Obligaţie de a face

DOSAR NR.44877/3/CA/2009

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX-A – CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa civilă nr.1136

 ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE  06.04.2010

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE:  BOGDANA SECAN

GREFIER: LILIANA MARIA GĂVAN

  Pe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face, formulată de reclamantul S. E în contradictoriu cu pârâtul S A AL S.C. A N B S.A.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns reclamantul personal, lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Tribunalul acordă cuvântul asupra probatoriului în cauză.

Reclamantul personal solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse  la dosarul cauzei. Arată că  ceea ce s-a depus la dosar nu s-a depus din partea Serviciului Arhivă al  S.C. A N B S.A., motiv pentru care solicită ca aceste înscrisuri să fie eliminate întrucât nu fac parte din dosar.

 Tribunalul, în temeiul art.167 C.pr.civ., apreciind ca fiind utilă dezlegării pricinii proba cu înscrisuri, o încuviinţează şi, nefiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului cererii.

Reclamantul personal solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi, în consecinţă, să i se transmită dosarul contractului de apă şi canalizare. Depune note scrise la dosarul cauzei însoţite de înscrisuri şi arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.44877/c/CA/2009, reclamantul S E  a chemat în judecată pe pârâtul S D A AL S.C. A N B S.A, solicitând obligarea acestuia la eliberarea copiei dosarului de apă şi canalizare a imobilului din Bucureşti, str.Scărlătescu nr.54, sector 1.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul acestui imobil şi că a depus numeroase cereri, dintre care specifică cererile nr.29301/04.11.2009, 26598/07.10.2009 la care a primit răspunsuri din care reiese că pârâtul nu vrea să îi transmită documentele solicitate, cu toate că acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr.16/1996, art.21.

În drept, au fost invocate disp.art.31, 52 din Constituţia României, Legea nr.16/1996, O.G. nr.27/2002, Legea nr.554/2004.

La dosarul cauzei au fost depuse, în copie, înscrisuri: cereri,  adrese de răspuns.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată că acţiunea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru considerentele de mai jos:

Prin cererile menţionate în acţiunea introductivă, reclamantul a solicitat o copie a contractului de branşament apă şi canalizare pe numele P Z până la data de 23.05.1966, precum şi o copie a dosarului prin care a fost efectuată schimbarea contractului pe numele Drâmbă Gabriela, primind adresele de răspuns nr.26598/16.10.2009 şi nr.29301/06.11.2009 prin care i se comunica faptul că S.C. A N B S.A. păstrează confidenţialitatea datelor în legătură cu clienţii săi şi eliberează copia contractului de furnizare şi a documentelor care au stat la baza încheierii contractului numai titularului sau instanţelor de judecată, la solicitarea acestora (f.2,3).

În derularea prezentului litigiu, reclamantul personal a precizat în mod constant că pretenţiile sale au fost formulate în contradictoriu cu pârâtul S D A al societăţii A N, afirmând că acesta se supune legislaţiei arhivistice, fiind deţinător şi creator de documente, cu dublă subordonare.

Cât priveşte întemeierea acţiunii reclamantului pe prevederile Legii nr.16/1996 – Legea Arhivelor Naţionale, tribunalul reţine că acestea nu sunt incidente cauzei, întrucât documentele solicitate de reclamant prin cererile sale nu fac obiectul de reglementare al acestei legi.

Astfel, art.4 prevede că persoanele fizice şi persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, denumite în continuare creatori şi deţinători de documente, răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor în condiţiile prevederilor prezentei legi.

Potrivit art.2, prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul legii, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.

Obligaţia la care se referă art.21 din lege, text expres indicat de reclamant în cererea introductivă, de a elibera la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează, incumbă creatorilor de documente în sensul art.4 sus-citat, sau, după caz, persoanelor juridice succesoare ale acestora, deci creatorilor şi deţinătorilor de documente care fac parte din fondul arhivistic naţional.

Or, înscrisurile solicitate de reclamant reprezentând copii ale unor contracte, respectiv ale actelor dintr-un dosar de furnizare a serviciului de apă şi canalizare nu îndeplinesc cerinţa expresă a art.2 privind valoarea istorică pentru a constitui astfel de documente şi în consecinţă, tribunalul constată că pretenţiile deduse judecăţii nu pot fi fundamentate pe prevederile Legii nr.16/1996.

Cât priveşte invocarea ca temei al acţiunii a O.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, tribunalul are în vedere că, exercitarea dreptului de petiţionare, la fel ca a oricărui alt drept, trebuie să se facă în limitele legii, cu respectarea drepturilor fundamentale ale altor persoane, în speţă a dreptului la respectarea vieţii private care presupune şi asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal (orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, conform art.3 lit.a) din Legea nr.677/2001).

Documentele solicitate de reclamant cuprind în mod evident date cu caracter personal, chiar date având funcţie de identificare a clienţilor A N.

Reclamantul nu a înţeles să solicite anumite informaţii cuprinse în contractele de furnizare a serviciilor sau în documentaţia de la baza unui anumit contract, solicitând comunicarea unor copii ale unor documente care nu sunt de interes general, ceea ce vine în contradicţie cu obligaţia ce incumbă operatorului de a asigura confidenţialitatea datelor personale sus-amintite faţă de terţi, în vederea respectării dreptului cetăţenilor la viaţă privată.

Tribunalul mai reţine că  reclamantului i s-a răspuns la petiţii, conform art.6 alin.4 din O.G. nr.27/2002, sub semnătura responsabilului compartimentului de relaţii cu publicul, iar reclamantul nu demonstrează că S de A pârât ar gestiona documente din fondul arhivistic naţional şi cu atât mai puţin că cererile sale s-ar fi referit la astfel de înscrisuri.

Pentru toate considerentele arătate, în baza prevederilor legale invocate, astfel cum au fost analizate, tribunalul constată că acţiunea reclamantului nu îndeplineşte condiţiile art.1 alin.1 şi art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 pentru ca tribunalul să pronunţe o soluţie în acord cu art.18 alin.1 din aceeaşi lege, acţiunea fiind neîntemeiată şi urmând a fi respinsă în consecinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R Ă Ş T E:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul S  E , domiciliat în Bucureşti, sector 1, str.Maior Artur Vârtejanu nr.10, în contradictoriu cu pârâtul S A AL S.C. A N B S.A., cu sediul în Bucureşti, sector 1, str.Aristide Demetriad nr.2, ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 06.04.2010.

PREŞEDINTE GREFIER

Bogdana Secan Liliana Maria Găvan

Red./Thred.jud. S.B./4 ex./10.05.2010

Domenii speta

Spete similare