Neîntrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.148 cod procedură penală .

Decizie 109 din 23.11.2005


18. Neîntrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.148 cod procedură penală coroborat cu împrejurarea lipsei dovezilor pentru dovedirea pericolului concret pentru ordinea publică. Consecinţe.

În momentul verificării legalităţii şi temeiniciei arestării, după înregistrarea dosarului la instanţă, trebuie cercetat dacă există dovezi din care să rezulte că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică sau că inculpatul va exercita presiuni asupra părţii vătămate  ori va încerca înţelegeri frauduloase cu acestea, nefiind suficiente doar probele admise în faza urmării penale la luarea măsurii.

Decizia Penală nr. 109/2005  a  Curţii de Apel Alba - Iulia

Prin încheierea penală pronunţată de Secţia Penală a Tribunalului Alba în 21 noiembrie 2005 în dosar nr.6883/2005 a fost menţinută arestarea preventivă a inculpaţilor Ţ.I.E. şi B.A.M. conform art.300/1 alin.3 şi art.160 lit. b Cod procedură penală.

În motivarea soluţiei, Tribunalul a reţinut faptul că în cursul lunilor iunie-iulie 2004 inculpaţii Ţ.I.E., B.A.M. şi D.S.M. au recrutat şi ulterior au transportat prin fraudă ori înşelăciune pe minorele S.N. şi M.L. în scopul exploatării acestora.

De asemenea, în data de 02.07.2004 inculpaţii Ţ.I.E. şi B.A.M. şi au plecat cu cele două minore spre graniţă cu două autoturisme, într-unul dintre autoturisme aflându-se inculpatul B.A.M., doi cetăţeni de naţionalitate maghiară şi cele două minore anterior menţionate, iar în celălalt autoturism se aflau inculpatul Ţ.I.E. împreună cu minora N.M.N., concubina inculpatului B.A.M..

În sarcina inculpaţilor Ţ.I.E. şi D.S.M. s-a reţinut şi faptul că în perioada 2002-2004 au racolat prin fraudă ori înşelăciune, au cazat şi, ulterior au transportat în străinătate în scopul exploatării  mai multe persoane de sex feminin, printre care şi minore.

În raport de împrejurarea că faptele pentru care sunt trimişi în judecată inculpaţii prevăd pedepse ale închisorii mai mari de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică sub aspectul comiterii faptelor şi împrejurării că unele dintre victime sunt minore, Tribunalul a apreciat că subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri şi se impune în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.

Recursurile sunt fondate.

La data luării măsurilor preventive faţă de cei doi inculpaţi recurenţi Tribunalul Alba  a reţinut faptul că din probele administrate există indicii temeinice că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani şi că există probe certe că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Temeiul juridic care a stat la baza luării acestei măsuri preventive a fost disp. art.143 şi 148 lit.h şi i Cod procedură penală.

Tribunalul trebuia să verifice întrunirea cumulativă a condiţiilor prev. la litera h şi să aprecieze prin prisma probelor aflate la dosarul cauzei existenţa datelor sau a indiciilor suficiente care justifică temerea că inculpaţii vor exercita presiuni asupra persoanelor vătămate sau că vor încerca o înţelegere frauduloasă cu acestea (lit. h şi i art.148 Cod procedură penală).

Raportat la momentul constatării săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina celor doi inculpaţi (iunie-iulie 2004) coroborat cu împrejurarea prezentării celor doi inculpaţi în faţa organelor de urmărire penală de câte ori au fost solicitaţi de către acestea dar şi cu faptul că de la data autosesizării organului de cercetare penală şi până la momentul luării măsurii preventive a arestării, organele de urmărire penală nu au produs dovezi din care să rezulte că lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică sau că vor exercita presiuni asupra persoanelor vătămate sau că vor încerca vreo înţelegere frauduloasă cu aceasta.

Simplele supoziţii în sensul existenţei temerii că inculpaţii vor exercita presiuni asupra persoanei vătămate nu sunt suficiente pentru a menţine măsura arestării preventive, chiar dacă unele dintre persoanele audiate în cauză şi-au manifestat opţiunea ascunderii identităţii.

Este de menţionat faptul că inculpatului Ţ.I.E. se reţin fapte săvârşite în perioada 2002-2004  şi faţă de data la care organul de urmărire penală a înţeles să formuleze cerere pentru luarea măsurii arestării preventive (sfârşitul lunii octombrie 2005) nu se mai justifică existenţa pericolului concret pentru ordinea publică.

Situaţie similară este şi pentru coinculpatul B.A.M. despre care existau indicii despre  săvârşirea unei fapte penale din data de 02.07.2004.

Aspectele relevate constituie motive de casare a încheierii conform art.385/9 pct.17/1 teza II Cod procedură penală raportat la prev. art.300/1 alin.2 Cod procedură penală atacată şi revocării măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi şi punerii de îndată în libertate a acestora considerând că nu există  temeiuri noi  care să justifice privarea de libertate.