puse la dispoziţie pe cale de reconstituire, singurele persoane îndreptăţite să formuleze o acţiunea ca cea dezbătută la fond, fiind potrivit aceluiaşi art. III alin. 2 Primarul comunei Micfalău şi Prefectul Judeţului Covasna.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat.

Se va respinge cererea intimatelor de acordare a cheltuielilor de judecată întrucât nu s-a făcut dovada suportării unor asemenea cheltuieli în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta G. C. P. împotriva sentinţei civile nr. 271/31.01.2013 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o menţine.

Respinge cererea intimatelor pârâte H. A. M., H. S. C. şi V. E. P. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 18.06.2013.

Preşedinte, Judecători,  Grefier,