Dosar nr. XXXX/40/2012 Legea 188/1991
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI
Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
SENTINŢA NR. XXXX
Şedinţa publică din xx.xx.xxxx
Preşedinte –
Grefier –
La ordine judecarea acţiunii formulată de reclamanta Z. R. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti.
La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă avocat P. B. pentru reclamantă şi consilier juridic C. L., pentru pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa, văzând că nu se invocă excepţii şi nu se formulează noi cereri, constată terminată cercetarea judecătorească şi dă părţilor prezente cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocat P. B. pentru reclamantă solicită admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată, reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior motivat de faptul că prin H.G. nr. 1005/2012 funcţia publică specifică de conducere a revenit la vechea denumire din anul 2010, neintervenind modificări privind atribuţiile îndeplinite de reclamantă, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic C. L., pentru pârât, solicită respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că decizia contestată a fost luată în urma reorganizării unităţii, funcţia ocupată de reclamantă a fost desfiinţată, aceasta având posibilitatea de a se înscrie la concurs pentru funcţia de comisar şef, opţiune care nu a fost accesată, reclamanta optând pentru ocuparea unei funcţii de execuţie pentru care şi-a dat în mod expres consimţământul, fiind ulterior transferată la cererea sa la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Botoşani.
T R I B U N A L U L,
Asupra acţiunii de faţă;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de xx.xx.xxxx, reclamanta Z. R. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti, a solicitat anularea Deciziei nr. XXX/xx.xx.xxxx, reintegrarea în funcţia specifică de conducere de comisar şef, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale restante şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivarea acţiunii şi prin precizările scrise ulterioare ataşate la dosarul cauzei, reclamanta a invocat următoarele:
Prin Decizia nr. XXX/xx.xx.xxxx s-a dispus eliberarea sa din funcţia de conducere de prim comisar din cadrul Comisariatului Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu – funcţie obţinută în urma concursului promovat în anul 2010 şi stabilită în baza Deciziei nr. XXX/xx.xx.xxxx – fără a se dispune prin aceeaşi decizie reintegrarea sa pe noua funcţie vacantă de comisar şef prevăzută prin H.G. nr. 1005/2012.
Practic, prin acest act normativ, nu a avut loc decât schimbarea denumirii funcţiei publice de conducere, fără a fi modificate atribuţiile specifice acestei funcţii, motiv pentru care trebuia să fie numită pe noua funcţie, întrucât promovase un concurs organizat la nivel naţional iar activitatea profesională o recomanda pentru această funcţie.
Modalitatea în care a fost eliberată din funcţie nu este unitară la nivel naţional întrucât, spre exemplu, la Comisariatul Judeţean Iaşi pe numele omologului său, B. C., s-au emis două decizii, prima vizând eliberarea acestuia din funcţia de prim comisar şi a doua, de numire în funcţia de comisar şef.
Potrivit H.G. nr. 112/2009, postul de prim comisar era asimilat funcţiei publice de director general adjunct, iar conform H.G. nr. 1005/2012, funcţia publică de şef serviciu este inferioară funcţiei publice de director general adjunct, fiind deci îndreptăţită să ocupe acest post de comisar şef.
Totodată, prin trecerea de la denumirea de prim comisar la denumirea de comisar şef nu se modifică atribuţiile cu mai mult de 50 %, trebuind a fi respectate prevederile art. 100 alin. 1 pct. c şi aliniat 4 din Legea 188/1999.
În Decizia nr. XXX/2012 se face referire la Avizul ANAF nr. XXXXX/2012, însă acest aviz nu prevede eliberarea din funcţie a prim comisarilor, ci transferul acestora pe funcţia de comisar şef, care este inferioară atât la încadrare cât şi la salarizare.
Decizia contestată este lovită de nulitate şi pentru următoarele considerente: nu este motivată în fapt şi nici în drept; are un caracter sancţionator, raportat la întreaga sa activitate profesională; nu au fost respectate prevederile art. 99 alin. 5 din Legea 188/1999 prin care se stabileşte în sarcina instituţiei publice obligaţia de a pune la dispoziţie funcţionarilor publici funcţiile publice vacante; prin adresa nr. 9347/2012 nu i s-au pus la dispoziţie toate funcţiile publice vacante corespunzătoare pregătirii sale profesionale.
În drept, acţiunea a fost întemeiază pe dispoziţiile Legii 554/2004, H.G. nr. 1005/2012 şi Legea 188/1999.
În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti, prin întâmpinarea depusă la dosar şi completările ulterioare, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, motivat de următoarele:
La data eliberării reclamantei din funcţia de prim comisar, în urma reorganizării instituţiei prin H.G. nr. 1005/2012 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, reclamanta deţinea o funcţie ale cărei competenţe trebuiau îndeplinite la nivelul întregii regiuni a Comisariatului Regional Suceava, iar nu doar pe raza Comisariatului Judeţean Botoşani.
Prin adoptarea O.U.G. nr. 58/2012 s-a modificat structura organizatorică a instituţiei, iar potrivit art. 10 alin. 1 din H.G. nr. 1005/2012, noua structură nu mai cuprinde comisariate regionale, ci un număr de 41 comisariate judeţene.
Urmare a acestui act normativ s-au desfiinţat posturile de prim comisar – funcţie publică care nu se mai regăseşte în noua structură organizatorică şi statul de funcţii aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 3868/19.11.2012. Totodată, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi-a dat avizul pentru funcţiile publice din cadrul instituţiei, acesta fiind emis sub nr. XXXXX/2012.
În considerarea actelor normative anterior menţionate, funcţia publică deţinută de reclamantă nu mai există, motiv pentru care raportul de serviciu al acesteia a încetat, fapt înregistrat prin Decizia nr. XXX/xx.xx.xxxx emisă de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu.
Această decizie este legal emisă, conţinând temeiul încetării raportului de serviciu, data la care încetează exercitarea funcţiei publice, preavizul de 30 de zile, fiindu-i puse la dispoziţie reclamantei funcţiile publice vacante prin adresa nr. XXXX/GM/xx.xx.xxxx.
Concursul de ocupare a funcţiei vacante de comisar şef la nivelul Comisariatului judeţean Botoşani a fost organizat cu respectarea art. 57 alin. 3 din Legea 188/1999, nefiind justificată cererea reclamantei de a fi numită în această funcţie, deoarece această funcţie nu a existat în structura Gărzii Naţionale de Mediu, conform H.G. nr. 112/2009, iar toţi prim comisarii de pe raza teritorială a Comisariatului Regional Suceava, care cuprindea judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, ar fi avut vocaţia să fie numiţi în oricare dintre funcţiile nou înfiinţate de comisar şef ale acestor judeţe.
Cazul similar prezentat de reclamantă prin acţiune nu corespunde realităţii, întrucât postul de conducere de la Comisariatul judeţean Iaşi era vacant, iar decizia a fost dispusă cu caracter temporar, până la organizarea concursului.
Reclamanta şi-a exprimat ulterior emiterii deciziei acordul cu privire la numirea în funcţia publică de execuţie de comisar, grad profesional superior, la Comisariatul Judeţean Botoşani prin adresa nr. XXXXX/xx.xx.xxxx, după care a cerut transferul în interesul serviciului la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Botoşani, cerere admisă conform Deciziei nr. XXX/xx.xx.xxxx.
În susţinerea celor arătate prin întâmpinare pârâtul a depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta Z. R. a solicitat anularea Deciziei nr. XXX/xx.xx.xxxx emisă de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu prin care s-a decis, cu data de 21.11.2012, eliberarea din funcţia publică de conducere de prim comisar în cadrul Comisariatului Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, în conformitate cu disp. art. 99 alin. 1 lit. b din Legea 188/1999.
În preambulul deciziei se indică actele normative în baza cărora s-a reorganizat Garda Naţională de Mediu.
Instanţa reţine că instituţia a fost supusă reorganizării şi că, în noua structură aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 3868/19.11.2012, nu se mai regăseşte Comisariatul Regional Suceava şi nici postul de conducere ocupat de reclamantă prin Decizia nr. XXX/2010, emisă în baza H.G. nr. 112/2009.
Numirea reclamantei pe postul avut anterior prin Decizia nr. XXX/2010, emisă în baza H.G. nr. 112/2009 nu mai poate produce efecte după adoptarea unui nou act normativ privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, respectiv H.G. nr. 1005/2012, întrucât prin acesta din urmă instituţia publică s-a reorganizat prin desfiinţarea comisariatelor regionale şi înfiinţarea comisariatelor judeţene, cu consecinţa desfiinţării funcţiilor de conducere de prim comisar şi înfiinţării unor noi funcţii de conducere, de comisar şef.
Chiar dispoziţiile art. 99 alin. 1 lit. b din Legea 188/1999, constituind şi temeiul juridic al deciziei contestate, conferă instituţiei cadrul legal pentru a dispune eliberarea din funcţie a funcţionarului public atunci când intervin măsuri de reorganizare administrativă a instituţiei, prin reducerea postului ocupat de aceasta.
Mai mult, reorganizarea constituie o măsură managerială luată de conducerea instituţiei, trebuind a fi recunoscut dreptul de apreciere al autorităţii publice, în privinţa organizării propriei activităţi şi opţiunii acesteia de a renunţa la anumite funcţii publice – sens în care s-a pronunţat în mod constant literatura şi practica judiciară în domeniu.
Totodată, instanţa va respinge şi celelalte apărări ale reclamantei, constatând că:
- decizia contestată nu are nici un motiv de nulitate, fiind motivată prin actele normative referitoare la reorganizarea instituţiei, ce au fost arătate expres în conţinutul acesteia, existând şi avizul ANFP privind funcţiile publice.
- prin articolul 3 din decizie, instituţia şi-a luat obligaţia de a identifica funcţiile publice vacante, obligaţie ce a fost îndeplinită prin adresa comunicată reclamantei sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx. Faptul că aceasta a arătat că nu i-au fost indicate toate funcţiile vacante pe care le-ar fi putut ocupa, nu produce consecinţe în plan juridic în acest cadru procesual, întrucât nu a probat existenţa unor astfel de omisiuni şi nici producerea unei vătămări care să-i fi fost cauzată.
- nu poate fi reţinută încălcarea art. 100 din Legea 188/1999, întrucât competenţa de exercitare a atribuţiilor pentru vechea funcţie de conducere se realiza pe raza teritorială a Comisariatului Regional Suceava, nefiind posibilă numirea în mod direct pe noua funcţie a reclamantei, întrucât toate persoanele care îndeplineau funcţii similare aveau vocaţia de a fi numite pe acest post – trebuind a fi respectate prevederile art. 57 alin. 3 din Legea 188/1999 prin care se dispune că „concursul are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice”. Reclamanta a avut posibilitatea efectivă de a se înscrise la aceste concurs, însă nu a făcut-o, ci a optat pentru numirea într-o funcţie de execuţie vacantă, sens în care şi-a exprimat în mod expres consimţământul.
- nu poate fi reţinut nici caracterul sancţionator al deciziei sau discriminatoriu, întrucât aceasta nu este un act de sancţionare, fiind emisă în urma reorganizării instituţiei, iar cazul prezentat de reclamantă prin acţiune nu priveşte o situaţie similară, întrucât postul de conducere de la Comisariatul judeţean Iaşi era vacant, iar decizia a fost dispusă cu caracter temporar, până la organizarea concursului, aşa cum s-a explicat prin întâmpinare.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 106 din Legea 188/1999, instanţa respinge ca nefondată acţiunea, constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a deciziei contestate, şi în consecinţă, respinge şi capetele de cerere accesorii referitoare la drepturile salariale şi numirea reclamantei pe funcţia de conducere de comisar şef.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Z. R. din Botoşani, str. X nr. Y, judeţul Botoşani în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Pădurilor – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, B-dul Unirii nr. 78, bl. J 2, sector 3.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.
PREŞEDINTE, GREFIER,
Red. RM
Dact.BC
Ex. 4/10.01.2014
Tribunalul Mureș
Anularea deciziilor managerului spitalului de desfiinţare a postului şi de concediere. Reintegrarea directorului administrativ în postul deţinut anterior
Curtea de Apel Timișoara
Expirarea licenţei pentru exercitarea unei profesii anterior reîncadrării salariatului ca urmare a anulării concedierii prin hotărâre judecătorească. Efecte juridice
Tribunalul Brașov
Suportarea pasivului succ esoral, în condiţiile art. 1114 alin. 2 Cod civil de către moştenitor. Cerere în pretenţii. Prescripţia dreptului material la acţiune. Naşterea dreptul reclamantului de a cere contravaloarea lucrărilor efectuate la imobilul bun p
Curtea de Apel Oradea
LEGEA NR. 10/2001. Repunerea de drept în termenul de acceptare a succesiunii prin efectul legii. Imobilul dobândit de soţi în perioada în care Codul civil în vigoare nu prevedea regimul comunităţii de bunuri. Decesul unuia ...
Curtea de Apel Constanța
Trecerea salariatului dintr-o functie de conducere într-o functie de executie fara acordul acestuia.