Plângere refugiat

ROMÂNIA

Judec?toria Sectorului 4 Bucure?ti

Sediu: Str. Danielopol nr. 2-4, Sector 4 Dosar nr. ...

SENTIN?A CIVIL? NUM?RUL 4592

?edin?a Secret? din data de 15.06.2011

Instan?a constituit? din:

Pre?edinte:

Grefier:

Pe rol se afl? solu?ionarea plângerii formulat? de petentul ...în contradictoriu cu intimatul ....

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ?edin?a din data de 08.06.2011 fiind consemnate în încheierea de la acea dat?, încheiere ce face parte integrant? din prezenta hot?râre, când instan?a a amânat pronun?area la data de 15.06.2011, când a hot?rât urm?toarele:

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urm?toarele:

La data de 21.05.2010 a fost înaintat? pe rolul acestei instan?e plângerea formulat? de petentul ...împotriva hot?rârii nr. 2405534/h/DM din data de 03.05.2010 a ..., solicitand desfiintarea hotararii contestate si acordarea unei forme de protectie in Romania.

În motivarea plângerii, interviul luat în faza administrativ? este sumar ?i nu i s-a data acestuia ocazia de a explica nevoia sa real? de protec?ie, c? nu s-a realizat o analiz? temeinic? individual? a nevoii de protec?ie a petentului, c? nu au fost folosite informa?ii din ?ara de origine relevante pentru situa?ia sa, c? analiza cauzei sub aspectul aplicabilitii art. 26 din Legea 122/2006 s-a f?cut într-o manier? superficial?. În plângere petentul a mai ar?tat c? se teme s? se întoarc? în ?ara de origine din cauza grup?rii a ...lor, c? a locuit în satul Manikpur pân? în 1997 când a plecat cu fratele s?u în ora?ul Chittagong, unde a lucrat la o firm? de confec?ii, iar fratele s?u la o firm? de pui, c? tat?l s?u nu putea da ...lor banii pe care ei îi cereau ?i din aceast? cauz? a fost b?tut, chiar petentul fiind b?tut, c? în 2007 a fost omorât fratele s?u, înecat într-o piscin?. Petentul a ar?tat, de asemenea, c? fratele s?u a fost omorât de aceast? grupare, având în vedere faptul c? tat?l lor, în anul 1995, a omorât 5 membrii ai Shanty Bahini, c? a fost sunat de c?tre ace?tia ?i i-au spus c? l-au omorât pe fratele s?u ?i unde s? îl g?seasc?, c? ace?tia l-au amenin?at s? nu cear? poli?iei s? investigheze moartea fratelui s?u. În plângere se mai arat? c? dup? acest eveniment, el a c?utat o modalitate de a p?r?si ?ara de origine g?sind oportunitatea prin intermediul unui contract de munc?.

În motivarea plângerii, petentul a ar?tat, de asemenea c?, la interviu petentului nu i s-a dat ocazia s? povesteasc? în detaliu cine sunt shanty bahini, dac? autoritile pot controla aceast? grupare, dac? aceste incidente povestite de petent sunt izolate sau sunt un ?ir de ac?iuni îndreptate împotriva familiei sale, c? agentul ...a respins din start cererea petentului din cauza faptului c? acesta nu a dat mai multe informa?ii despre agentul de persecu?ie, de?i el trebuia s? solicite aceste informa?ii sau s? îi dea petentului posibilitatea s? le ofere, c? agentul de persecu?ie face confuzie între elementul subiectiv, starea psihologic? a petentului ?i elementul obiectiv, c? agentul ...nu a ar?tat informa?iile obiective din ?ara de origine pe care s-a bazat în respingerea cererii petentului. Totodat? petentul a ar?tat c? agentul de decizie a stabilit ni?te contradic?ii care, în realitate nu sunt contradic?ii, iar unele aspecte care sunt nel?murite sunt din cauza acestuia care nu a dat posibilitate petentului s? clarifice toate aspectele legate de cauza sa, mai ales c? el risc? s? î?i piard? via?a la fel ca ?i fratele s?u, îns? agentul de decizie a analizat cererea cu privire la un alt solicitant de azil.

In drept plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 23,26,55, Legea nr. 122/2006, art. 1 A din Conventia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, Protocolul de la New York din 1967, art.2,3 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Intimata a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate, având în vedere faptul c? temerea de persecu?ie invocat? de petent este neîntemeiat?.

În întâmpinare s-a ar?tat c?, în evaluarea situa?iei petentului s-a avut în vedere faptul c? nu  a putut relata niciun incident în care s? fie implicat direct, c? acesta a declarat ,, În anul 2007 am luat ?i eu b?taie  de la acest grup.”, c? actele la care a fost supus, nu sunt suficient de grave încât s? ating? persecu?ia în sensul prevederilor art. 9 din  H.G. nr.1251 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, c? incidentul la care face referire ?i în care membrii acestei grup?ri i-ar fi ucis fratele, este lipsit de credibilitate din moment ce în informa?iilor din ?ara de origine se arat? c? ,, Shanty Bahini este numele aripii militare a Parbatya Chattagram Jana Shanghati Samiti – Partidul Popular Unit al Chittagong Hill Tracts din Bangladesh. A fost format în 1972 pentru a p?stra drepturile oamenilor tribali din sud-estul Bangladesh-ului ?i s-a luptat vreme de mul?i ani cu guvernul central. A abandonat activitatea militar? în urma tratatului de pace semnat cu guvernulk ?i Shamiti pe 2 decembrie 1997. Câ?iva membrii s-au opus acordului de pace ?i au format un grup dizident. Un grup final format din 209 rebeli membrii Shanty Bahini se predau (5 mai 1998).’’ Intimata a mai ar?tat c? solicitantul a declarat c? membrii acestei grup?ri sunt un fel de ?igani din România care cereau tax? de protec?ie, afirma?ie contrazis? de informa?iile din ?ara de origine  dup? cum reiese din citatul men?ionat anterior.

Intimata a mai ar?tat, de asemenea c? petentul a depus cerere de azil abia în momentul în care nu ?i-a mai putut reglementa dreptul de ?edere pe teritoriul României, c? motivele pentru care acesta a venit în România sunt de ordin economic ?i conform Manualului ICNUR referitor la proceduri ?i criterii de determinare a statutului de refugiat se face distinc?ie între no?iunea de migrant ?i refugiat ,,un migrant este o persoan? care, din motive diferite de cele con?inute în defini?ie, î?i p?r?se?te voluntar ?ara în vederea stabilirii sale în alt? parte. El se poate deplasa din dorin?a de schimbare sau de aventur?, din motive familiale sau din alte motive de natur? personal?. Dac? acesta se deplaseaz? exclusiv din considerente economice, este un migrant economic ?i nu un refugiat’’.

La dosarul cauzei au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hot?rârii contestate, nota de interviu, chestionarul, cererea de azil formulat? de petent, acte personale ale petentului, au fost consultate informa?iile privind situa?ia din tara de origine, a fost audiat petentul.

In analizarea plângerii formulate s-a tinut seama de dispozitiile Legii 122/2006 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, care in art. 23 alin.1 stabile?te c? statutul de refugiat se recunoa?te, la cerere, ceteanului str?in care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de ras?, religie, na?ionalitate, opinii politice sau apartenen la un anumit grup social, se afl? în afara rii de origine ?i care nu poate sau, datorit? acestei temeri, nu dore?te protec?ia acestei ri, precum ?i persoanei f?r? cetenie care, fiind în afara rii în care î?i avea re?edin?a obi?nuit? datorit? acelora?i motive men?ionate mai sus, nu poate sau, datorit? respectivei temeri, nu dore?te s? se reîntoarc?.

In privin?a acord?rii protec?iei subsidiare art. 26 alin.1 din acela?i act normativ stabile?te protec?ia subsidiar? se poate acorda ceteanului str?in sau apatridului care nu îndepline?te condi?iile pentru recunoa?terea statutului de refugiat ?i cu privire la care exist? motive temeinice s? se cread? c?, în cazul return?rii în ?ara de origine, respectiv în ?ara în care î?i avea re?edin?a obi?nuit?, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), ?i care nu poate sau, datorit? acestui risc, nu dore?te protec?ia acelei ri.

De asemenea, ?inând seama de dispozi?iile art.18 si 20 ale Constitu?iei României, au fost avute in vedere si dispozitiile art.1(A) si 33 din Conventia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, art.1alin.2 al Protocolului din 1967 de la New York, precum si dispozitiile privind drepturile fundamentale ale omului din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Din actele dosarului, instan?a retine c?, în conformitate cu declara?iile petentului date in faza administrativa a proceduri de acordare a statutului de refugiat ?i în faza de judecat?, acesta este cetean din Bangladesh n?scut în data de 06.11.1979. Petentul a declarat c? nu se poate întoarce în ?ara de origine deoarece via?a sa este în pericol, având în vedere faptul membrii grup?rii shanty bahini l-au omorât pe fratele s?u, iar pe tat?l s?u l-au b?tut.

Din declara?iile petentului instan?a apreciaz? ca acesta nu invoca o temere bine întemeiat? de persecu?ie în tara de origine din partea unui agent statal sau nonstatal ?i fa de care autoritile nu i pot acorda protec?ie, având în vedere faptul c? acesta a declarat c? îi este fric? s? de întoarc? în ?ara de origine deoarece shanty bahini i-au omorât fratele, îns?, tot petentul a declarat c? autoritile veneau la ei în sat ?i îi învau cum s? se apere de membrii acestei grup?ri, iar în informa?iile din ?ara de origine se arat? c? în 1997 s-a semnat un acord de pace cu aceast? grupare, c? au mai existat diziden?i, îns? la 10.02.1998 ... ?i-au depus armele, c? o parte din diziden?i s-au format ca grupare distinct? care întreprind ac?iuni de sabotaj împotriva Bangladeshului. Din aceste informa?ii, instan?a re?ine c? autoritile i-au m?suri împotriva acestei grup?ri care nu are intensitatea ?i puterea de care vorbe?te petentul, c? dup? ce ace?tia au fost dizolva?i, cei care au r?mas fideli idealurilor grup?rii întreprind ac?iuni de sabotaj ?i nu ac?iuni de tâlh?rie prin solicitarea de taxe de protec?ie cum arat? petentul, mai ales c? el le compar? cu ac?iunile ?iganilor din România.

Instan?a re?ine, de asemenea, c? petentului nu i se poate acorda beneficiul dubiului ?i prezum?ia de bun? credin, având în vedere c? declara?iile sale sunt contradictorii, nu sunt coerente ?i plauzibile.

Astfel, instan?a constat? c? petentul a declarat în  interviu c? acele persoane l-au sunat ?i i-au spus c? l-au omorât pe fratele s?u, i-au spus unde îl g?se?te, c? el s-a dus acolo unde a fost trimis, a sunat la poli?ie, au venit pompierii ?i l-au luat, iar când era la poli?ie, l-au sunat din nou acei oameni carel-au amenin?at c? dac? îi reclam? la poli?ie îl omoar?, iar în fa?a instan?ei a ar?tat c? patronul la care lucra fratele s?u l-a sunat pe tat?l lor de moartea fratelui, iar, în acela?i timp shanty bahini l-au sunat pe tat?l lui ?i l-au amenin?at s? nu mearg? la poli?ie sau s? fac? autopsie deoarece îi vor omorî pe to?i . Instan?a constat? c? petentul a ar?tat în interviul c? el ?i fratele s?u au plecat în ora?ul Chittangong în 1997, iar în fa?a instan?ei a ar?tat c? în 1999.

Pe de alt? parte, declara?iile petentului nu sunt plauzibile. Astfel instan?a constat? c? este greu de crezut c? acea grupare nu se r?zbuna pe tat?l s?u din 1995 când petentul afirma c? el a ucis 5 oameni, c? familiile acelor 5 persoane au vrut s? se r?zbune pe ei ?i nu pe tat?l lor, în condi?iile în care petentul a afirmat c? din 1994 tat?l lor nu a mai avut probleme cu membrii acelei grup?ri. De asemenea, este greu de crezut c? petentul nu a avut probleme ?i nu a fost g?sit  de copii acelor persoane ucise de tat?l s?u din august 2007 pân? în iunie 2008 când el  aplecat din ?ar?, dar în schimb, copii acelor persoane l-au g?sit pe fratele s?u în alt ora? ?i l-au omorât dup? atâ?ia ani, respectiv din 1995 pân? în 2007, dac?, într-adev?r era adev?rat? povestea petentului, cu siguran îl g?seau ?i pe el, mai ales c? el a stat la p?rin?i în satul natal.

Fa de toate acestea, instan?a constat? c? nu petentul nu poate invoca o team? real? de persecu?ie, înscrisurile depuse la dosar atestând doar c? fratele s?u a murit înecat, nu c? a fost omorât, moartea acestuia putând fi accidental?, iar celelalte înscrisuri sunt declara?ii ale unor persoane cum c? petentul nu a avut probleme cu legea ?i c? are o bun? reputa?ie, înscrisuri care, probabil, au fost folosite de petent pentru eliberarea vizei.

La fel c? intimata, instan?a constat? c? adev?ratul motiv pentru care petentul a p?r?sit ?ara de origine, a fost acela de a veni la munc? în România, de altfel acesta a fost ?i motivul declarat la început  în cererea de azil.

Totodat?, instan?a constat? c? acesta nu îndepline?te nici condi?iile acord?rii protec?iei subsidiare,  din declara?iile sale nerezultând necesitatea acord?rii unei asemenea forme de protec?ie întrucât, dac? s-ar întoarce în ?ara de origine, nu risc? s? fie supus la tortur? sau tratamente inumane degradante, nu a s?vâr?it fapte pentru care ar putea fi condamnat? la pedeapsa cu moartea, ?i nici nu justific? o amenin?are serioas?, individual?, la adresa vie?ii sau integritii, urmare a unor violen?e generalizate în situa?ii de conflict armat intern sau interna?ional, fa de faptul c? povestea lui nu este credibil?, dac? temerea sa era real?, ar fi plecat cât mai repede din ?ar?, nu a?tepta s? g?seasc? un contract de munc?.

Fata de cele men?ionate, având in vedere dispozi?iile art. 23 ?i 26 din Legea 122/2006, instan?a apreciaz? ca cererea petentului de acordare a statutului de refugiat ...a unei alte forme de protec?ie in Romania, este neîntemeiata, la fel si plângerea formulata de acesta împotriva hot?rârii nr. 2405534/h/DM din data de 03.05.2010 a ..., si, in consecin?a, le va respinge ca atare, men?inând hot?rârea ...ca fiind legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge plângerea formulat? de petentul ...cu resedin?a temporar? în Bucure?ti, str. ...., sector 2, în contradictoriu cu intimatul .... cu sediul in Bucuresti, str. ...., sector 4, ca neîntemeiat?.

Men?ine hot?rârea ...num?rul2405534/h/DM din data de 03.05.2010  .

Cu recurs in 5 zile de la pronun?are.

Pronun?at? în ?edin public?, azi, 15.06.2011

PRE?EDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare